826 matches
-
fanerofitele cu 45 specii și subspecii și terofitele cu 42 specii și subspecii. Procentaje foarte reduse realizează hemiterofitele, camefitele și epifitele. Din punct de vedere al elementelor floristice, pădurea Vorona aparține domeniului eurasiatic, fapt demonstrat de dominanța covârșitoare a elementului floristic eurasiatic (Euras.) cu 182 de specii și subspecii din totalul inventariat. Dintre acestea, 162 sunt eurasiatice propriu-zise, iar 15 eurasiatice continentale, 4 eurasiatice-mediteraneene și 1 eurasiatică submediteraneană. Caracterul european al florei este susținut de un număr destul de mare de specii
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste elemente floristice au mai fost indetificate 29 specii policolore: 26 specii și subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). În ceea ce privește indicii ecologici, dominante sunt speciile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste elemente floristice au mai fost indetificate 29 specii policolore: 26 specii și subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). În ceea ce privește indicii ecologici, dominante sunt speciile heliofile (L7, L8), mezoterme (T5, T6), cu indicele de continentalitate cuprins între 3 și 5 . Corelat cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ecosistem unic, cu adaptări ale plantelor și animalelor pentru a supraviețui mediului de aici și cu o vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice globale. III.3.1.2. Particularități biogeografice Biodiversitatea tundrei este redusă, aici distingându-se, în ansamblu, 1700 specii floristice și doar 48 specii de mamifere terestre, dar mii de păsări și insecte migrează aici în fiecare an. Și din punct de vedere al particularităților învelișului vegetal se constată anumite diferențe între regiunile de aici. Vegetația tundrei include un mozaic
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
transferul de căldură. Este cazul celei mai lungi căi ferate suspendate din lume din China - Permafrost Express (Qinghai - Tibet), sau a Magistralei Petroliere Transalaskiană. Ecosistemele tundrei arctice au mult de suferit ca urmare a dezghețului permafrostului. Pe tot globul compoziția floristică a ecosistemelor este influențată de încălzirea climatică, lucru care este valabil și pentru zonele cu permafrost. Creșterea temperaturilor aici va determina apariția unor noi specii de plante specifice unor condiții climatice mai blânde, realizându-se practic o înlocuire a speciilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zada (Larix sibirica, Larix dahurica). La est de Enisei, unde se întâlnește cea mai nordică pădure de conifere de pe Glob, pe platourile înalte ale Siberiei Orientale și pe munții înalți pinul și molidul dispar și se pot distinge două domenii floristice: domeniul extrem oriental (climat mai blând), cu numeroase specii de conifere între care predomină bradul, ale cărui limite sudice ating insula Sahalin și nordul Japoniei; domeniul oriental (climat excesiv) mult mai omogen, fiind alcătuit din zadă (Larix dahurica), singurul capabil
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai vastă zonă vegetală din America de Nord, desfășurându-se de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, pe aproximativ 5000km pe direcție est-vest, între Terra Nova și Alaska. Varietatea condițiilor de relief și de sol, precum și lipsa unor bariere naturale în timpul cuaternarului justifică marea diversitate floristică și prezența unor endemisme. Spre contactul cu tundra din nord, taigaua nord americană include molidul alb (Picea glauca) și zada americană (Larix americana). Pe teritoriul Alaskăi pădurea cuprinde molid (Picea sitchensis, P.nigra), țuga (Tsuga heterophylla), tuia (Thuja occidentalis), brad
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de tămâie (Pinus taeda) și pinul rigid (Pinus rigida). Pădurile de pe coasta pacifică (numite și păduri de coastă sau păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de împăduriri) se constată o serie de probleme care rezultă din faptul că pădurile secundare au o compoziție diferită. S-a declanșat astfel așa numita criză a biodiversității care a dus la punerea pe lista neagră a cca.1900 specii floristice și faunistice din pădurile scandinave a căror existență este amenințată de modificările suferite de spațiul forestier. VI.1.3. STUDIU REGIONAL: SIBERIA Adesea noțiunea de Siberia pare a fi sinonimă cu Rusia, având în vedere faptul ca această regiune acoperă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care cea mai mare este insula Olkhon, de 72km lungime. Lungimea totală a țărmului lacustru este de aproape 2000km. Vechimea mare și adâncimea mare (care l-au ferit de influența glaciației cuaternare) au permis conservarea unor numeroase specii faunistice și floristice. Supranumit și „Galapagosul Rusiei”, lacul adăpostește 1550 specii de animale, între care 80% endemice și 1085 specii de plante. Lacul a fost inclus în Patrimoniul UNESCO din 1996, fiind un imens laborator natural. Între speciile endemice, renumite sunt: foca de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
apă, iepurele manciurian, câinele enot, ursul negru himalayan, fazanul manciurian. Din zonele subtropicale, în timpul sezonului secetos, o serie de animale migrează spre zona de pădure: tigrul, leopardul, jderul. Pădurile de amestec din Asia sunt mai bogate din punct de vedere floristic decât cele din Europa și mai luxuriante datorită precipitațiilor mai bogate. VI.2.2. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A EUROPEI Pentru continentul european, biomul pădurilor de foioase este unul dintre spațiile naturale modificate cel mai mult
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atmosferică (inclusiv ozon, dioxid de sulf, depunderi de azot). Cu toate acestea, suprafețele acoperite cu păduri de foioase în zona temperată au crescut în general în secolul XX, prin reîmpăduririle făcute, dar este însă vorba de păduri cu o compoziție floristică schimbată. În America de Nord cele mai multe din pădurile de foioase sunt păduri secundare, dar care au păstrat o proporție mare din speciile de plante originale. În China, pădurile de foioase au fost tăiate începând de acum peste 4000 de ani, iar azi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
conifere, totuși, în decursul istoriei, focul a jucat un rol important și pentru acest biom. În estul Americii de Nord, incendiile au avut un impact mai mare zona de tranziție dintre prerie și pădurea de foioase, unde au contribuit la modificarea compoziției floristice, prin apariția unor arbori mai rezistenți la foc. Dinamica pădurilor europene Având în vedere funcțiile multiple pe care pădurea le îndeplinește, păstrarea fondului forestier reprezintă și pentru continentul european o prioritate esențială. Îndelungatul proces de transformări la care au fost
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile climatice regionale, aceste păduri au căpătat individualitate în fiecare din arealele de distribuție. În pădurile din China și Japonia, de exemplu, se întâlnesc îndeosebi stejarul veșnic verde, magnolia și arborele de camfor - toate cu o deosebită valoare economică. Complexitatea floristică este completată de diverse specii de ferigi, orhidee epifite, liane etc. Pădurile subtropicale umede din America de Nord sunt cel mai bine reprezentate în Florida și se remarcă prin specii de stejar: stejarul de Virginia (Quercus virginiana), stejarul negru (Quercus nigra), stejarul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
naturale ale planetei noastre sunt în cea mai mare parte modificate de om, având astăzi un aspect mult schimbat față de situația inițială. Dinamica prezentă a mediilor actuale indică de multe ori tendințe de evoluție îngrijorătoare, cu pericolul dispariției multor specii floristice și faunistice, cu transformarea unor medii antropizate și antropice în spații afectate de poluare complexă, cu o deteriorare ireversibilă a unor condiții naturale ce au asigurat până acum desfășurarea în condiții normale a vieții umane. Tragem un semnal de alarmă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
celor două văi, Moldova și Moldovița-Argel, cu predominarea vânturilor din vest și nord-vest. Precipitațiile atmosferice sunt în medie de 740 mm, cu un maximum de primăvară și vară. Învelișul vegetal contribuie la individualizarea acestei zone a Carpaților Orientali, prin bogăția floristică și prin importanța economică a vegetației. Privind harta vegetației, deducem, ca și în cazul climei, că nu numai altitudinea, ci și poziția comunei Vama mai spre periferie față de axul muntos, joacă un rol fitogeografic foarte important. Având în vedere poziția
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
venite din raionul dealurilor înalte, cât și direct din apa meteorică. Este regiunea care nu suferă de pe urma secetelor, deși intră în zonă cu precipitații în general puține (M. Pantazică, 1974; V. Băcăuanu, 1980) VEGETAȚIA ZONELE DE VEGETAȚIE Pe baza elementelor floristice, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formațiuni mai vechi cretacice , siluriene și chiar presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
turistic - resursele turistice naturale și culturale, recunoscute ca atare, și structurile realizate în scopul valorificării lor turistice. Resurse turistice naturale - componente ale mediului care prin natura, calitatea și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism: elemente geomorfologice, climatologice, floristice și faunistice, peisaje, substanțe minerale balneare și alți factori. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice de valoare recunoscută și care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Stațiune turistică - localitate dotată cu resurse
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Alpi, Yosemite, Porțile de Fier, Piatra Craiului ș.a.). Pentru valoarea lor deosebită în cadrul acestor parcuri, rezervații naturale, dar frecvent și în afara lor, unor elemente li s-a atribuit statutul de monumente ale naturii. Pentru unele arborete și arbori izolați, asociații floristice, asociații faunistice, forme de relief (dune, chei, creste alpine, poduri naturale), gheizere, cascade, izbucuri, lacuri, ghețari ș.a. se asigură atât conservarea elementului principal cât și a habitatelor specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii cedrul de Liban, pinul de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
monument natural: arie sau obiectiv natural, administrate în principal pentru conservarea trăsăturilor naturale specifice; * Categoria a IV-a - rezervație naturală: arie protejată, administrată în principal pentru conservarea unor medii caracteristice de viață, care pot fi de interes geologic, paleontologic, speologic, floristic, forestier, faunistic; * Categoria a V-a - rezervație peisagistică: cuprinde forme de relief sau asociații vegetale de mare valoare estetică, prin a căror conservare se urmărește integritatea frumuseților naturale; * Categoria a VI-a - arie protejată cu resurse gestionate: arie protejată, administrată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
noastră sunt acceptate următoarele categorii de arii naturale protejate, definite în funcție de obiectivele de management atribuite: a) Rezervații științifice Scopul rezervațiilor științifice este protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În perimetrul lor se pot desfășura numai activități științifice, cu acordul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
competent. Rezervațiile științifice corespund categoriei I-a a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). b) Parcuri naționale Scopul parcurilor naționale este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturii Scopul instituirii regimului de monument al naturii este protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație (ecologică, științifică, peisagistică) deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice, rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice (peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade ș.a.), depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe areale mari și pot cuprinde unul sau mai multe ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]