203 matches
-
vatra este joasă; de butuc - Înfiptă Într-un butuc de lemn, unde vatra este Înălțată); foalele, unealta de suflat În foc, vatra de foc sau cuptorul de pământ, ciocanul, dalta, diferite tipuri de clești. Înainte de a apărea tipul clasic de foale, era folosită o piele de capră sau de oaie, Întoarsă cu părul pe dinăuntru, Întinsă și bătută În cuie, găurită la vârf și prevăzută cu o țeavă, care, mai târziu, avea să treacă printr-o talpă de argilă. Foalele se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de foale, era folosită o piele de capră sau de oaie, Întoarsă cu părul pe dinăuntru, Întinsă și bătută În cuie, găurită la vârf și prevăzută cu o țeavă, care, mai târziu, avea să treacă printr-o talpă de argilă. Foalele se mai numesc și foaie, foiuri, gâfuri - după vechiul sistem de construire. Una dintre principalele tehnici de prelucrare a fierului o reprezintă prelucrarea la rece, prin ciocănire. Prelucrarea fierului la cald poartă numele de fierbere a fierului. Dintre fierari s-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
hidraulică obținută. Minereul de fier era curățat prin Încălzire și apoi, cernut, după care era vărsat În cuptorul de topit, care avea forma unui horn. Drept combustibil pentru topirea minereurilor era folosit mangalul. În pereții acestuia se instalau ”foii” sau foalele, care erau acționați hidraulic. Ei insuflau aer În cuptor și determinau creșterea temperaturii. Astfel se obținea fierul brut, curat, numit ”Pâine de fier”. Aceasta se aduna pe fundul cuptorului de unde era scoasă cu ajutorul cleștilor din metal lungi de cca 2
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv realizat din piei de animale cu pereți plisați pentru comprimarea și suflarea aerului, acționat hidraulic (sistem de pârghii) sau prin mânere. - Bocșă = cuptor În aer liber de obținere a cărbunelui din lemn prin incarbonizarea treptată, prin arderea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a celui de fag și stejar. Acest cărbune astfel obținut din lemn se numește mangal. Aplicație practică Identificați pe figura nr. 15 elementele componente ale unui atelier de prelucrare a minereurilor de fier: furnalul, vereul=presa hidraulică acționată de apă, foalele... JOC DIDACTIC-ARITMOGRIF La o rezolvare corectă pe orizontală, pe diagonala A-B veți identifica o profesie specifică rromilor, care tradițional se ocupă cu feroneria și lăcătușeria 1. Fe? 2. Asociere de minerale cu un conținut variat de metale? 3. Substanțe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări ale sârmei filigranate și Încrustarea cu pietre prețioase. Argintarii au păstrat atât tehnica de lucru (ciocănire, incizare, Îndoire, tăiere, crestare etc), cât și inventarul de unelte vechi (nicovala mică de butuc, foalele mici manuale, ciocanul, dăltițe, țeava de suflat/suflaiul care Înmoaie și topește metalul, foarfecele de tăiat metalul, matrițele de mână, calapodul de lemn, cleștele mic). Argintarii posedă foarte bine tehnicile moștenite, de prelucrare a metalelor prețioase, vibrația lucrului cu mâna
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
steril era luată de apă. După istoricul roman Diodorus Siculus, separarea aurului din reziduurile sfărâmate se făcea, În continuare, pe niște farfurii largi și plate. Pentru topirea aurului se foloseau cuptoare cu vatră deschisă, În care focul era intensificat cu ajutorul foalelor, iar creuzetul cu metalul prețios era cufundat În mijlocul jarului produs de cărbunele aprins. Aurul topit se turna În lingouri. Prelucrarea aurului ajunsese Încă din antichitate la o măiestrie fără seamăn. S-au produs foi subțiri din aur de 0,01
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spoit erau: cleștele cu care se manipula obiectul (silaj) cu vârfurile drepte; cleștele (petaj) cu vârfurile rotunde; nicovala dreaptă și Înaltă de circa 1 metru (palos) pe care se făceau reparațiile obiectului; ciocanul, patentul; un petic de blană pentru lustruire; foalele cu care se ațâța focul (cumpej sau mihaj); țipirigul (nisadiri) pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
actual în Austria, 3664 Martinsberg, Thumling 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, bd București nr. 266, ap. 23, județul Maramureș. 207. Buzas Valentina, născută la 24 octombrie 1966 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiica lui Foale Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4230 Pregarten, Grunbichl 24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sannicolau Mare, str. Gheorghe Lazăr nr. 13, județul Timiș. 208. Stingaciu Anca-Stefania, născută la 18 august 1964 în localitatea Brașov, județul
HOTĂRÂRE nr. 362 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133887_a_135216]
-
ori presiunea de lucru; trebuie evitată atingerea unei presiuni care să depășească de două ori presiunea de lucru cu ajutorul supapelor de reținere sau prin limitarea alimentarii cu gaz. Vor fi prevăzute mijloace pentru asigurarea amplasării pompei cu piston sau a foalelor cerute de paragraful 4.2.9.1.2, astfel încât presiunea de lucru să poată fi menținută. 4.2.3. Capacitatea de transport a plutelor de salvare gonflabile Numărul de persoane pe care pluta de salvare este autorizată să îl preia
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
pentru plutele de salvare gonflabile 4.2.9.1. În plus față de echipamentul cerut de paragraful 4.1.5 fiecare pluta de salvare va fi prevăzută cu: 1. o trusă de scule pentru repararea gaurilor din compartimentele plutitoare; și 2. foale sau o pompă cu piston. 4.2.9.2. Cutițele cerute la paragraful 4.1.5.1.2 trebuie să fie bricege, iar cheile pentru deschis conserve și foarfecele cerute de paragraful 4.1.5.1.7 trebuie să fie
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
un cuțit sau un topor. 5.1.2.4. În plus față de echipamentul prevăzut la paragraful 5.1.2.2, echipamentul normal al fiecărei bărci de urgență gonflata va cuprinde: 1. un cuțit de siguranță plutitor; 2. doi bureți; 3. foale sau o pompă eficientă acționata manual; 4. o trusă pentru repararea gaurilor, depozitată într-un container corespunzător; și 5. o cange de siguranță. 5.1.3. Cerințe suplimentare pentru bărcile de urgență gonflate 5.1.3.1. Cerințele paragrafelor 4
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
podoaba din creștet. Poemul burlesc Desțărarea șlicului, scris de C. Negruzzi prin 1828, ne înfățișează o adunare a zeilor din Olimp, convocată spre a decide „a șlicului soartă“. Neptun ar vrea să-l prefacă într-un caic, Vulcan - în niște foale, Marte - într-o pavăză. „Iupiter în îndoială cui să-l deie să afla. / Plecându-se la ureche, Iunona nu-ș ce i-au zis / Pentru șlic. Am aflat numai Iupiter că tare-au râs.“ Fanteziile lui C. Negruzzi pălesc sensibil în fața
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais. Când au apărut, și după aceea, cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
cazier. Similar: album, evanghelie, patalama, salbă, cearceaf Aliman = necaz. Similar: angara, dandana, șucăr Alișveriș = a cumpăra, a umbla la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pierdeau niciodată. Maniera lui obișnuită era puțin tărăgănată: începea cu oarecare șovăială, ezita adesea, dar într-un fel care trezea interesul; putem să spunem că, sub ochii noștri, își cântărea, își alegea și își îndepărta cuvintele, până când se însuflețea și foalele fierăriei intrau în funcțiune. În momentele cele mai impetuoase, sentimentul care îl făcea să apese pe cuvinte pentru a le exprima forța îl împiedica să fie rapid; disprețuia din tot sufletul volubilitatea franceză și falsa căldură pe care o numea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Dostoievski. În experiența lui artistică, viața e așezată ca într-o retortă de alchimist și înfierbântată la o temperatură maximă, pentru a-i lămuri elementele esențiale. Fierul la o temperatură normală are culoarea obișnuită, la temperatură de cărbuni suflați cu foalele culoare roșie, la temperatură de furnal culoare albă. Pe Dostoievski nu-l interesează decât această ultimă transfigurare a vieții în flacăra spiritului. Protagoniștii operei sale întrupează moduri de existență concepute la extrema limită a naturii umane, adică acolo unde spiritul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să fie asemănătoare celor din celelalte tabele; dar, cu cât sunt mai apropiate, cu atât joacă un rol mai important în aflarea formei. Exemple: a) corpurile animalelor se încălzesc în funcție de mișcare; b) căldura jăratecului crește în măsura în care se suflă aer în foale; c) nicovala se încălzește din cauza loviturilor de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi de jinduite deliciile ei, de vreme ce ea strângea ghem omul, nemailăsându-l să scape de sine, tăindu-i parcă suflarea chiar cu cordonul ombilical al propriei renașteri? Simțeau vag că sufletul revendică în primul rând puterea de a expira, asemeni foalelor de fierărie; inspirația doar readucea lumea în poziția de-a fi iarăși expulzată spre a-i menține lui tonusul - o derizorie participare alături de hazard la clădirea ei, s-ar putea spune. Mâna jucătorului apucă zarurile numai spre a le rostogoli
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
așa furios domnul respectiv: „Când pierde rău la barbut sau îl trage în piept vreo pipiță, e focț”. Peste câteva luni, zburam de la București la Madrid. Toate bune și frumoase, în afara unui individ care vorbea cât de tare îl țineau foalele și, ca să folosesc jargonul de rigoare, se dădea rotund. Nici nu oprise încă avionul după aterizare, când individul a luat-o spre ieșirea aparatului. S-a oprit în capul scării și a început să mormăie în celular, deși ceilalți pasageri
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu care vorbește mult la telefon o încurajează: "Știi, medicii fac astăzi minuni." Lui Nel nu-i mai plăcea să meargă la școală. Profesoara ei era o femeie bărbătoasă, care mirosea a tutun și ai cărei plămâni fornăiau ca niște foale de fierărie. Copiii, care se cunoșteau toți între ei, o priveau ca pe o străină. Doar o colegă de clasă, Sofia, a vrut să fie prietenă cu ea. Avea o față drăgălașă, dar obezitatea îi dădea un aer bleg, lipsit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
măce larilor din gura pieței noastre Ghica-Vodă, la Oituz, unde patronul și lumea din prăvălie se săturau numai privind cum mestec fericit după taler; sau „curelușa“ grasă, „cureaua băr bierului“, fleica mustoasă „de unde suge ursul“, dulci, dar recal citrante cu foalele prea debile; spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
belșug, pe câtă vreme voi, sărăntocii, suportați aici, pe acest pământ până la moarte! chinurile unui iad concret, real, vizibil, în speranța că veți ajunge în rai adică NICĂIERI... Vai de voi! Vă compătimesc. " Deci când se-ntâmplă s-aud vreun egumen, Cu foalele-ncinse și obrazul rumen, Povestind că viața e calea durerii Și că pocăința urmează plăcerii Mă întreb: "Acesta poate ca să știe Cum este viața, cum cată să fie?" (M. Eminescu) Liniștirea crivățului a însemnat pentru noi în afară de salvarea de la moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
anumite esențe mai dense a fost folosit cândva de unii meșteri ai satului și pentru producția de cărbune necesar, fie la încălzirea locuințelor la vreme de iarnă, la bucătării pentru gătitul hranei, fie în atelierele de fierărie, pe vatra cu foale pentru CÂRȚIȘOARA • Monografie 213 modelarea fierului prin forjarea rudimentară, dar artistică uneori, în vederea confecționării unor anumite bunuri de feronerie, dar mai ales pentru producția de potcoave și caiele, unde cererea era mai mare. Și aceste meșteșuguri cam tot de țiganii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așteptați în camera cealaltă? M-am întors în sufragerie și am băut cafeaua pregătită de bibliotecară. — Acela-i instrument muzical? mă întrebă ea. — Un tip de instrument. Există mai multe feluri și fiecare scoate sunetele lui specifice. — Arată ca niște foale. — Principiul de funcționare e același. — Pot să-l ating? — Bineînțeles. L-a apucat cu amândouă mâinile, cu grijă, de parcă ținea un pui de animal proaspăt fătat. Nu-și mai lua privirile de la el. — E cam ciudat, zise ea cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]