1,627 matches
-
cât ne-or ține puterile și câtă vreme vom dori să facem onest această meserie. Ce-ar mai fi de spus pe scurt despre istoria „diarului”? Că-n 12 aprilie 1898 publicația era declarată organ național liberal și cultiva literatura (foiletoane, schițe umoristice, epigrame), că-n 1907-1909 era tot ziar național-liberal cu redacția pe strada Egalității, că-n numărul din 2 iulie 1930 publica o chemare pentru reorganizarea PNL, sub titlul „Nevoile județului nostru”, în fine, că-n numărul din decembrie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
posesia diplomei de medic. 1974 este pentru el anul de debut editorial (culegerea colectivă ,,Dintre sute de catarge”). Între anii 1975-1979 este medic și șef de secție la Centrul de Medicină Preventivă din Călărași. Publică multiple articole științifico-populare, schițe și foiletoane în presa republicană și în ziarul raional. Apoi, între 1979-1988, e medic șef-adjunct la Centrul de Sănătate al ministerului de resort al R. Moldova. Începînd cu acești ani, activitatea lui literară ia amploare, iar în paralel - și cea de susținere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
p. 49 Constantin Lămureanu, Constantă /p. 44 Lăură Hubati, Galați /p. 51 Armina Flavia Adam, Târgu Mureș /p. 45 Ioan Friciu, Sibiu / p. 52 Edoardo Cacciatore, Graduali: refuzul modernității cu orice preț /p. 53 traducere și prezentare: Anca-Domnica Ilea Român foileton: Setea zeilor de Anatole France, continuare din nr. 8 (48) /p. 55 traducere și note: Lucia Patachi Alphonse de Lamartine - Suvenirul /p. 60 Eseu - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord, SUA /p. 61 Pagini de istorie: Misterul tăblițelor de plumb
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
provinciile românești. Astfel, literatura se fixează în cotidian, privește la marele spectacol al vieții. Marile ziare, citite acum pe întreg teritoriul țării reîntregite, au cultivat cu mult talent toate speciile literare, proza, și în special romanul, publicat adesea întâi în foileton, având un rol preponderent. Recenziile bogate, atât din foile literare, cât și cele din ziarele adresate marelui public, au contribuit la popularizarea noilor romane, formându-se gustul publicului, crescând exigența acestuia și contribuind la impunerea pe piață a creațiilor cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
le recitiți, dacă lectura lor primă, s-a făcut cu mulți ani în urmă.. Așa cum a fost menționat în numărul 1 al revistei noastre, noi încercăm să promovăm proza și deci și romanul. În numărul prezent avem duă romane în foileton, scrise de autori de mare talent. Corneliu Leu, binecunoscutul prozator și romancier, e prezent cu romanul istoric, legat de lumea celor mai îndepărtați strămoși ai noștri, Vecinul cel bun. Cu acest prilej, ne facem datoria de a semnala în librăria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
ai acestei limbi. Lectura ei nu-i va dezamăgi. E o carte excepțională. Vor petrece clipe minunate, de delectare, de folos intelectual. Vă invităm să citiți cu multă încredere paginile încredințate nouă de celelalte autoare: Raluca Ioana Maftei, roman în foileton de o rară prospețime și originalitate, Niculina Lucia Chelaru, Camelia Pantazi Tudor și Veronica Balaj cu proză scurtă incitantă, evidențiind condeie proaspete, de perspectivă. Le așteptăm și pe ele cu pagini de roman! Ioan Păunescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
Acasa > Impact > Scrieri > URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cap. I. Nyk Gărdean era considerat un om cam sucit ( mereu în dezacord cu ceva sau cineva! ) în comparație cu restul lumii, dacă ne luăm după ce spuneau
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
nu-mi vine să cred! - Sunt de pe vremea lui Năstase, ”Bombonel”, pentru voi, intelectualii satului! Acolo vei sta și tu, că este loc berechet. Mai rău e că nu aveți gaz și apă caldă! Referință Bibliografică: Urmează-ți visul ( roman foileton ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
de calitate, scrise cu bun-gust și vervă, pe care publicul cultivat din capitală ar fi meritat să le citească. E drept, nu lipsesc excepțiile belicoase depășind pragul de toleranță psihică a cititorului: de pildă, înverșunarea cu care Laszlo Alexandru continuă foiletonul polemic împotriva cărții lui Sorin Lavric (Noica și mișcarea legionară, Humanitas, 2007), în cele două numere ale lunii aprilie. Dar cum e vorba, totuși, de o excepție, cronicarul o pune în seama unei scăpări a colectivului redacțional: unui apucat ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
numele Ioan Groșan să capete relevanță era nevoie ca cineva din anturaj (niciodată autorul însuși) să-i șoptească noului venit că omul pe care tocmai l-a cunoscut este liderul grupului Ars Amatoria. Acesta devenise foarte celebru prin romanele în foileton pe care le publica foileton în revistele "Viața studențească" și "Știință și tehnică" Sub forma unor romane istorice (O sută de ani de zile la Porțile Orientului, în "Viața studențească") sau SF (Planeta Mediocrilor în "Știință și tehnică", Ars Amatoria
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
relevanță era nevoie ca cineva din anturaj (niciodată autorul însuși) să-i șoptească noului venit că omul pe care tocmai l-a cunoscut este liderul grupului Ars Amatoria. Acesta devenise foarte celebru prin romanele în foileton pe care le publica foileton în revistele "Viața studențească" și "Știință și tehnică" Sub forma unor romane istorice (O sută de ani de zile la Porțile Orientului, în "Viața studențească") sau SF (Planeta Mediocrilor în "Știință și tehnică", Ars Amatoria făcea publice pamflete cât se
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
Cantuniari, 2005), Harta sferică (2000, traducere de Mihai Cantuniari ,2005), Regina Sudului (2002, traducere de Dragoș Cojocaru, 2004). Intriga detectivistă și balansul trecut-prezent, recursul la arte și jocuri (scrimă și șah, pictură și muzică) reînvie romanul popular, modelul preaiubit fiind foiletonul secolului al XIX-lea și regele acestuia, Alexandre Dumas, pe care îl omagiază în spirit postmodern, într-un amestec debordant de ludic și livresc, de fantezie și erudiție. Seria ajunsă la cinci romane Căpitanul Alatriste arată un autor îndrăgostit de
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
Editează volumul cu articolele lui Nae Ionescu din 1929 până în 1933" [pp. 43, 50]. în realitate, volumul Roza vânturilor editat de Eliade cuprinde textele lui Nae Ionescu grupate în patru secțiuni: Cronica ortodoxă - 1926-1937 Politica externă - 1926-1933 Cultura politică - 1928-1933 Foiletoane - 1926-1933. [M. H.] "A început să lucreze la un roman legionar intitulat Lagărul morții, în care descrie viața legionarilor din lagăre și închisori" șp. 38, 25.XI.^38ț Nici un articol din presa vremii și nici o monografie nu menționează această știre
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
promovat în genere cu mare și binevoitoare atenție (E.Lovinescu, Felix Aderca, Tudor Vianu, G.Călinescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihail Sebastian etc.): "Mărturisesc, tam-tam-ul gazetăresc practicat astăzi îl găsesc fără utilitate pentru impunerea unei opere sau unui scriitor. Foiletonul literar, făcut de cine vrea și cînd vrea, nu poate impune clasificări literare". În plus, o stranie respingere a lui E.Lovinescu, în 1932: În casa d-lui Mihail Dragomirescu am cunoscut pe d. Lovinescu. Era elegant, surîzător și indulgent
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
entuziasmul prietenilor din țară și străinătate. Cioran îi scrie la 10 iunie 1936: "Este atâta erudiție vibrantă în Yoga ta și o lume atât de aparte, încât îmi trezește atâtea timidități de care mă credeam scăpat. Pe vremuri, când scriai foiletoane, n-aș fi putut crede că ai să scrii cea mai serioasă carte de erudiție pe care a produs-o România".13 Haig Acterian îi expedia la 12 iunie 1936 următorul mesaj: "Pentru o carte ca Yoga, într-o țară
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
așa cum credea autorul în memorialistică, ci la sfârșitul ei. Facem această corectare bazată pe corespondența emisă, reprodusă în cele trei volume Europa, Asia, America (Ed. Humanitas, 1999, 2004, 2004). 2 Teza de doctorat a fost publicată de Constantin Popescu-Cadem în foiletonul Revistei de istorie și teorie literară, între anii 1983-1985 și în volum intitulat Psihologia meditației indiene (Ed. Jurnalul literar, 1992). Cu ocazia doctoratului lui Eliade circulă un calambur, consemnat și în... lexicografie. "Pornind de la ideea că membrii comisiei sunt ignoranți
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
mînuia cu măestrie mai multe arme, între care și aceea, pe cît de ascuțită, pe atît de pretențioasă și, ca atare, destul de rară, a pamfletului. Nu era totuși o achiziție recentă. În fapt, C. Stere recurge la ea încă în "foiletonul social" Din notițele unui observator ipocondric, găzduit de ziarul "Adevărul" în toamna anului 1894, dar primele veritabile și teribile pamflete, anume o serie de șase "caracteristici literare", le dă la iveală abia în primăvara anului 1900. Aprecierea de mai sus
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
după cele din franceză și rusă), pentru accentuarea unor cuvinte și sintagme prin utilizarea cursivelor etc. Toate aceste preferințe sînt vizibile în "Strugglerforlifer". Dar un examen atent relevă ceva mai mult: în fapt, aici se reia un fragment dintr-un "foileton social" dat la iveală de fostul deportat siberian cu șase ani mai înainte. E vorba de cel intitulat Din carnetul unui visător, inserat, sub semnătura Visător, în ziarul "Lumea nouă"3. Foiletonul cu pricina se ocupa de fenomenul cel mai
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
fapt, aici se reia un fragment dintr-un "foileton social" dat la iveală de fostul deportat siberian cu șase ani mai înainte. E vorba de cel intitulat Din carnetul unui visător, inserat, sub semnătura Visător, în ziarul "Lumea nouă"3. Foiletonul cu pricina se ocupa de fenomenul cel mai important, în viziunea lui C. Stere, la sfîrșitul veacului al XIX-lea, de "venirea maselor" (l'avenement des masses, l'avenement de la démocratie), și, în legătură cu el, argumenta ideea că "religia viitorului" este
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
națională", anul XVII, nr. 4584, din 24 mai 1900, p. 1-2. 2 București, Editura Minerva, 1979. 3 Anul I, nr. 19, din 21 noiembrie 1894, și nr. 32, din 5 decembrie 1894. Privitor la paternitatea lui C. Stere asupra acestui "foileton social", a se vedea articolul meu Alte manifestări publicistico-literare - certe și posibile - ale lui C. Stere, în "Cultura", anul III, nr. 3, din 24 ianuarie 2008, p. 9-10. 4 Trei ani mai tîrziu, la 16 ianuarie 1903, deputatul C. Stere
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
20 de ani, ce va apărea la casa de discuri Media Pro Music. Printre invitații-surpriză ai concertului care se va desfășura de la ora 22, la Club 30, se numără și Albert Zoltan „Zozo“, fost tobar al trupelor timișorene Metamorf și Foileton și membru al trupei germane Flying Wood (alături de alți timișoreni stabiliți în Germania, ca Dixie Krauser și Tavi Iepan). „De mult mi-am dorit să cânt alături de Adi, iar invitația de a evolua la acest super-concert mă onorează în mod
Agenda2006-02-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284609_a_285938]
-
biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Roland Barthes - Critique et vérité. Paris, 1966. 2. Ovidiu Cotruș (1926-1977), istoric și critic literar. Redactor al revistei Familia între anii 1965-1972. 3. Pierre-Henri Simon, critic literar și eseist. Din 1961 este titularul foiletonului de critică literară din Le Monde. Membru al Academiei Franceze din 1966. 4. Maurice Druon (1918-2009), romancier și dramaturg. 5. A ținut, un timp, cronica literară la revista Argeș din Pitești. 6. Gheorghe Achiței (1931-2011), eseist, estetician și critic de
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
1941, scriitorul ar fi fost mirat să afle, o jumătate de secol mai târziu, că o anchetă a unui jurnal literar îi va ignora romanul. E adevărat că ancheta se referea la romanele de după 1900, iar Mara fusese publicată în foiletonul revistei „Vatra” în 1894, doar că, în volum, romanul apăruse în 1906, dată care trebuia luată în calcul, dacă respondenții ar fi considerat că Mara aparține secolului care începea și nu celui care se încheiase, cum era, în definitiv, cazul
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
vedea în Caragiale un neobosit „regizor de ipoteze”. Conceput astfel, Caragiale va fi, în cartea lui Mircea A. Diaconu, mai puțin al pieselor, al nuvelelor, al Scrisorii pierdute cel mai puțin, și mult mai mult al schițelor, al momentelor, al foiletoanelor de la „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul Român”, „Universul”, al corespondenței. Așadar al textelor în care naratorul e o prezență explicită. Sau, altfel zicând (cu vorbele eseistului), „nu apare în ipostaza de creator de lume, ci de constructor de semne”. Se poate accepta
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
amândoi de vârstă preșcolară. După ce, în fine, obosiți, adorm, își permite să răspundă, mai mult în șoaptă, la obișnuitele întrebări puse de un tovarăș de călătorie ceva mai curios. Ziaristul din el era gata „să adulmece” un posibil „subiect” de foileton. Îl încântă faptul că, după mai multe schimburi de replici, ea pare interesată de preocupările lui. Încercă să-i ghicească „problemele”, îl cercetează cu blândețe, pe un ton aproape matern (deși atât de tânără față de el!). Este destul de relaxată (liniștea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]