2,229 matches
-
această epocă îndepărtată. Să tușești cu aceeași tuse ca mârțoagele negre și costelive pe care le vedeam în fața prăvăliei măcelarului, să simți nevoia de a scuipa și frica de a nu găsi urme de sânge în scuipat. Sângele, acest lichid fluid, călduț, sărat, ieșit din străfundurile corpului, esență a vieții pe care trebuie s-o vomiți! Amenințare permanentă a morții care trece, zdrobind orice gând, fără măcar să lase speranța unei întoarceri! Ce oroare! Rece și distant, viața îi revelează puțin câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
care timpul a așternut patina stinsă și blândă a razelor de lună; sau, făcând o comparație mai relevantă, Antonia ar putea fi asemănată cu jocul razelor de soare reflectate de apă pe o veche pardoseală venețiană, căci există totdeauna ceva fluid și înfiorat, ceva mobil și parcă vibrant în persoana ei. A îmbătrânit, mai ales în ultimul timp, iar chipul ei a căpătat oarecum un aspect „fanat”, care se asociază în general, după câte am observat, cu ofilirea și descompunerea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ziare? Am dat din cap. Nu prea eram atent la reclame, i-am mărturisit, mai ales la cele de genul ăsta. Else continuă descrierea procesului. După ce luai o pastilă, dura un minut să se dizolve și să se amestece cu fluizii intestinali. Asta ca fază primară. În următoarea, drogul era asimilat În circulație și, În a treia fază, afluența de hormoni noi stimula glanda pituară, astfel că, odată cu intensificarea circulației sângelui, mușchii mai importanți se Îngroșau și se Întăreau. — Else, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o să-ți amintești tu iubirea noastră pentru amândouă? N-o să lași un bărbat să te atingă? Ar fi primit cu plăcere dezacordul, ocazia de-a argumenta, de a expune motive, de-a fixa un fel de sigiliu pe mintea aceea fluidă, dar se alese iarăși cu o aprobare absentă: — Sigur că nu, scumpo. Cum aș putea? Dacă s-ar fi aflat În fața unei oglinzi, ar fi avut o percepție mai puternică a unei minți străine de la imaginea de-acolo, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bun, însă atât de comun încât este rareori conștientizat ca atare, fusese descoperit de Carol. Degetul ei o putea dovedi. Cu siguranță, era ceva în locul acela, ceva destul de mare și bine înfipt. Consistența sa nu era nici solidă și nici fluidă, ca a unui chist, dar nici rugoasă, ca a unui neg sau a unei bătături. „Însă“, îi explică trupul minții lui Carol, „obiectele din zona genitală, asemenea celor din gură, par mult mai mari decât sunt de fapt“. Liniștită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
unui avion cu reacție abia inventat, care se dezagregă pe cer la primul zbor de probă. Apoi, încetul cu încetul, ceva a început să se miște și să curgă printre frazele acestei recitări contorsionate. Proza romanului cucerise incertitudinea vocii; devenise fluidă, transparentă, continuă; Uzzi-Tuzii înota în ea ca peștele în apă, însoțindu-se cu gesturi (ținea brațele desfăcute ca niște aripioare), cu mișcarea buzelor (prin care cuvintele ieșeau ca mici bule de aer), cu privirea (ochii lui parcurgeau pagina ca ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Organizarea frazei, în definitiv, era responsabilitatea lui; el trebuia să se îngrijească de coerența internă a limbii scrise, de gramatică și sintaxă, pentru a transmite fluiditatea unei gândiri extinse în afara oricărei limbi, înainte de a deveni cuvânt, și un cuvânt deosebit de fluid, ca cel al unui profet. Colaborarea scribului îi era necesară lui Allah, din clipa când se hotărâse să se exprime într-un text scris. Mahomed o știa și i-a lăsat scribului privilegiul cu care era investit Și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
arătător, spune: Villa Diodati e aia în care lordul Byron a violat-o pe Mary Shelley. Și doamna Clark spune: — Ba nu-i aia. Condamnați cu toții să avem dreptate. Despre orice lucru asupra căruia ne pronunțăm. În lumea asta instabilă, fluidă, în care toți au dreptate și orice idee e corectă în momentul în care treci la fapte, ar spune domnul Whittier, singurul lucru sigur e ceea ce promiți. Trei luni, ați promis, spune domnul Whittier prin aburul cafelei. Atunci s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care o vedeau, o puneau pe seama soarelui parțial ascuns printre nori. După toate calculele jetul de apă putea ajunge la o Înălțime de doi metri. Țâșnind prin rozeta din inox anume confecționată În acest scop, va desena o mică ciupercă fluidă. Se câștiga În acest fel În frumusețe dar se pierdea din Înălțime, ceea ce nu era atât de grav, având În vedere că primarului Îi plăceau ciupercile. În special cu maioneză. „... spre gloria nepieritoare a acestui străvechi loc de civilizație românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
frig. Se ghemui În scaun ca Într-o scoică. Muzica Încetase. Spațiul dintre mese rezervat dansului era gol. În zumzetul sălii se amestecau frânturi de toasturi, clinchetul paharelor, priviri fugare, zâmbete amabile, cu subînțeles, sau strict protocolare. Când amestecul deveni fluid, omogen, Începu să scadă În intensitate pentru a lăsa loc În cele din urmă unei tăceri Încordate: se servise friptura de pasăre și nu toți aveau parte de piept sau pulpe. Atmosfera se destinse din nou abia când se observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
acoperișul din șindrilă al terasei care ar rămâne În aer pe durata croazierei. Terasa avea și patru stâlpi de susținere cu care Terente Marcovici nu știa Încă ce să facă. În fond, Își spuse el, pe mine mă fascinează imaginile fluide, inefabilul, la dracu' cu construcțiile astea solide, din materiale impure, imunde În comparație cu sunetele diafane ale muzicii. Înapoi la Absolut! Așeză lângă ușă coșul cu mezeluri și se Întoarse la mașină, În timp ce iahtul se scufunda Încet În adâncul trupului său ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de artă de a nu rata ocazia rarisimă să o cumpere, acum și aici. 8. În timp, o neliniște fără obiect lăsase locul unei neliniști bântuite de fantasme. Când anume, nu putea spune cu precizie. Exista cu siguranță o barieră fluidă Între cele două perioade ale vieții sale, un loc unde lucrurile se despart, dar se și amestecă asemenea apelor dulci și sărate la vărsarea fluviilor În mări și oceane. Până una alta, singura sa certitudine era chiar această frază Îngropată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uit. Vrei să auzi? Am spus da. Scout se dădu în spate, trăgând cu ochiul la mine o dată și apoi întorcându-și din nou atenția spre aparate. Cineva probabil că apăsase un comutator. Sunetul unor voci umplu camera, voci joase, fluide, și voci înalte, stridente, și voci între ele, toate vorbind peste și după celelalte și îmbinându-se într-un flux sonor. Toate vocile repetau același cuvânt iar și iar - apă apă apă apă apă apă apă apă apă apă apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din cărticelele lui nu s-a vîndut mare lucru. Cine să fi fost interesat de Sfărîmările lui Ionică Tăutu ori de un "amant al poeziei" ca Dan Bassarabeanu? De un suflet oltenesc, plîngînd "fecioara albă, îngerească și febrilă"? Ba nu, fluidă. Fecioara era fluidă. "Mî tratatul nu trebuie să aibă lacune, a început Milucă repartizarea sarcinilor. Cine-l ia pe mî Adolf Burăh Cuperman, alias Adolphe Clarnet? A fost prieten cu mî-Nădejde. Expulzat din România, pentru idei socialiste". Năvletele venit cîndva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu s-a vîndut mare lucru. Cine să fi fost interesat de Sfărîmările lui Ionică Tăutu ori de un "amant al poeziei" ca Dan Bassarabeanu? De un suflet oltenesc, plîngînd "fecioara albă, îngerească și febrilă"? Ba nu, fluidă. Fecioara era fluidă. "Mî tratatul nu trebuie să aibă lacune, a început Milucă repartizarea sarcinilor. Cine-l ia pe mî Adolf Burăh Cuperman, alias Adolphe Clarnet? A fost prieten cu mî-Nădejde. Expulzat din România, pentru idei socialiste". Năvletele venit cîndva de la "Iașul nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
arbore sau zburând printre norii de deasupra lui. Prezența eului în vise este covârșitoare ca aceea a unui zeu ce ne apare într-o epifanie continuă, fără chip, printr-o serie infinită de semne, ca și cum substanța revelatoare ar lipsi materiei fluide și inconsistente din care e plăsmuit visul. Eu nu-mi pot vedea sau recunoaște niciodată chipul în vise. Prezența îngrozitor de puternică, fără față, fără trăsături, asemenea unei mujine japoneze (spirit cu fața netedă, ca un ou, fără nicio trăsătură), nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
legenda Iormorogului, ca și cum i-ar fi aparținut ei, și nici măcar ea nu mai putea distinge limbile vorbite de vecinii ei. Ies în grădină să-mi limpezesc mințile și privesc intens la soarele ce coboară lent sub linia orizontului. Un cadru fluid și cristalin de lumină, ca un hublou, se concretizează sub ochii mei și-și conturează tot mai clar marginile. El crește în dimensiuni și se apropie lent, obturând tot orizontul. Și prin structura fluidă și luminoasă a ferestrei încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lent sub linia orizontului. Un cadru fluid și cristalin de lumină, ca un hublou, se concretizează sub ochii mei și-și conturează tot mai clar marginile. El crește în dimensiuni și se apropie lent, obturând tot orizontul. Și prin structura fluidă și luminoasă a ferestrei încep să disting forma mesei mele triunghiulare de praznic, cu cele douăzeci și unu de scaune, pe care se agită frenetic oglinzile ca niște evantaie... Rămasă singură în fața cupelor goale, ochii mi s-au uscat, și-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
arborele cardanic în funcțiune; se învârte numai axul de ieșire de la care s-a demontat arborele cardanic, iar drezina nu se deplasează. Situația este similară cu circulația auto atunci când una din roțile unei punți motoare pierde aderența (groapa cu noroi fluid, gheață, polei etc.) f. Transmisia cardanică este formată din câte un cuplaj cardanic între cutia de viteze inversor cutia de distribuție și din câte un arbore cardanic final între cutia de distribuție și atacurile de osie. g. Osiile motoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ar asfixia pe la mijlocul ei: „Înregistrând, din perspective preponderent senzuale, polietajarea intrași extratextuală a lumii, nerepudiind utopia mitică salvgardantă a genezei scripturale a macroexistării și a destinului orfic al autorului care se obstinează neîncetat să-și ‹ decanteze jaloanele individualității din substanța fluidă, anamorfică și insidios cromatizată a unui timp înțepenit (parcă) primordial între eschatologii și soteriologii vicariante și orbiculare, George Vulturescu are tăria de a face din vocabulă un monstru cu două chipuri, într-o durată lăuntrică a rostirii narante, dialogale și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
întîlnesc, salută respectos, zîmbind cu gura pînă la urechi. Cum Rodion nu răspunde, roșcovanul se pregătește de o nouă încercare. Siguraticul client din separeu lasă inima să-i sîngereze și alcoolul îi făcea prețiosul lichid al vieții să fie mai fluid, să curgă mai abundent. Că ar putea să moară? Ei, și ce? moartea i-ar reda liniștea pierdută. Ce liniște poate aduce moartea? Ce stupizenie! Liniștea trebuie s-o simți, s-o trăiești cumva, pe cînd moartea... Rodion era conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții. Despre plăcerea unora de a mirosi viața umezită în lenjeriile intime a aflat mai târziu. Viața, o erecție între două stații de troleibuz, o excitare fluidă a nervilor, o fantezie decupată din imaginarul păpușilor. Viața ca un fetiș continuu; cel care nu ești în cel care te cauți, cel care te cauți în cel care nu te găsești, cel care nu te găsești în cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
zăpadă noaptea. Uite liliacul cum își culege cerul din burțile licuricilor. Setea noastră, nene Matei, rouă în palma lui Dumnezeu. De la apă trebuie să învățam prima lecție de viață. Sărim gardul, apoi, până în zori, ne vom răcori sufletele cu intențiile fluide. Aleluia! Petre, mai ai două zile, vine ta-tu și te ridică ca pe un colet "post restant", semnează, apoi umple lumea cu tine. Ai o șansă. Firul de iarbă încolțește în sânge limpede până va sosi vremea spicului. Culege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
candelei desena umbre de sfinți pe covoare, pendulul bătea ora două. Petru, nedumerit, privea timpul stalactită în barba lui Dumnezeu. 62. Genia, viața îmi este o continuă fugă, mi-e frică sa dau ochii de cel ce sunt. (Concretul, labirint fluid, rece, lipsit de substanță; concretul, precum o casă ce nu știe pulsul cerului. Plouă doar peste acoperișuri străine, se desfac norii în cochilii părăsite de melci, sfântul Ilie inundă numai corăbiile cu venele tăiate.) Concretul îmi numără vertebrele de cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Ascult! Amintirile sunt furtuni șoptite, amintirile sparg timpanele cerului. De 18 ani, fără tine, secundele te numără pe silabe. Ascult. Rugăciunea inimii se rostește singură, nimic mai fluid decât un sânge ce se caută în icoană. Cerul s-a zgâriat într-un vârf de brad deasupra bisericii, nimic mai albastru decât hemoragia dimineții de mai. Am crescut cetate în jurul unor ferestre cu obloanele trase, luna s-a strecurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]