441 matches
-
a acțiunii teoretice. În ultima fază a istoriei sale, gândirea greacă ne-a dat și un alt element teoretic esențial: suspendarea judecății. Am citat deja un fragment semnificativ din Frică și cutremurare, acolo unde Kierkegaard pune față în față scepticismul flasc al contemporanilor săi și scepticismul înțelept al grecilor. Cuvintele lui Kierkegaard aruncă o lumină asupra faptului că se ajunge la un scepticism autentic așa cum se ajunge într-un port, adică după ce s-a încheiat căutarea îndelungă și înțeleaptă. Această ultimă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
combinațiile rău mirositoare între politicieni pitici, cu ambâțuri de mântuitori, nu există absolut nici o legătură. Motiv să le spun de la obraz: "Domnilor politicieni! Domnilor ziariști! Nu vă mai zvârcoliți degeaba! Nu sunteți decât fărâmele anemice de piper dintr-o piftie flască! în România anului 2000 nu se întâmplă absolut nimic! Nimic din ce spuneți nu e adevărat! Vai, nici măcar partidele priapice de sex cu care decorați, onanistic, primele pagini!"
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
de femeie Întrerupe turul pe care Wakefield și-l oferă singur. — Domnul Redbone colectează antichități grecești, În timp ce pasiunea mea este arta modernă. Fostul meu soț colecționa amante. SÎnt Afrodita Redbone. Domnul Wakefield? Wakefield este nespus de bucuros să apuce mîna flască a femeii. Doamna Redbone pare a fi un triumf Însuflețit al chirurgiei estetice. Astăzi este Într-o rochie și o dispoziție fîlfîitoare. — Ce părere ai de revoltele noastre de stradă? Întreabă doamna Redbone. — Nu prea Înțeleg eu globalizarea asta, bîguie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu o coroană ithyphallică ce țintea În erecție spre Înalt, ci cu un apendice steril, cu o mentulă fleșcăită, o coadă de maimuță care se bălăbănea În jos, o Tchekunach pierdută În abisurile vertiginoase ale unui Malkuth antarctic, o hieroglifă flască pentru pinguini. „Dar, la urma urmei, care-i secretul descoperit de Templieri?“ „Răbdare, ajungem și acolo. A fost nevoie de șapte zile ca lumea să fie făcută. Să Încercăm“. 82 Pământul e un corp magnetic: de fapt, așa cum au descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aplicase cu măiestrie o urmă de noroi pe pometele stâng. Cele două echipe rivale construiau canoe cioplindu-le În lemn de balsa. Hainele le deveniseră transparente din cauza transpirației și, astfel, observă Bennie, toate umflăturile, pliurile de piele sau părțile mai flasce erau la vedere. Se vedea clar că „supraviețuitorii“, ale căror trupuri erau exemplificări ale unei vieți sănătoase, fără urmă de grăsime, erau urâți de ceilalți, și așa le și trebuia. Sunteți gata? spuse femeia cu pălăria de safari. Noua provocare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și tot așa. Și nu o dată, de două ori. Venea la greu, de două-trei ori pe săptămână. Nimeni nu se culcă cu-altcineva, dacă n-are nevoie și nu-i face plăcere. Lui Vasilescu nu-i displăcea deloc «rotunda» și «flasca» Emilia. Ba, eu cred chiar că se simțea nemaipomenit. Și, pe deasupra, spre deosebire de Doamna T., asta știa ce face. Dacă mă-ntrebi astăzi de unde mi-aș lua porția de plăcere, de la rubiconda și călduroasa Emilia sau de la aseptica și frigida Doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
detesta caimacul și mierea zaharisită (ciudat; mie îmi plăcea mai mult decât aia obișnuită). La prânz, nu suferea găluștile cu prune și mâncarea de bame (ultima ar fi răscolit și-un mort: băloasă, lâncedă, cu sosul interminabil lipit de corpul flasc, parcă înghițeai bucăți de perucă fiartă). Ura mansardele și pivnițele, încăperile înguste și întunecate, care îți tăiau lumina și respirația. Iubea spațiile mari, libere, în care puteai să privești cerul și să le pui piedici copiilor mici (de asta, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca un marcgraf. Ochi de șoim. Inițial bine clădit, de statura Comisarului, zdravăn, arătos, avea mai multă delicatețe de spirit decât Comisarul, și desigur că Dingbat nici nu-i trecea pe dinainte. Einhorn era foarte palid, și un pic cam flasc la față; nasul avea o curbură considerabilă, buzele erau subțiri, iar părul grizonat cădea bogat pe urechi; era într-o perpetuă stare de alertă, privirea lui o lua neîncetat înainte și se agăța de diverse subiecte. Nevasta lui greoaie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
săritură agilă; era foarte roșcovan și energic, nonșalant, ager, cu o bărbuță ascuțită. Imediat, fără să mai piardă un moment, s-a apucat să studieze fațada catedralei. Purta o scurtă cu guler de blană, ochelari mari, avea un obraz oarecum flasc dar care nu reducea în nici un fel aerul ascetic pe care-l comunica. Cum mă uitam la el, m-am decis, brusc impresionat, că ăsta trebuia să fie Troțki, venit din Mexico City, marele exilat rus, și ochii mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
De bună seamă, în comparație cu George era „amabil“, dar în realitate nu era chiar atât de amabil. Gabriel era mai înaltă, cu un aer la fel de anxios, și ochi căprui, umezi, neliniștiți. Avea un nas cam lung și un păr blond, moale, flasc, care-i cădea mereu peste față și pe care-l îndepărta cu o smucitură a capului, iritantă pentru Alex. Expresia feței era obosită, dar unii o interpretau drept blajină și calmă. Ori de câte ori își vizita soacra, se îmbrăca în mod special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Renunțase de mult să se mai opună concluziei evidente, spre care-l împingea însăși experiența, și anume că era superior contemporanilor săi. Dar vanitatea lui întrecea cu mult asemenea comparații. Când John Robert Rozanov își privea în oglindă fața mare, flască, de o superbă urâțenie și când, așa cum i se întâmpla adeseori în ultima vreme, își cântărea retrospectiv viața, de parcă ar fi fost mort, ajungea la concluzia că ceea ce-i lipsise lui, în primul rând, a fost curajul. Lăsa în seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în somn nu era calmă. Buzele umede întredeschise, printre care se strecura bulbuceala sforăitului, erau proiectate în acea expresie botoasă, dominatoare, care-l caracteriza. Ochii închiși, în orbitele lor pătate, erau ușor încrețiți. Pomeții înalți se afirmau la fel de imperativ în fața flască, iar șanțurile adânci, de o parte și de alta a nasului mare, încovoiat, păreau două văiugi create prin eroziunea apelor. Pe fruntea la marginea căreia părul creț, cărunt, nu începuse să se rărească, pielea se aduna, roză și moale, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trosnete puternice ramurile fragile și călcându-le în picioare. După primele momente de șoc, lui Gabriel îi trecu spaima și se lasă cotropită de milă și teamă pentru bietul nenorocii; milă față de vulnerabilitatea patetică a trupului său bătrân, palid, mânjit, flasc. Se chinuia acum să sară peste gardul din fundul grădinii, apucându-se cu mâinile de vârfurile șipcilor (pline de așchii, după cum știa Gabriel) și încercând să-și rezeme picioarele încălțate în pantofii scâlciați pe barele transversale, de pe care aluneca întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și se oprește la final, descumpănit. În brațe, nu mai percepe nici o împotrivire, nici un zgomot, nici o zbatere... În apa rămasă, mai puțin de jumătate, din cazan, plutește pe burtă un soi de simulacru, o pupă, o păpușă dizgrațioasă, stoarsă, coflecită, flască; mai degrabă, o bucată de piele neagră și zbârcită, tăbăcită; un cocon, lepădat ca și o aparență josnică și nefolositoare. Lumânarea din mâna Îngerului se consumase și ea, complet. A... murit? șoptește Fratele. Și da, și nu! surâde Îngerul, acoperind
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
abrazivă, și era oribil, continua din inerție, căci nu voia să abandoneze, nu era stilul lui, dar nici nu reușea să sfârșească. Pentru a-și Întări erecția, Începu să-și stoarcă scrotul și să-și frece testiculele care se zbăteau flasce peste pubisul ei și În sfârșit reuși să-și dea drumul cu un geamăt de ușurare, dar se ridică grăbit, iar corpurile lor dezlipindu-se, scoaseră un sunet neplăcut, ca o bășină. Maja nu spuse nimic, respirația ei nu se schimbase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
viermi, cu vezica slăbită, cu pungi sub ochi și cu pielea zbârcită ca un măr vechi. Dar, la urma urmelor, acesta nu era un gând care să-l consoleze, căci, la vremea aceea, și el avea să fie o relicvă flască și tăbăcită - și era bine că vremea aceea era Încă departe, iar Emma era Încă o bucățică suculentă, binecuvântată de natură și de dragoste. Așa o văzuse, cu câteva ore În urmă - joia se Întoarce târziu, curva -, traversând În fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ea să se Întoarcă Înspre el, dar Maja continua să-i ofere profilul superb al cefei. Sofisticata frumusețe hollywoodiană a doamnei Fioravanti răspândea o căldură de răsărit de soare sideral. Politicienii și oamenii puternici, oricât ar fi de urâți, de flasci și de chei, au femei tinere și drăguțe. Dar nu sunt nici măcar cât degetul mic al nevestei mele. O, Emma, Emma, Emma. Antonio izbi un balon cu pumnul, trimițându-l drept În ospătar - care se clătină, aproape să scape tava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
au ceva strident, tăios... Niște liceeni trec Încovrigați, trei siluete negre animate timid de o minge de baschet, o mercerie În a cărei vitrină un manechin de plastic e drapat Într-o pînză ieftină albastră, o bătrînă cu o sacoșă flască se zgîiește aiurea, cineva plimbă un cîine, cîinele arată ca dracu’, parcă a pățit ceva Îngrozitor. Unde naiba e toată lumea? Ceva nu e În regulă, Îmi amintesc de aerul speriat al lui taică-meu, văzînd orașul din cîmpia Bărăganului. Dar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de-s aleși trebuie să facă ce promit că fac. O să fie alegeri cu mai multe partide, nu doar cu unul, ca să ai de unde alege, că de-aia zice așa. Așa cum era Înainte de război. (șef de secție Fabrica de conserve, flasc și blonziu, În jur de 50 de ani, nu se cunoaște motivul internării) — Alta acuma... Bă, da’ tac-tu nu ți-a povestit cum au furat comuniștii alegerile În ’47? Ce crezi, că numai ție ți-a povestit?! Bătrînul meu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
răciți. Da, mami, zice Moise, care suferă și el brusc de un acces de curaj (mai ales acum, cînd ne-am convins că răceala e cel mai mare pericol) și Începe să rîdă. Vine agale ducînd În spate o raniță flască. Vine ca un om care nu are nici o treabă, vine de parcă ar ști ceva ce nu știe restul lumii, așa că nu mai are de ce să se grăbească. La Început am senzația că mi se pare. Dar cînd traversează strada printre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ceea ce nu e foarte plăcut, prin urmare ar bine să ne cruțăm unii pe alții. Stau drept ca bradul, mi se mișcă numai ochii, urmărind cît de liberă poate să fie deodată societatea românească În ostășie. Cristian trece cu ranița flască În spate și mă pocnește cu un ziar făcut sul peste ceafă: — Pe loc repaus, răcane, strigă el rîzÎnd. După 5 minute, cînd iese, Îmi lasă ziarul Înfipt Între două scînduri ale acoperișului pichetului. — Ia-l pînă nu se udă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care moare! Floarea de lotus, simbol al apei adânci în care oricine își vede chipul, devine martoră a oglindirii celor doi tovarăși neașteptați: poetul și șarpele sau, conform interpretării noastre, autorul și visul său fixat în inconștientul creator: "Cu burtă flască, la urechi rubin, / Cu clopoței de slavă și venin, / Vecin cu mine se târăște. Totuși, / Împărtășesc pe baltă albii lotuși.//" 111 Zoomorfismul evidențiat în texte nu este doar rezultatul onirismului, ci și al personae, dacă ne raportăm, de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
superficialitatea -Rutina -Subiectivismul, judecățile preconcepute Pe aparate și sisteme, se vor urmări: -Starea generală (bună, satisfăcătoare, influențată, alterată, mediocră, gravă) -Atitudinea (poziția) pacientului: Normală, activă, liberă, de decubit indiferent și cu posibilități de mișcare asemănătoare unei persoane sănătoase Pasivă, adinamică, flască, bolnavul nu-și poate schimba poziția din cauza pierderii tonicității musculare, de diverse etiologii Forțată, caracteristică unor boli, în care bolnavul adoptă o poziție pentru a-și calma un simptom (durere, dispnee, etc.) tip: -Ortopnee: bolnavul stă la marginea patului, întrun
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
un grad cât mai redus de dependență; b) paralizia obstetricală - este o leziune radiculară a plexului brahial ca urmare a intervențiilor obstetricale din timpul nașterii; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic ori flasc, limitate la un anumit segment sau cu o acțiune mai extinsă; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkmann) - apare prin compresiunea arterei humerale urmată de scăderea aportului sangvin la nivelul mușchilor flexori ai degetelor; efectul poate fi provocat și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]