205 matches
-
considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt mai noi, apărute în terminologia științifică. Cele trei cuvinte din titlu sunt date în DEX
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pare să fi servit drept punct de plecare, ca în burduf și burdihan. Poate fi deci pus în legătură cu borț „burtă, pântece, mai ales cel al femeilor însărcinate“, de unde și borțoasă „însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în legătură cu borț „burtă, pântece, mai ales cel al femeilor însărcinate“, de unde și borțoasă „însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în Muntenia, pântece în Moldova și Transilvania, iar foale în Banat, sud-vestul Transilvaniei și în Crișana. În ariile respective, pot însă apărea și celelalte sinonime: în aria lui burtă, există și pântece (cf. expresia a lua în pântece, folosită în Biserică cu referire la Fecioara Maria); de altfel, unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prepoziție cu un regim special: se întrebuințează numai cu privire la persoane. Cuvântul fr. maison, care are sensul de „casă“, este o creație galoromanică: este urmașul lat. ma(n)sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Cuvântul fr. maison, care are sensul de „casă“, este o creație galoromanică: este urmașul lat. ma(n)sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii cercetători, această evoluție semantică ar fi un calc după bg
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sionem, acuzativul lui mansio „locuință“, cuvânt provenit din verbul lat. manere „a rămâne“. foale Lat. follis „sac de piele umflat cu aer; balon; foale (pentru foc)“ este moștenit, cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii cercetători, această evoluție semantică ar fi un calc după bg. měsina care înseamnă atât „foale (pentru foc)“, cât și „burtă“. pasăre Pasăre este cuvânt panromanic cu o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu sensuri diferite, de toate limbile romanice. În română, urmașul său este foale, care are și sensul popular de „burtă“ (apare și la Coresi). După unii cercetători, această evoluție semantică ar fi un calc după bg. měsina care înseamnă atât „foale (pentru foc)“, cât și „burtă“. pasăre Pasăre este cuvânt panromanic cu o istorie interesantă. În latină, termenul generic pentru această clasă de zburătoare era avis, care a fost transmis în forma ave numai spaniolei și portughezei, precum și dialectului logudorez al
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Întors moșu În sat și râdea lumea de el și umbla cu capra pe câmp, În straie nemțești și era gras și rumen și se fălea la lume că ce burtă mare are el, da’ ei ziceau: „Zii, mă, omule, foale! Ba burtă se zice, mă proștilor” și Burtoi l-au poreclit și noi În sărăcie cu capra la gardul casei mâncând frunze de acăț. Și ne-am băgat slugă la neamuri că n-aveam Încotro. Așa a ajuns moșu’ Schiman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mânca așa multe, îi spune Mâțu cu o sclipire amuzată în ochi. Da? În special prune transformate în țuică și struguri sub formă de vin. Hai că e bună. Am să o țin minte. Hei, da ai plămânii ca niște foale de fierar! Nu s-ar zice după cum arăți. Mai lasă-mi și mie frățioare ceva din țigara aia. Bă, care mai ai o țigară și pentru mine? se aude din dreapta o voce groasă. Eu, dar costă, îi răspunde alta, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe neașteptate vine pustiitorul peste noi." 27. " Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea. 28. Toți sunt niște răzvrătiți, niște bîrfitori, aramă și fier, toți sunt niște stricați. 29. Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curățesc, căci zgura nu se dezlipește." 30. "De aceea, se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat." $7 1. Iată cuvîntul vorbit lui Ieremia din partea Domnului. 2. "Șezi la poarta Casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
efemer și nesemnificativ. Este o rotire, exuberantă mai întâi, și o veșnică schimbare de roluri, aiuri-toare până la urmă, între ființa umană aflată mereu în căutarea propriei imagini, a cărții de identitate, și imaginea însăși, care se scălămbăie și își umflă foalele în oglindă, semn al unei obrăznicii deșănțate care va fi scump plătită, cândva. Vânătoarea reciprocă este aceea a unui Janus cu două fețe, a omului cu umbra lui, când umbra poate să suporte pedepse dar în același timp poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
îndrituiește salariul, mă interpelează și-mi zice cu voce moale: "domnu', dacă vă grăbiți, vorbesc eu cu"... și-mi arată peste drum, de cealaltă parte a ceasului care torcea ca un motan în bucătăria bunicii, un ins rrom cu un foale amplu revărsat de sub un sfetăr verde de lână, cu niște nădrăgoci largi, care umple un șir foarte lung de canistre. Și cum de multă așteptam eu răbduriu îi zice ăluia ceva în ideea înțelegerii nevoilor semenilor, nu mai rețin exact
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
largi, care umple un șir foarte lung de canistre. Și cum de multă așteptam eu răbduriu îi zice ăluia ceva în ideea înțelegerii nevoilor semenilor, nu mai rețin exact ce i-a spus, destul de bine că domnul rrom mare în foale mă privește oarecum surprins de figura mea care avea (ca de fiecare dată când iau salariul) ceva din aceea a unui Cezar al melancoliei. Mă privește atent și nițeluș uimit, îmi zice: "da' ce cauți aici să cumperi benzină de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
rulează prin aglomerația țării. El, sau alții, merg tare iute, tare repejor se înghesuie la stopuri; eu, spre exemplu, rulez în ritm legal și sunt ins apărător al valorilor paneuropene și transnaționale de la volanu' unei Dacii, în timp ce domnul nostru cu foale mare, dar nu foarte mare, iute rulează, frumos semnalizează din ale sale semnalizatoare aerodinamice și un apărător convins al domnului căpitan Vadim de la România atotcuprinzătoare se arată oricui vrea să știe ce și cum din punctul de gândire al propriei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Diotallevi avea să ne vorbească adesea despre cabalismul târziu al lui Isaac Luria, În care se pierdea articularea ordonată a sefiroților. Creația, spunea el, e un proces de inspirație și expirație divină, ca o răsuflare neliniștită sau ca acțiunea unor foale. „Marele Astm al Domnului”, comenta Belbo. „Încearcă tu să creezi din nimic. E un lucru care se face o singură dată În viață. Dumnezeu, ca să sufle lumea cum sufli Într-un glob de sticlă, are nevoie să se contracte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-i rea. Hai. Îl conduse pe Duncan prin ușa Îngustă și Înghesuită. Înăuntru, cîrciuma nu era la fel de Încîntătoare cum promitea fațada; era amenajată ca un bar obișnuit, iar pe pereți erau chestii absurde, clopoței de cal, Încălzitoare cu cărbuni și foale. Pentru ora șase și jumătate era deja aglomerată. Fraser Își făcu loc pînă la bar și cumpără o cană de doi litri de bere. Făcu semn spre ușile din spate, care dădeau spre un dig, dar acesta era și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
negru, uscat, cu un vag gust de rășină. Cu toate acestea limba i se putea deplasa slobodă într-un teritoriu demult uitat. Încercă să-și aducă aminte ce era vorbirea. Buzele se dezlipiră și din plămâni urcă aerul. Cele două foale de atâta timp nefolosite, fură torturate de efortul impus. Rezultatul interacțiunii extenuante a buzelor, limbii, cerului gurii și plămânilor fu un cuvânt abia auzit: ― Sete. Între buze i se strecură un obiect neted și rece. iar căderea unei picături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
începe. Un somn care pare fără sfârșit o copleșește pe pacientă. Cât timp să fi trecut ? Timpul nu are nici măsură, nici sens pentru Dora. Noapte ? Zi ? Primul se trezește la viață auzul. I se pare că aude suflul unor foale enorme : "Pff !... Uuuf ! Pff !... Uuuf !..." Apoi simte că un fel de chingă strânge cu putere brațul stâng, de-asupra cotului. Ar vrea să întrebe : Cine oftează ? Și cine mă strânge ?" Răspunsul medicului anestezist, al Alindorei Bosch, vine deîndată, șoptit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu doar organul lor sexual ar beneficia dacă ei și-ar recăpăta puterea. Întinzându-și brațele pe lângă corp, Dora Începu să dea din coate ca o pasăre. Treptat mișcările au devenit mai violente până când coatele i s-au transformat În foale puternice, menite să pompeze aer În tot corpul. În final, scoțând un oftat plăcut, răsunător, și ridicându-și brațele cu un gest triumfător, Începu să râdă: — Dar să fi văzut exercițiile! Săracul băiat trebuia să pompeze așa până se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais. Când au apărut, și după aceea, cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
mare și mi-au răsucit pălăria pe cap, ca la roata norocului. Tot de la această școală îmi amintesc că am stat îngazdă la un fierar pe nume Polac și în timpul liber pe care mi-l făceam eu mai trăgeam la foale să ardă cărbunii și să se înroșească fierul care urma să intre la ciocan, contribuind la confecționarea potcoavelor și alte obiecte fiind o distracție pentru mine. Într-una din zile în timp ce a trecut preotul Constantin Tărcuță din sat m-a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cânta, prin urmare, niște melodii ciudate chiar și o vreme după ce calul potcovit de el, în urma căruia ieșea în porțile atelierului să privească, va fi dispărut de mult din vedere, până într-o zi cînd și-a lăsat nevasta, copiii, foalele, nicovala și focul să se stingă și a plecat calm, fără o vorbă, pe urmele ultimului armăsar căruia îi pusese potcoave și pe care nu se știe cine îl adusese, în orice caz nu o femeie, un armăsar negru, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
erau fie morți, fie prea bolnavi ca să poată continua călătoria. Zăceau În gropile lăsate de roțile care brăzdaseră iarba, de parcă Încercau să strîngă În jurul lor pămîntul moale. Jim se așeză pe vine lîngă domnul Maxted, mișcîndu-i diafragma ca pe niște foale. Îl văzuse pe doctorul Ransome reanimîndu-i pe pacienți și era important ca domnul Maxted să se simtă Îndeajuns de bine ca să se alăture marșului. În jurul lor, deținuții stăteau În șezut, iar cîțiva bărbați erau În picioare lîngă soțiile și copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]