8,429 matches
-
sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
locală eseuri, articole, studii din domeniul lingvisticii, filologiei și pedagogiei în Tribuna școlii, Revista de pedagogie, Asachi, La Tazlău, Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi” ; „La fântână, la izvor. Folclor literar nemțean vechi”, apărute la editura ADAN din Piatra Neamț în anii 2000 și 2008, al monografiei „Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamț . O școală pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
La Tazlău, Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi” ; „La fântână, la izvor. Folclor literar nemțean vechi”, apărute la editura ADAN din Piatra Neamț în anii 2000 și 2008, al monografiei „Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamț . O școală pentru toți 1953-2003”, editura ADAN, 2004. Este de asemenea autorul unor îndreptare de teorie și istorie literară, manuale
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum / În depărtări albastre, / Iar raza ei abia acum / Luci vederii noastre... (EP, I 169) etc. Mitul comprimării timpului - desemnat în folclorul valah / dacoromânesc prin sintagma anul de trei zile - se relevă în basmele cogaionice ca și în «Făt-Frumos din lacrimă», de Mihai Eminescu: pentru obținerea calului năzdrăvan („cu șapte inimi“), Făt-Frumos-din-Lacrimă se angajează un an de trei zile să ducă la
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani, și care, de mai bine de 10 ani, organizează Festivalul Național de Folclor “Mugur de Dor “. În fața unei săli pline, manifestarea a fost deschisă de profesoarea Doina Pop, care în cuvântarea sa, a evocat în cuvinte emoționante activitatea fostei sale profesoare Doina Mărchitaș, ce, iată, după atâția ani de zile se întoarce, nu
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
coace pe ea cuvinte. Unui scriitor, la luarea doctoratului în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
probleme, cu prefață, tabel cronologic, note și indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreț bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinați, într-un cuvânt, reprezentanților de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie. • 10. Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepția istorică (Prefață de Acad. Ștefan Pascu), ediția a II-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
care să împace cele trei lumi care mă dominau: cea arhaică a comunei unde mă aflam, cea elegantă și cuceritoare a orașului Oradea și cea tumultoasă a Bucureștiului, care-și pusese și el amprenta asupra formării mele. Atracția mea pentru folclor, pentru viața plină de înțelepciune a țăranului cu vorbă cumpanită, care stătea să “cujete” pe îndelete, mă atrăgea și mă absorbea. Îmi plăceau oamenii aceștia și îi iubeam, dar pe de altă parte, păstram imagini și amintiri ale Bucureștiului cu
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Nebuniile_tineretii_elena_buica_1331019660.html [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
fiecărei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colecție printre suvenire. Adevărate opere de artă sunt globurile de Crăciun realizate de meșteri artizani autentici. Acestea sunt făcute din sticlă și pictate de mână, înfățișând personaje din folclorul local. Colecția globurilor din târg este în creștere pentru împodobirea brăduților din acest an. Două terase vor permite clienților să se bucure de diversele specialități în timp ce pot admira panoramă sătucului și a clădirilor istorice care îl înconjoară. „Saloon du Village
TARGUL DE CRACIUN DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_craciun_din_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350800_a_352129]
-
Europa Primavera, fapt meritat deplin, în măsura în care artista Florica Bradu nu farmecă doar cu talentul muzical, ci și cu frumusețea ei corporală. După absolvirea facultății va funcționa ca profesoară la școală, apoi la „Casa Pionierilor”, ocupându-se rodnic de culegere de folclor alături de copiii înscriși la cercul de muzică pe care îl coordona și continuând în același timp să participe la spectacole de muzică folclorică în țară și străinătate. După revolta populară din decembrie 1989 s-a stabilit împreună cu fiica ei Raluca
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
a scenei lirice mondiale, „Canta che ti pasa”. Lansarea cărții interpretei Florica Bradu, la Oradea, a ocazionat momente de vastă încărcătură emoțională și larg orizont cultural, moderate de jurnalista dr. Cristina Pușcaș. Artista a fost înconjurată de artiști interpreți de folclor ai Bihorului, și nu numai, oameni de artă și litere, fiica sa Raluca, „o prezență electrizantă și fermecătoare”, cum e prezentată în informații cotidiene, de nepoata sa Sophia - fiica Ralucăi și nepotul Ioachim - fiul Ancăi Bradu, de prieteni, scriitorul și
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
informații cotidiene, de nepoata sa Sophia - fiica Ralucăi și nepotul Ioachim - fiul Ancăi Bradu, de prieteni, scriitorul și omul de cultură Mircea Bradu, primarul Ilie Bolojan și alții... „M-am tot gândit ce au în plus canțonetele italiene comparativ cu folclorul nostru, de ce sunt mai cunoscute și mi-am dat seama că nu au nimic în plus. M-am întrebat ce au în plus dansurile irlandeze comparativ cu dansurile noastre populare și mi-am dat seama că nu au nimic în
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
avut posibilitatea de a li se face mai multă publicitate. Este o carte-eveniment, care nu apare în fiecare zi. O carte care ne poartă către ceea ce este mai bun în viața noastră ca popor și ne ajută să înțelegem valoarea folclorului... Deschideți această carte și ospătați-vă! Veți înțelege mai bine ce este arhetipul, etosul, veți înțelege-o pe doamna Florica Bradu!”, a îndemnat P. S. Virgil Bercea, deschizător al seriei vorbitorilor, la lansare. Fără măsură de competente în domeniu, merită a
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
tocmai din România și i-au luat 138 de ani să ajungă la New York. Ciudată, misterioasă, romantică, periculos de amuzantă atunci când nu e macabră și suprarealistă, Povestea lui Harap-Alb a lui Ion Creangă este, pur și simplu, o nestemată a folclorului românesc, dar de care se poate bucura oricine a descoperit că nu-i tocmai ușor să te maturizezi, indiferent de vârstă sau naționalitate.” - spun Vasile Flutur și Adi Bulboacă despre „BLACKWHITE - The Adventures of Harap-Alb“. În spectacol, o coproducție ICR
„Povestea lui Harap-Alb“, montată la New York de către doi români by http://www.zilesinopti.ro/articole/9832/povestea-lui-harap-alb-montata-la-new-york-de-catre-doi-romani [Corola-blog/BlogPost/96601_a_97893]
-
GHICAN, umoristul și epigramistul ION CROITORU, părintele VELICU T. CONSTANTIN - realizator de emisiuni TV Trinitas București, poetul și prozatorul MARIN MOSCU. O supriză extraordinar de plăcută a fost prezența în sală a doi foarte tineri scriitori: poeta și cântăreața de folclor ADINA TĂBĂCARU, care a oferit auditoriului un moment liric (din volumul VIS DE COPIL, Ed. Zogollo, Galați, 2012) și câteva superbe doine și GEORGE NICOLAE STROIA, care a dat citire eseului său: SUNT... CINE SUNT? din volumul intitulat ANOTIMPUL VISELOR
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
pe dinții? - Încă de ieri... • Respectarea legilor ne face mai buni (inregistrată de Nae Cernăianu) • Treaba se va sfârși cu sigurață prost...Înca nu știu pentru cine... Dacă vrei să umbli cu dulăii cei mari, trebuie să latri cu ei (folclor). • Noi doi am ajuns la concluzii contrare, dar eronate. • Vai celor fără alternative. • Nu exista să nu existe o rezolvare! • Unele absențe sunt mai importante decât multe prezențe. • Aniversare... Adică de ce ar trebui eu să mă bucur că viața mi
CONCLUZII CONTRARE ÎN POLITICĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Concluzii_contrare_in_politica.html [Corola-blog/BlogPost/350506_a_351835]
-
o astfel de alcătuire are șanse de a străbate timpul. Cu atât mai mult cu cât, circulația aforismelor în rețele, dar și impactul lor asupra cititorilor, a dus la acel fenomen, dorit, cred, de orice autor. Intrarea creației sale în folclor, chiar dacă, asta induce o evidentă estompare a numelui. Mdeh, este totuși un risc pe care ni l-am dori cu toții. Numai că, el îi atinge doar pe aleși și, ce bine, în nici un caz pe trufași! Argumente pentru editarea unui
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zambetul_inteleptului_mihai_batog_bujenita_1349252828.html [Corola-blog/BlogPost/343879_a_345208]
-
festivalului «Cântecele munților»” Repoter: Au mai rămas câteva zile până la cea de-a 38 ediție a festivalului “Cântecele munților”, câți artiști vor urca pe scena festivalului? Silvia Macrea: Da, peste câteva zile va avea loc la Sibiu Festivalul internațional de Folclor „Cântecele Munților”, festival de tradiție ajuns la cea de-a 38-a ediție. Vor urca pe scenă peste 500 de artiști din Brazilia, Muntenegru, Mexic, Germania, Serbia, Belarus, precum și ansambluri din Bihor, Olt, Mureș, Bistrița Năsăud, Timiș și Sibiu. Acești
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
ediție. Vor urca pe scenă peste 500 de artiști din Brazilia, Muntenegru, Mexic, Germania, Serbia, Belarus, precum și ansambluri din Bihor, Olt, Mureș, Bistrița Năsăud, Timiș și Sibiu. Acești artiști vin la Sibiu pentru a ne prezenta spectacole de culoare, cu folclor specific țărilor și zonelor pe care le reprezintă. Una din surprizele acestei ediții este înmânarea titlurilor de cetățeni de onoare ai județului Sibiu, marilor artiști Lucreția Ciobanu și Ioan Besoiu. Pentru iubitorii muzicii populare, Lucreția Ciobanu va concerta pe scena
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
și-l vor face cunoscut întregii planete. Festivitățile vor continua cu o serbare câmpeneasca, o masa festivă cu mâncăruri și băuturi tradiționale românești. Atmosferă va fi întreținută de cântăreață de muzică populară Florica Opriș Abaghioaiei, care va interpreta melodii din folclorul local până în zori. Motivul pentru care anunțăm atât de repede evenimentul din 23 iulie 2012 este ca și alți fii ai satului din diaspora să afle despre inițiativa lăudabila a consătenilor și să aibă timp suficient pentru a-și planifică
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 by http://confluente.ro/Sfintirea_bisericii_ortodoxe_din_satul_incesti_comuna_ceica_judetul_bihor.html [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
De mult, Khajuraho era cunoscut drept Khajuravataka. Prima mențiune despre el o aflăm din scrierile călătorului chinez Hiuen Tsang care a vizitat India în secolul VII. Khajuraho e menționat și în textele vechi hindu unde este explicat numele orașului. După folclorul tradițional, originea numelui Khajuraho vine de la doi copaci frumoși, Khajur, ce decorau poartă principala a orașului. Sigur ei s-au extins mult împrejur, astfel că orașul a luat numele de Khajuravatika care în timp s-a schimbat în Khajuraho. Dar
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
să fie apreciată din primii ani de școală, liceu și la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu priveau folclorul ca pe un obiect de studiu, ci era viața lor. Și
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]