169 matches
-
mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă legitim rezonanțe profund metafizice, aspirând cu tupeu la demnitatea artei. Era suficient
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
altele prin preajmă, și acestea la rândul lor altele, și-așa mai departe, după contururi de o acuratețe suspectă. Îndeosebi în peisajul urban, între orice lucru și soarele abia ițit peste orizont se interpun mereu alte lucruri. Lumina nordului se fofilează înspre ele pe unde poate, chinuit și ocolit; pierdută de sursa-i, ea rămâne incapabilă să-și regăsească puritatea și vigoarea premergătoare dezvăluirii lumii. Aparențele exfoliază alte aparențe, cu care coabitează, antrenate imprevizibil de un șuvoi domolit, căci flexionat în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
preajmei ei fluide, ce o-nconjoară ca o coroană suverană. Numai coroana contează; capul purtător, nu. Căci doar schimbarea ca atare durează, supusul ei efemer - lucrul schimbat - rămânând derizoriu în raport cu ea. Și încă o deosebire crucială (surprinsă, bineînțeles, pe când se fofila să scape) între flipperul devenirii și cel cu bilă de oțel: în jocul cotidian de-a datul pe lângă inevitabil spre a-i face, involuntar, un făgaș de intrare în intimitatea noastră, bila buclucașă are cumva consistența vaporilor dispersați în mediu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cuvinte pe servul său devotat, Înro bit pentru totdeauna, dacă nu cu ajutorul unui arsenal com plicat de văluri, năframe, rochii și parfumuri alese? Adelheid Însă se arăta nepăsătoare față de toate acestea. De câte ori putea, se strecura afară din castel și se fofila la curțile din spate, Îmbrăcată ca un simplu paj și călărea pe deșelate caii cei mai sălbatici ai ministerialului. Slugile o divinizau, tinerii scutieri care-și făceau ucenicia pe lângă spada ascuțită a lui Hildebrand visau la pletele blonde pe care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
încerci să renunți la tonu-ți ironic și să nu fii tendențios când pui întrebări, să-mi asculți răspunsurile și, înainte de a riposta, să încerci să le pătrunzi subtilitățile. - Subtilități?! Hm! Nu te joci cu cuvintele? Sau... încerci, cumva, să te fofilezi? - Nu, nu! Nu mă fofilez deloc! Doar că trebuie să acceptăm ceva: până la un punct... da! - pot fi considerate subtilități. Dar, după ce vei ajunge să înțelegi mecanismele... - Știi ceva? Mai lasă-mă cu mecanismele tale! Concret: ce te-a învățat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ironic și să nu fii tendențios când pui întrebări, să-mi asculți răspunsurile și, înainte de a riposta, să încerci să le pătrunzi subtilitățile. - Subtilități?! Hm! Nu te joci cu cuvintele? Sau... încerci, cumva, să te fofilezi? - Nu, nu! Nu mă fofilez deloc! Doar că trebuie să acceptăm ceva: până la un punct... da! - pot fi considerate subtilități. Dar, după ce vei ajunge să înțelegi mecanismele... - Știi ceva? Mai lasă-mă cu mecanismele tale! Concret: ce te-a învățat Shri Mataji? Ce ți-a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai ales cuiva ce purta, ca și mine, nevăzută, pe creștet, vina, vina genealogiei sale: nepot, după mamă, al unui cneaz rus și general alb-gardist fugit de revoluția și hoardele lui Lenin și Stalin... Dar, nesocotiți cum eram, în loc să ne „fofilăm printre stâncile abrupte ale stalinismului și apoi „să fugim”, cum au făcut-o pe bună dreptate nu puține progenituri ale micii și marii burghezii românești, noi am îndrăznit să pătrundem în sfânta-sfintelor ideologiei comuniste, izbindu-se la fiecare ceas și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
el. După ce-am fost respins - din motive de ordin fizic - de la cinci programe de pregătire a ofițerilor, am fost Încorporat În armată și declarat apt pentru serviciu nelimitat. Am hotărît că n-o să-mi placă armata și m-am fofilat pe baza antecedentelor mele de la balamuc - avusesem o dată o pornire gen Van Gogh și-mi retezasem o falangă de la un deget ca să impresionez pe cineva care mă interesa la vremea aia. Doctorii de la balamuc nu auziseră niciodată de Van Gogh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Îmi voi lăsa pistolul pe pat. CAPITOLUL XII Un tip evadează din închisoarea orașului francez Bourges, așa cum se evadează; taie cu o pilă gratiile celulei și coboară pe fereastră folosind o funie confecționată din cearșafuri. Ajuns în curtea închisorii, se fofilează până la un zid înalt - cum e și firesc - de 7 metri. Îl escaladează: descoperă o bicicletă, o încalecă și - așa cum scrie la carte - o întinde mâncând pământul. Pe urmă - mașina jandarmeriei se avântă pe urmele lui și evadatul, observând-o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
aia și bretonul foarte lung. Eram și eu hippy fără să fi știut sau să fi vrut. Așa că, de fiecare dată când ajungeam, după lungi peripeții, că locuiam departe de facultate și cu hainele alea nu era ușor să te fofilezi în tramvaiele irealist de ticsite, pe terenul unde „făceam“ armata, știam că voi auzi ofițereasa urlând la mine că iar n-am coafura regulamentară. Și mai era o chestie cu chipiul ăsta - sau poate numai în amintirile mele e așa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ce vrea să mănînce, răspundea de fiecare dată : „Ceapă și-un kil de apă“. și chiar așa și făcea. Numai că situația aceasta nu durase prea mult. Începuse războiul și omul plecase de acasă. Plecase, cu toate că fusese sfătuit să se fofileze în vreun fel - căci se putea, dacă te zbăteai puțin -, ținuse morțiș să meargă pe front, zicînd tot timpul că numai muierile stau acasă. Venise de cîteva ori în permisie (și rod al acestor permisii fuseseră cele trei fiice născute
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ea, și simt că îmi ia foc fața. — E... și asta o variantă, zic în cele din urmă. — Cum adică, e și asta o variantă? Mă fixează șocată, și slăbește strânsoarea. Cum să fie o variantă? Aranjez rochia pe umeraș, fofilându-mă, încercând să înăbuș sentimentul de vinovăție care îmi crește în suflet. Dacă mă port ca și cum situația asta ar fi perfect normală, poate chiar va părea așa. — Ei... Elinor s-a oferit să ne organizeze o nuntă cu adevărat spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui T.S. Eliot Old Possum’s Book of Practical Cats. Am scris un articol pentru România literară, am tradus câteva poeme cu ajutorul lui Anders. Poeta e o originală din toate punctele de vedere, a apărut la Stockholm foarte timidă, parcă fofilându-se cu modestie sub ploaia de întrebări ale jurnaliștilor. Vroia mereu parcă să rămână singură, poate cu Anders, traducătorul ei, și să se înfășoare amândoi în fumul țigărilor, ca într-un șal al dansului dublu. În scurtul somn de după-amiază
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se impună astfel în ochii scriitorilor din țară și a băgătorilor de seamă din afară. Când s-a schimbat regimul, criticul prudent de până atunci și-a dat poalele peste cap și a devenit om politic. Talentul de a se fofila în timpul dictaturii a fost confundat cu talentul politic. Studenții și veleitarii din cenaclurile pe care le condusese ca profesor l-au făcut să creadă că are priză la public. E adevărat, înjurăturile și grosolănia nu fac parte din „arsenalul” său
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ape tulburi. Recunosc, cu cât îmbătrânesc, cu atât devin mai prudent; evit numele proprii, caut epitetele cele mai palide și expresiile cele mai benigne, fie ele, uneori, și ambigui; nu mai spun lucrurilor pe nume - Doamne ferește! - și încerc să mă fofilez printre verbe... — Mai bine te lași de scris... îmi șuieră la ureche alter-egoul meu. Citirea acestor câtorva 22 mi-a lăsat un sentiment ciudat. Și nu mă îndur să-l numesc, de teamă că voi fi înțeles greșit. Ori chiar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sinceritate. Nu vreau să închid ochii în fața adevărului și să mă prefac că ignor ceea ce e notoriu”. M-a ascultat zîmbind compătimitor. *Pus în situația să răspundă unei critici făcute de Petru Cimpoeșu în „SLAST” (nr.24/1987), Adam se fofilează în felul său caracteristic, pretextînd mai întîi urgența unui „cap limpede”, iar apoi declarînd că nu se pricepe. Înțelegînd că n-am de gînd să mă amestec, îl împinge în față pe Sp., „un foarte bun polemist”. „Tu ești cel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
te trădează, te pârăște: “|sta a mințit ieri!”, “|sta a furat ieri doi franci”. R.G. - Deci nu mai e nevoie de polițiști. A.C. - Toată lumea respectă ordinea impusă de stat. La București, mulți aveau propria lor ordine contra perceptelor comuniste. Se fofilau, ca să zic așa. R.G. - Sunteți un foarte bun cozeur. A.C. - Dacă știu că sunt înregistrat nu-s în stare să scot o vorbă. Dacă-mi furați vorbele fără să știu atunci poate iese ceva. R.G. - N-ați vrea să revedeți
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
iar la bagaje să ducă la tren, nu se încurcau. Pentru șapte-opt franci, mai bine lipsă. Timp pierdut și oase rupte degeaba. O ținea de-a surda că plătește bine de tot, că n-o să le pară rău... Se cam fofila, îi cam lua de proști piticul, așa încît Claudiu îl abordă mai direct cu uite ce este, domnule conte, dacă vreți să vă jucați cu noi, să știți că vă costă trei mii de franci. Surîdea încurcat contele și marchizul
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
Balanța Nu-ți plac oamenii leneși și te tot gândești cum să-i implici mai mult la treabă pe cei de lângă tine care nu se pot concentra la ce au de făcut. Unii încearcă să se fofileze în fața sarcinilor, alții pasează tot greul pe umerii altora, dar dacă vrei să-i atragi și pe ei, n-are rost să le ții cine știe ce predică inutilă, ci să pui osul la treabă. Prin exemplul tău personal, vor vedea ce
HOROSCOP, luni, 16 ianuarie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104672_a_105964]