567 matches
-
S-a observat, de asemenea, rolul de "clasificator flexionar"35 al acestui flectiv, care, nefiind prezent decât în flexiunea substantivului, asigură nu numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și încadrarea neechivocă în clasa substantivului. Rolul de "clasificator flexionar" îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
o formă aparținând unei paradigme anterioare (cartilagiu, solilocviu). - Există nenumărate alte substantive care, deși în lucrările normative sunt înregistrate cu o unică formă, apar în uz cu forme variante, abandonându-și adesea finala -ĭu și încadrându-se în alt tipar flexionar. Vezi: ambulator (subst.42), auditor, comentar, contrar (subst.), interogator, municip, onorar, ospici, purgator, rechizitor, servici, pentru care motorul de căutare Google indică numeroase apariții: ambulator - 43700 de apariții; comentar/comentarul - 9800 + 929 de apariții; municip/municipul - 573; onorar/onorarul - 1180
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și construcții nu este nici ea nouă, mai ales pentru terminologiile științifice, apărând odată cu traducerile lucrărilor științifice. Nouă este numai frecvența cu care se manifestă, în româna actuală, absența mărcilor enclitice. Pentru integrarea sintactică a substantivelor invariabile, în absența mărcilor flexionare enclitice, româna recurge la mijloace alternative: (a) fie elemente prepozițional-analitice: din cauza a doi euro, din cauza la pepsi, urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie elemente proclitice de tip nonprepozițional: asupra lui GN, urmările lui "nu vreau
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
urmările la euro ăsta în creștere, aparține la BCR, (b) fie elemente proclitice de tip nonprepozițional: asupra lui GN, urmările lui "nu vreau", I-am trimis o scrisoare lui papa. Lui, la origine element afixal, se deosebește de alte mărci flexionare, pe de o parte, prin așezarea în procliză, lăsând forma substantivului intactă, iar, pe de altă parte, prin tendința de folosire invariabilă, indiferent de genul și chiar de numărul substantivului (lui Ion, lui Carmen, lui Ioana, lu' proștii ăștia) și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
analitice face posibilă preluarea fără limite a împrumuturilor, oricât de stranii și de îndepărtate fonetic ar fi de sistemul românesc. De aici, și "forța de asimilare" (puterea de a introduce împrumuturi) extraordinară a limbii române, în ciuda restricțiilor pe care sistemul flexionar al acestei limbi îl impune. Fenomenul invariabilității substantivului poate fi pus în legătură și cu alte fenomene ale limbii române în general și ale etapei actuale de limbă în special, dintre care mai important este fenomenul similar al invariabilității adjectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
special, dintre care mai important este fenomenul similar al invariabilității adjectivelor 50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel, noile intrări sunt concludente pentru funcționarea următoarelor alternanțe consonantice: - t/ț (byte - byți, croasant - croasanți, digit - digiți, racket - rackeți); - d/z (bodyguard - bodyguarzi, steward - stewarzi); - s/ș (jeans - j eanși, pampers - pamperși); - g/ğ
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri continuă a se atașa în condițiile menținerii fonetic intacte a radicalului, păstrându-și, astfel, marele avantaj flexionar în raport cu celelalte desinențe ale pluralului. Puținele excepții (aramă - arămuri, blană - blănuri, iarbă - ierburi, mătase - mătăsuri, mâncare - mâncăruri, otravă - otrăvuri, sare - săruri, treabă - treburi, verdeață - verdețuri etc.), conținând alternanțe vocalice, privesc numai femininele în -uri, nu și neutrele, și sunt formații
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
marker-i (marcheri/markeri tumorali), din terminologia medicală, aparținând tot masculinului. 5 Pentru analiza detaliată a comportamentului morfologic al termenilor din domeniul gramatical, vezi Pană Dindelegan (2002b); petru includerea termenilor la masculin, vezi p. 49−50. 6 Schimbarea de tipar flexionar s-a însoțit, în cazul acestui substantiv, și cu o schimbare de accent (administratore - administrator). 7 Forma bebe are tratament diferit după cum finala este accentuată sau neaccentuată. În condițiile accentuării vocalei finale, se preferă forma bebeul meu, care aparține tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
70) și Iordan, Guțu Romalo, Niculescu (1967: 86-88), unde se dă o listă bogată de neologisme neutre (cu indicarea autorilor unde apar), care circulau în sec. al XIX-lea cu pluralul în -uri, dar care, ulterior, și-au schimbat tipul flexionar: adverburi, albumuri, aplausuri, atestaturi, atomuri, bileturi, biliarduri, brilianturi, caracteruri, clișeuri, complimenturi, concerturi, corajuri, costumuri, diamanturi, diftonguri, elementuri, excesuri, instrumenturi, metaluri, ministeruri, minuturi, modeluri, muzeuri, objeturi, oceanuri, omagiuri, palaturi, perioduri, portreturi, postamenturi, preludiuri, pretexturi, principiuri, privilegiuri, procesuri, producturi, protesturi, proverburi, puncturi
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
postamenturi, preludiuri, pretexturi, principiuri, privilegiuri, procesuri, producturi, protesturi, proverburi, puncturi, romanuri, salonuri, scheleturi, scrupuluri, sedimenturi, sujeturi, suveniruri, talenturi, teatruri, templuri, tiparuri etc. Pentru începutul secolului al XX-lea, se înregistrează, fără îndoială, o expansiune a tiparului în -e. 34 Avantajele flexionare ale desinenței -uri în adaptarea împrumuturilor sunt formulate, pentru prima dată, în Brâncuș (1978/2007: 31); aceeași idee apare în Pană Dindelegan (2002a: 38). 35 Pentru funcția de "clasificator flexionar" pe care o îndeplinește desinența -uri și pentru efectele, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fără îndoială, o expansiune a tiparului în -e. 34 Avantajele flexionare ale desinenței -uri în adaptarea împrumuturilor sunt formulate, pentru prima dată, în Brâncuș (1978/2007: 31); aceeași idee apare în Pană Dindelegan (2002a: 38). 35 Pentru funcția de "clasificator flexionar" pe care o îndeplinește desinența -uri și pentru efectele, în ansamblul sistemului, ale acestei funcții, v. Pană Dindelegan (2002a: 38-39). 36 Pentru analiza specială a acestei terminologii, cf. Dindelegan (2002b), iar pentru neutrele în -e, p. 50-51. 37 Cauzativele semnifică
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de manipulare a simbolurilor verbale, temperamentul, starea afectivă de moment să influențeze selecția pronumelui în locul unui substantiv. 15 Un fenomen similar a avut loc în Spania, după încheierea dictaturii franchiste în 1974. 16 Au fost avute în vedere toate formele flexionare și situațiile în care nehotărâtele (pronume și adjective) apar în diverse expresii de tipul: pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pentru puțin, de toată jena, multă baftă etc. 17 Nu au fost inventariate ocurențele pronumelui nehotărât unul, având în vedere valorile lui multiple, uneori de graniță, care presupun interpretări contextuale de detaliu. 18 Au fost incluse în statistică toate formele flexionare. 19 De ce are un statut morfologic controversat: pronume interogativ sau locuțiune adverbială; l-am inventariat aici datorită prezenței în structura sa a pronumelui ce și, în special, datorită utilizărilor de graniță (pronominale/adverbiale) cu care apare. 20 O clasificare a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile, situate în afara oricărui cadru istoric; ancorarea lor în spațiu trimite la marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate, paradigmele pe care le
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și ei rămîn nerelevanți în cazul metodei de analiză dezvoltate de Noam Chomsky în primele sale lucrări, în care axa sintagmatică este acoperită de structuri de tipul grupurilor nominale și verbale. Fiind elemente esențiale în structura discursivă în cazul limbilor flexionare, actualizatorii se cer identificați și evaluați atunci cînd se realizează a n a l i z a d i s c u r s u l u i, stabilind rolul fiecăruia și, uneori, colaborarea lor în particularizarea conținutului semnificativ prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă, în cazul acestei operații, unele dificultăți, între care cea care privește identificarea construcțiilor fixe (locuțiuni și expresii) cu ajutorul dicționarului de analiză. O operație inerentă oricărei analize automate este lematizarea, adică reducerea la o rădăcină comună (lemă) a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare, vocabularul sau indexul cu care operează analiza automată este reprezentat de corpusul de segmente ce se pot identifica în lista formelor lexicale. Pe baza indexului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construcțiilor fixe (locuțiuni și expresii) cu ajutorul dicționarului de analiză. O operație inerentă oricărei analize automate este lematizarea, adică reducerea la o rădăcină comună (lemă) a tuturor formelor flexionare ale unei unități lexicale, prin segmentarea lor după identificarea mijloacelor derivative și flexionare. Ca atare, vocabularul sau indexul cu care operează analiza automată este reprezentat de corpusul de segmente ce se pot identifica în lista formelor lexicale. Pe baza indexului, se poate realiza statistica textuală, dar a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
LINARES 2004. IO CUVÎNT. Este un element al limbii obișnuite, lipsit în principiu de precizia unui termen științific, dar, cu toate acestea, aproape inevitabil în construirea discursului lingvistic, măcar în cazul în care acesta se referă la situații din limbile flexionare, pentru care reprezintă unitatea fundamentală a limbii și a vorbirii. În mod tradițional cuvîntul este un element semnificativ sau funcțional al limbii alcătuit din unul sau din mai multe foneme. Atunci cînd este considerat un sinonim pentru semn lingvistic, cuvîntul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfemelor legate (afixe și desinențe, îndeosebi). Pornind de aici, se poate face precizarea că un cuvînt este alcătuit din anumite foneme, că aceste foneme se succed într-o ordine fixă și că orice adaos este restricționat din perspectiva unei reguli flexionare sau de compoziție. O altă trăsătură a cuvîntului este posibilitatea de schimbare a poziției în cadrul sintagmei, întrucît, de exemplu, sintagma carte interesantă poate avea și ordinea interesantă carte. Cuvîntul este caracterizat prin comutativitate, dacă nu face parte dintr-o structură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de morfem și, pe de altă parte, de sintagmă. Cuvintele unei limbi pot fi, în raport cu ea, primare sau secundare, cele dintîi nefiind analizabile sub raportul structurii formale decît prin faptul că pot fi însoțite de mărci desinențiale sau de sufixe flexionare, care marchează funcțiile lor în structura enunțului. Cuvintele primare pot fi, din punctul de vedere al originii, moștenite sau împrumutate, ori pot fi construcții onomatopeice, care, deși sînt create pe terenul limbii, nu prezintă prelucrări pe terenul limbii, rămînînd la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și la anumite combinații sintactice. Din altă perspectivă, cuvîntul este considerat o clasă de forme gramaticale, care fiecare este în măsură să-l reprezinte într-o anumită utilizare sau ipostază a lui. În viziunea teoriei dezvoltate de Leonard Bloomfield, formele flexionare ar trebui considerate ca fiind cuvinte independente, căci, din punctul de vedere al referinței, o formă de plural, de exemplu, se aplică atunci cînd se denumește ceva care este mai mult decît unul, fără a se pleca de la forma pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exemplu, se aplică atunci cînd se denumește ceva care este mai mult decît unul, fără a se pleca de la forma pentru singular la care să se adauge desinențe. De altfel, este un fenomen ușor de observat faptul că unele forme flexionare se pot lexicaliza, intrînd în clase morfologice deosebite de cea inițială, precum auz și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa. Toate problemele prezentate, la care se pot adăuga și altele, țin de a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
absența unei determinări materiale ("morfemul zero"), dacă aceasta indică o anumită funcție. Lexemele funcționează numai împreună cu morfemele gramaticale de orice tip (desinențe, sufixe, articole etc.), iar cuvintele nu pot consta decît în asocieri de lexeme cu morfeme gramaticale în forme flexionare. Cele două dimensiuni semantice fundamentale ale limbii, lexicală și gramaticală, sînt, ca atare, coocurente și cofuncționale. Lexemele, spre deosebire de morfeme, aparțin unor inventare nelimitate și deschise. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]