1,384 matches
-
și acoperite cu sticlă verzuie. Ne simțeam ca într-un templu cu zeități puternice și de neînțeles. După ce am trecut printre monștrii pântecoși, ne-am apropiat în vârful degetelor, de ultima cămăruță, cea mai adânc ascunsă în burta blocului, camera fochistului. Ușa dintre sala cazanelor și această odăiță era tot de tablă, dar avea un gemuleț prin care, săltîndu-ne pe vârfuri, am putut privi înăuntru. Am înghețat. Camera era străbătută în diagonală de o rază lată de lumină, venită de foarte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
degetelor pe umăr, Sandu s-a smuls de la geam și a luat-o la fugă înapoi, prin sala cazanelor. Am fugit și noi, eu și Luci, îngroziți. Tremur și acum, suspin și acum, când îmi amintesc scena aceea din camera fochistului. Aud și acum, spărgîndu-mi urechile, țipătul de spaimă al Iolandei la auzul tropăitului nostru, țipăt care ne-a urmărit, reverberând printre cazane și țevi, până afară. Nu ne-am oprit decât la Scara Unu, pustie la ora aceea. Nu ne
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca un apucat, a făcut și febră în zilele următoare. La prânz ne-am dus acasă, iar în timpul somnului de după-amiază, cu capul sub cearceafuri, am delirat până seara. Nu vedeam decât cele două trupuri fragile înfruntîndu-se în singurătatea camerei fochistului. Nu înțelegeam nimic. De ce se schimbase Mendebilul atât de brusc, atât de total, după venirea negustorului de nimicuri? Dar nici să îmi pun întrebări nu mai reușeam. Sandu însă reacționase altfel. Era indignat, plin de furie. Seara, la Scara Unu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se apropie ceva, simt un miros de gheață otrăvită care îmi înfioară porii pielii. Plâng uneori, după-amiezele, fără lacrimi, nervos, cu sentimentul dizolvării iminente. O astfel de criză de plâns disperat am avut după ce am descris, ieri, scena din camera fochistului. Ce va fi acum, că am terminat povestea asta, care mi-a răsărit în memorie atât de miraculos? Am să încep să umblu pe străzi, să intru în restaurante și magazine, să tulbur liniștea în cinematografe povestind în gura mare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tensiune care se consumă În cîteva episoade cu un conținut ușor monstruos la Început, apoi dramatic. Cineva spune niște lucruri Îngrijorătoare despre un război la Timișoara. Zice că a auzit o discuție Între locotenenți. E unul dintre cei doi frați fochiști, răcani, din Hunedoara. Nu prea ai ocazia să-i Întîlnești ziua, pentru că fac cu rîndul ture la centrala termică și, cînd nu dorm, sînt de serviciu lîngă cazanul pe care Îl alimentează cu cărbunii sfărîmicioși (bine că sînt și ăștia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Adică, nu mai rău decât pentru mulți alți logofeți. A ajuns într-un depou de locomotive. Acolo, a făcut el cum a făcut, și, ascultător din fire, cum era, s-a dat pe lângă mecanici. Ca un soi de ajutor de fochist, de aprovizionare cu cărbuni, a gurii de foc a locomotivei cu aburi, existentă, la acea dată,în traficul feroviar al țării. Cu timpul,însă, mai toate au evoluat,în felul lor. Locomotivele cu aburi au fostînlocuite cu locomotive electrice. Meseria
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
zi ca director. Dar chiar și numele de Levy Pants îi provoca arsuri la stomac. Îl asocia cu tatăl său. — Ce-ai făcut, Gus? Ai semnat câteva scrisori? Am concediat pe cineva. — Zău? Mare scofală! Pe cine? Pe unul dintre fochiști? Ți-aduci aminte că ți-am vorbit despre o namilă scrântită, unul pe care l-a angajat măgarul acela de Gonzalez? — A, da. Pe el? Doamna Levy începu să se rostogolească pe planșeta de gimnastică. — Păcat că n-ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
adică, alte tehnici și alte grij. Așa că nu era altă soluție decât să continue cuptorul vechi să fie alimentat ca pe vremuri, cu lemne, lemne și iar lemne, poate lucrul cel mai greu de suportat în meseriile lutului. Ca un fochist al vechilor locomotive cu aburi, care-și petrecea tot timpul aruncând lopeți de cărbune în gura cazanului, olarul, cel puțin acest Cipriano Algor, care nu poate plăti un ajutor, se chinuie ceasuri întregi să introducă arhaicul combustibil în cuptor, crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
devine interesat. — Cum poate să-ți crească chiria cu atîta dintr-odată? Taximetristul pleacă capul În pămînt. — Acum două săptămîni o străineză cumpărat casa mea cu o valiză plin de bani. A doua zi, toți care muncește acolo - plecați, Îngrijitorii, fochistul, administratorul, toți. Și vine oamenii ăștia În loc, toți străini, nu vorbește engleză, nici o boabă, poartă costume noi, pantofi negri, ochelari de soare, toți tineri, nu zîmbește, foarte, foarte speriat. Apoi chiria crește. Chiriașii, poate de cincisprezece de ani locuia acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
zi, la masă, Otilia fu tot atât de senină, seara nu veni deloc. O mâhnire mare cuprinse pe Felix, o silă de toate, și prin cap îi trecură idei extravagante. Se gândea să lase totul baltă, să fugă undeva în lume, ca fochist pe un vapor, își închipuia consternarea Otiliei, regretul ei de a-l fi făcut să sufere și să plece, o vedea plângând. Melodrama asta inexorabilă îi mișcă toate fibrele sufletului și prefăcu descurajarea într-o mare durere consolatoare. Își chinuia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
așa, să învăț numele de la oricare pisică, despre care caporalii din celelalte gărzi raporta c-ar fi îndeajuns de disperate, încît să aprindă incendiu la uscătoriile de bloc. Înghesuisem, în registrul sergentului de serviciu adrese, năvăleam peste familioanele de la toți fochiștii, le călcam în picioare puradeii și transmiteam: "Să-i zici lui tac-to că sîntem supărați foc pe el!"... Și, harști! Ca să și lămuresc, îl și frigeam cu țigarea pe puradel! Arasel! Așa că, la viața mea, am ajuns să-l cunosc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
apă cu lut și lipea chirpiciul pe pereții de scânduri subțiri pe care bărbatul îi potrivise în grinzi. Au ridicat două odăi acoperite cu carton și muierea le-a spoit cu albastru. Pe urmă au sosit ceferiștii. Chirică, acarul, Spiridon, fochistul, și Ilie, de umbla și el cu trenurile. Aveau mai mulți copii decât lucruri, în camioanele care-i aduceau ar mai fi încăput. Se umpluse maidanul de plozi. Stere îi privea de pe scările de ciment ale prăvăliei. Negri, tăcuți, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bani. Lucrătorii își dădeau coate: - Până la urmă, tot la biserica noastră a nimerit. 129 Sifonarul s-a dat aproape. Omul și-a strâns cărțulia. - Am auzit că face statul biserică... - Face. -Unde? - Aici, la dumneavoastră. S-au apropiat și ceilalți - fochistul, Tilică, Spiridon. - Și unde-o face? Funcționarul a scos o hârtie de calc, plină de linii. S-a apropiat și Stere, el cunoștea la planuri. Actul avea ștampile și timbre. Sus, scria cu litere mari: CARTIERUL CUTARIDA, și liniile acelea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
desenat locul bisericii. Omul a desfășurat altă hârtie unde lăcașul fusese făcut cu de-amănuntul. Le spuse arătând cu degetul: - Aici or să fie scările, aici stâlpii, altarul, turlele, două turle o să aibă! Costă o mulțime de bani... - Mare! spuse fochistul. - Mitropolie face statul! - Am crescut și noi, mahala întinsă... S-au înscris și ei, Stere cu două sute, ca negustor, ceilalți cu câte cincizeci de lei. Funcționarul a plecat după aceea. - Ar fi bine! zise Spiridon în urma lui. Când îți moare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lui, cu copilul, că avea și o fată ce se uita uimită împrejur. Oamenii au sărit să-l ajute la descărcat. Veni Spiridon, veni frizerul, Stere își trimise băiatul de prăvălie. Au desfăcut frânghiile, au strigat la căruțași, împreună cu preoteasa. Fochistul a cărat dulapurile cu spinarea. Multe lucruri avea sfmția-sa: scrinuri grele, oglinzi, lămpi, oale, câte alea, o sobă, pat greu de stejar și șifoniere. Nevastă-sa a pus perdelele la ferestre, a măturat, până seara întinsese preșurile, ștersese praful. Părintele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ăilalți. Ceata se oprea împrejur. Al lui Chirică, lung ca un castravete și bolîu, moțăia de-a-n picioarele. Al cârciumarului sufla cu limba scoasă. Corciturile oltenilor lipăiau lângă șef, că șef era câinele lui Matei! Nu mișca unul. 207 Vinețiul fochistului bătea aerul cu coada ridicată. Era lacom. El scormonea pământul. Mirosise osul, pentru că os se afla sub laba sa. Toți priveau pieziș. Îl rupea așchii-așchii și scotea dintr-o dată măduva galbenă și putredă. Din când în când, ridica ochii. Tot
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a întors: - Bă! a mai strigat o dată, suflecîndu-și mânecile. 208 I Veni și celălalt, Victor, cel mare. Era plin de pământ și se uita la ceferist. - Ce-i? -Vă omor! Și zvârli fierul spre ei. Noroc că se feriră. Fochistul zbiera cât fl ținea gura: - Sărăciilor! Mi-ați omorât câinele, v-arăt eu vouă* Victor se apropie să-l împace: - Ascultă... - Nimic, vă bag în spital! - Dar de ce dracu nu-l legi? îndrăznise până la urmă și cel mic. Atât i-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
272 Privea fereastra albastră, mânjită cu lumina stinsă, pierită a nopții și ofta. Pe drumul Griviței treceau căruțele lăptarilor în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a mai gândit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu îl deranjau. Cu toate că și-a plătit biletul cu vârf și îndesat, adică fără nici un fel de reducere, ar călători fără probleme și într-un singur picior pe scara vagonului sau chiar și pe locomotiva soioasă, ar arunca alături de ceilalți fochiști cărbuni cu lopata pe grătarul încins din cuptorul locomotivei, numai să ajungă cu bine la destinație. La un moment dat, îi veni în minte o imagine din timpul războiului; într-un tren ciucure de oameni mari, atât pe scări cât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
persoane - bibliotecar -1 persoană - pedagogi -1 persoană - Personal nedidactic - administrator- 1 persoană - supraveghetor de noapte -1 persoană - electrician -1 persoană - tâmplar - 1 persoană - instalator - 1 persoană - bucătari - 2 persoane - paznici -3 persoane - îngrijitori -16 persoane - șofer -1 persoană - spălătoreasă-1 persoană - fochist -2 persoane (PAS, 2007, pg.16) La Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Bârlad toți membrii personalului sunt angajați în conformitate cu legislația locală și națională privind ocuparea forței de muncă și egalitatea șanselor iar politica de recrutare a personalului stabilește
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
la uscarea produselor (1 Gcal = 112 Nm3 gaz metan). Pentru energia electrică puterea instalată la cuptorul Hoffman este de aproximativ 32 kWh; puterea instalată la cuptorul Tunel este de aproximativ 110 kWh. Costuri salariale Forță de muncă pentru cuptorul Hoffman fochiști = (2/schimb · 3 schimburi) + 2 (liber + concediu de odihnă) = 8; încărcători/descărcători = (7/schimb · 3 schimburi) + 7 (liber + concediu de odihnă) = 28; muncitori întreținere = 3 pentru un cuptor; cuptorul Tunel fochist = (1/schimb · 3 schimburi) + 1 (liber + concediu de odihnă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
kWh. Costuri salariale Forță de muncă pentru cuptorul Hoffman fochiști = (2/schimb · 3 schimburi) + 2 (liber + concediu de odihnă) = 8; încărcători/descărcători = (7/schimb · 3 schimburi) + 7 (liber + concediu de odihnă) = 28; muncitori întreținere = 3 pentru un cuptor; cuptorul Tunel fochist = (1/schimb · 3 schimburi) + 1 (liber + concediu de odihnă) = 4; încărcători/descărcători = (2/schimb · 3 schimburi) + 2 (liber + concediu de odihnă) = 8; muncitori întreținere = 2 pentru un cuptor. Retribuții lunare fochist = 1.400 lei; încărcător/descărcător = 1.000 lei; muncitor
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
28; muncitori întreținere = 3 pentru un cuptor; cuptorul Tunel fochist = (1/schimb · 3 schimburi) + 1 (liber + concediu de odihnă) = 4; încărcători/descărcători = (2/schimb · 3 schimburi) + 2 (liber + concediu de odihnă) = 8; muncitori întreținere = 2 pentru un cuptor. Retribuții lunare fochist = 1.400 lei; încărcător/descărcător = 1.000 lei; muncitor întreținere = 1.200 lei; spor vechime, în medie = 15%; spor condiții de lucru grele la cuptorul Hoffman; pentru încărcător/descărcător 15%; pentru muncitori întreținere 10%; spor noxe = 5 lei/zi. Rezolvare
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
o lume cu susul În jos. Își deschise servieta și scoase un dosar cu șină albastru și Îmi zise: — Am adus fotografiile. M-am gândit că o să vrei să vezi fericitul cuplu. Mă tem că sunt o pereche de adevărați fochiști. N-am putut să fac identificarea decât după verighetele pe care le purtau. Am răsfoit prin dosar. Unghiul din care erau făcute pozele varia, dar subiectul rămânea același: două cadavre carbonizate, lipsite de păr precum faraonii egipteni, zăceau pe arcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe un ecran gol, trupuri care se repetă. Sau poate, Angela, energia noastră a alimentat o altă lume, o lume perfectă care trăiește sprijinită de a noastră și nu are nevoie să se teamă și să sufere. Poate suntem ca fochiștii negri care transpirau în burțile vapoarelor cu cărbune pentru a le permite celor doi amanți de pe puntea superioară să danseze un dans romantic, desupra covorului lucitor al mării. Cineva va culege visele noastre, cineva nu atât de imperfect ca noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]