331 matches
-
Vivi (născută la Paris în 1927). În iulie-august se află printre cei șaizeci și doi de cercetători din echipa lui D. Gusti, în anchete sociologice la Fundu Moldovei, județul Câmpulung. Participă, alături de profesorul Gusti, Ernest Bernea, C. Brăiloiu, George Breazul, Floria Capsali, Mac Constantinescu, Traian Herseni, Francisc Rainer, H.H. Stahl, nume ce vor deveni notorii în cultura română. În octombrie începe să publice în „Cuvântul” și tot acum este chemat ca asistent la Catedra lui Gusti. Conduce seminarii unde se analizează
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
de lup. Tehnica LOTUS (Floarea de nufăr) Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi și noi concepte. Etapele tehnicii florii de nufăr: 1. Construirea diagramei, conform descrierii prezentate; 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei; 3. Participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
bilunar și mai târziu săptămânal, între 15 ianuarie 1919 și mai 1944. În primul an iese sub redacția lui I. Manolescu (care devine director) și a lui I.U. Soricu. Din septembrie 1919 în comitetul de redacție figurează G. Tițeica, Floria Capsali, Marin Ștefănescu, C. Sandu-Aldea, Nichifor Crainic, V. Militaru, Ion Dragoslav, redactori fiind ulterior I. Gr. Oprișan (1927), Scarlat Preajbă (1932) ș.a. Din 1936 R. apare sub conducerea unui comitet director compus din Scarlat Preajbă și Enescu-Bughea. Publicația, subintitulată la
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
al Științelor Limbajului, Babel, București Ducrot, Oswald, 1984, Le Dire et le Dit, Editions de Minuit, Paris Eco, Umberto, 2005, Opera deschisă, Paralela 45, Pitești Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, 1998, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, Polirom, Iași Florio, Rene, 1984, L’ Ecriture de Presse, CNCS, Paris Fontanier, Pierre, 1977, Figurile limbajului, Univers, București Frye, Northrop, 1972, Anatomia criticii, Univers, București Gaillard, Philippe, 1986, Precis de Journalisme, L’Institut International de la Presse, Strasbourg Gaillard, Philippe, 2000, Tehnica jurnalistului, Editura
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
BACOVIANĂ Amarnică treabă, octombrie dus Pe gânduri mă poartă-n lumină, Un lujer de floare uscat se înclină Și-mi caută urma, dar eu, parcă nu-s... Și nu-s nici a florii petale, de mult, Stau triste rondouri pe-alei asfaltate, Octombrie trece-n culori estompate Ecou prelungit din al verii tumult... Sunt singur pe lume și caut o floare Prin pata luminii din octombrie dus, Ce-n mine încet se usucă
BACOVIAN? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83750_a_85075]
-
cazul vaniliei, mult mai lung și mai complicat decât în acela al altor mirodenii. Sau altfel de produse pe care le face și le consumă omul, ajutat de natura atât de generoasă. Trebuie să treacă 19 luni din momentul fecundării florii și până se pun în vânzare păstăile mature. La 10 luni de la polenizare, se recoltează păstăile verzi. Acestea sunt ținute 3 minute în apă la o temperatură de 65o, până ce prind culoarea brună. Se pun apoi la uscat, în lăzi
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
de bolduri. Trece lumea negreșit, fiecare-n treaba lui, tu n-ai ce și cui să-i spui, că vinzi bețe de chibrit. Și sfârșitul este-aproape, s-afirme și să confirme, că trăirile infirme intră vrând-nevrând, sub ape. 2012 De Florii Creionări Se lărgesc zările-argintii ale sfintei Românii la Florii!.. intră Iisus în Ierusalim și-n casele noastre curate; ne spovedim, ne-mpărtășim, în aceste zile de post minunate. Bate la ușă Sfintele Paște, sufletul renaște În curățenie... mergem la Denie
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
ANEXE - 1897 (din revistele vremii) CALENDAR ORTODOX PENTRU ANUL 1897 Sfântul Vasile cel Mare 1 Ianuarie Boboteaza 6 Ianuarie Sfântul Ioan 7 Ianuarie Triodul începe 2 Februarie Lăsatul secului de carne 16 Februarie Lăsatul secului de brânză 23 Februarie Duminica Floriilor 6 Aprilie Sfintele Paști 13 Aprilie Sfântul Gheorghe 23 Aprilie Înjumătățirea 7 Mai Sfinții Constantin și Elena 21 Mai Înălțarea Domnului 22 Mai Duminica Rusaliilor 1 Iunie Lăsatul secului pentru Sfinții Apostoli Petru și Pavel 8 Iunie Sfinții Apostoli Petru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
este identificat[ și în cadrul manifestărilor avangardiste din România: „Și la noi, la un festival dat de «Societatea Analelor Române» (...) după conferința dlui Marcel Iancu asupra artei nouă - dna Lilly Popovici a frazat cîteva piese de d. Jacques Costin, iar d-ra Floria Capsali a interpretat în ritm un acatist și «Domnișoara Hus» de I. Barbu”. Deformarea sau eludarea naturii în artele plastice este ilustrată prin sculptura Miliței Petrașcu - Nympha, „cu acele picioare și pulpe gigantice față de restul corpului” - și prin tablourile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert și în Filocolo, Florio se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-un spirit modern, care se apropie mai mult de realism. Cu Il Filocolo (1336-1338), Giovanni Boccaccio continuă să folosească un narator robit de pasiunea pentru o femeie, de data aceasta este îndrăgostit de Fiammetta, pentru care scrie povestea lui Florio și a iubitei acestuia, Biancifiore, de fapt prelucrează o legendă populară cunoscută prin intermediul a două poeme franceze 596 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 204. 597 Judith Serafini-Sauli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Teseida. Fiammetta din Elegia madonnei Fiammetta își confesează suferința pentru a dobândi simpatia cititorilor, iar în Decameron, naratorul redă istorisirile din recunoștință vie, sinceră pentru cele care au mai multă nevoie de ajutor, femeile.”600 Firul epic este ramificat: Florio, fiul primului rege al Spaniei, și Biancifiore, o descendentă a unei nobile familii romane (deși acest lucru îi este necunoscut), sunt crescuți împreună. Încă din copilărie ei se îndrăgostesc. Familia lui Florio se opune acestei iubiri și încearcă, prin diferite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de ajutor, femeile.”600 Firul epic este ramificat: Florio, fiul primului rege al Spaniei, și Biancifiore, o descendentă a unei nobile familii romane (deși acest lucru îi este necunoscut), sunt crescuți împreună. Încă din copilărie ei se îndrăgostesc. Familia lui Florio se opune acestei iubiri și încearcă, prin diferite mijloace, să-i despartă. În cele din urmă o vând pe Biancifiore unor negustori, care o aduc în Orient și o cedează amiralului Alexandriei. Florio își ia un nume fals pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din copilărie ei se îndrăgostesc. Familia lui Florio se opune acestei iubiri și încearcă, prin diferite mijloace, să-i despartă. În cele din urmă o vând pe Biancifiore unor negustori, care o aduc în Orient și o cedează amiralului Alexandriei. Florio își ia un nume fals pentru a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fetei. După numeroase aventuri o găsește, reușește să pătrundă în turnul unde era ținută captivă, ascunzându-se într-un coș cu flori. Cei doi sunt descoperiți împreună și sunt condamnați la moarte, dar, în ultimul minut, amiralul îl recunoaște pe Florio, ca fiind propriul nepot, și astfel sunt salvați. și Biancifiore este prezentată ca având o origine nobilă, tinerii se căsătoresc și toate personajele păgâne se convertesc la creștinism. Biancifiore este o donna angelicata prin fidelitatea de care dă dovadă, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sunt salvați. și Biancifiore este prezentată ca având o origine nobilă, tinerii se căsătoresc și toate personajele păgâne se convertesc la creștinism. Biancifiore este o donna angelicata prin fidelitatea de care dă dovadă, prin bunătate și frumusețe. Când află că Florio va fi trimis departe, la studii, rostește un monolog tânguitor, în care evocă exemplele unor personaje mitice cum ar fi Ariadna, Fedra, Aretusa, Hecuba și alte modele de femei abandonate, pe care tânăra le consideră mai fericite decât ea. Cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ai vieții), nu lipsesc însă nici elemente împrumutate din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise profetice, viziuni simbolice). Conține și aspecte care anticipă marea capodoperă de mai târziu, Decameronul: în mijlocul unei căutări disperate a iubirii sale, Florio este forțat de declanșarea unei furtuni să poposească în Napoli, numit în această epocă precreștină, Parthenope. Aici ia un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cineva să se îndrăgostescă) regina răspunde, surprinzător, negativ. Acest „nu” ilustrează, de fapt, o respingere a dragostei profane sau a venerării păgânului Cupidon. „Întrebările despre dragoste devin un episod al unei convertiri. Este un moment semnificativ în dezvoltarea dragostei dintre Florio și Biancifiore, care merge de la dorința trupescă, inspirată de Ovidiu în prima carte, până la căsătorie, evlavie și la o aderare la creștinism, care are loc în cartea finală. Dar tensiunea dintre iubirea sacră și cea profană nu este total soluționată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urmă nu devine niciodată sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera rarefiată a unui decor rustic idilic, naratorul schițează delicatele emoții ale unor adolescenți care se luptă cu pasiunea ce crește în ei, cunoscând o evoluție de la inocență
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
opere de tinerețe ale lui Boccaccio, n. n.] personajele erau abstracțiuni, asemănătoare cu personificările din alegorii. Aici, deși suntem departe de un portret psihologic complex, caracterizările sunt mult mai realiste, deoarece se mișcă doar pe tărâmul pasiunii mundane. Troiolo, ca și Florio, eroul din Filocolo, este tânăr, romantic și nobil în tot ceea ce face; dar în același timp este portretizat ca fiind labil și nehotărât. Ar fi incapabil să o seducă pe Criseida dacă ar fi lăsat singur. Din fericire, îl are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reprezentată în operele de tinerețe ale lui Boccaccio: eroina din romanul cu același titlu, Fiammetta, face descrieri sugestive ale plăcerilor de la curte și ale vacanțelor petrecute la Baia. În Ameto, naratorul reliefează petrecerile grandioase ale regelui Robert și în Filocolo, Florio se află într-o companie aristocrată, a unor tineri, care pun tot felul de întrebări legate de dragoste, în maniera celor descrise a avea loc la curțile din Franța. Plăcerile nobile ale celor din regatul Napolelui au fost asociate cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-un spirit modern, care se apropie mai mult de realism. Cu Il Filocolo (1336-1338), Giovanni Boccaccio continuă să folosească un narator robit de pasiunea pentru o femeie, de data aceasta este îndrăgostit de Fiammetta, pentru care scrie povestea lui Florio și a iubitei acestuia, Biancifiore, de fapt prelucrează o legendă populară cunoscută prin intermediul a două poeme franceze 596 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura di A. Limentani, în Tutte le opere, vol. III, Mondadori, Milano, 1974, p. 204. 597 Judith Serafini-Sauli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în Teseida. Fiammetta din Elegia madonnei Fiammetta își confesează suferința pentru a dobândi simpatia cititorilor, iar în Decameron, naratorul redă istorisirile din recunoștință vie, sinceră pentru cele care au mai multă nevoie de ajutor, femeile.”600 Firul epic este ramificat: Florio, fiul primului rege al Spaniei, și Biancifiore, o descendentă a unei nobile familii romane (deși acest lucru îi este necunoscut), sunt crescuți împreună. Încă din copilărie ei se îndrăgostesc. Familia lui Florio se opune acestei iubiri și încearcă, prin diferite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]