8,564 matches
-
al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit prilejul să
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
his Orchestral Works), Ligeti detaliază câteva secvențe din tribulațiile pe care le-a întâmpinat cu interpretarea opusului său de tinerețe: „În 1949, când aveam 26 de ani, am învățat să transcriu cântece populare, după cilindri de fonograf, la Institutul de Folclor din București. Multe din aceste melodii au rămas fixate în memoria mea și m-au condus, în 1951, spre compunerea Concertului Românesc. Totuși, nu totul este original românesc în el, deoarece am inventat, de asemenea, elemente în spiritul tarafurilor sătești
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
nu totul este original românesc în el, deoarece am inventat, de asemenea, elemente în spiritul tarafurilor sătești. Mai târziu, am putut să ascult piesa la Budapesta, într-o repetiție - o execuție publică era interzisă. Sub dictatura lui Stalin, chiar și folclorul era permis numai în «formă politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările major-minor à la Dunaievski erau binevenite, chiar și orientalismele modale, în stilul lui Haciaturian, erau încă permise, în schimb Stravinski fusese anatemizat. Modul particular în
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Stroe-Vlad GHEORGHIȚĂ În general se consideră că George Enescu, în creația sa, a fost apropiat de folclorul românesc, pe care l-a filtrat diferit, în funcție de etapele de creație, pornind de la citatul folcloric, moștenire de la compozitorii precursori și ajungând până la sublimarea structurilor folclorice, în perioada maturității. Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
pornind de la citatul folcloric, moștenire de la compozitorii precursori și ajungând până la sublimarea structurilor folclorice, în perioada maturității. Apropierea creației lui George Enescu de muzica bizantină nu reprezintă o preocupare deosebită a muzicologilor, cu toate că așa cum în copilărie a luat contact cu folclorul țărănesc, va fi fost prezent și la slujbele religioase la care participa întreaga obște sătească. Aprecierea muzicii bizantine este, fără îndoială, o constantă în viața lui George Enescu. Spre exemplu, Liturghia lui D. G. Kiriac îi era cunoscută, lucrare pe
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
liturghie<footnote Petru Comarnescu - Arta românească, Lămuriri privitoare la problemele specificului românesc. De vorbă cu maestrul George Enescu. Apărut în: Politica, București, An II, nr. 208, 5 febr. 1927; Republicat în: George Enescu - Interviuri, vol. II, p. 234. footnote>. Atât folclorul cât și muzica bizantină sunt creații de factură arhetipală. Enescu, în întreaga sa creație, face apel la principiile arhetipale ale muzicii intrate în conștiința sa încă de la vârsta copilăriei, pe care le dezvoltă și le prelucrează în conformitate cu cerințele epocii și
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
părți specificitatea ei. Lucrarea marchează un moment semnificativ în evoluția muzicii românești de acest gen. Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
în practica de cult a unui prețios fond muzical liturgic românesc. Manuscrisele lui Dimitrie Vulpian mi-au furnizat date pentru creionarea acestui pe nedrept uitat muzician român, de la sfârșitul secolului al XIX - lea, care a obținut pentru culegerile sale de folclor muzical, premiul Academiei Române, din anul 1886, Medalia de aur (hors concours) la Le Félibrige Latin, din Monpellier, în 1891, Medaia de bronz a Expoziției Universale de la Paris, din 1900 și Premiul Société de Beaux-Arts din Paris, în anul 1903. Lucrarea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra ei
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
îi păstrează totuși, elementele esențiale: expoziția, care e construită după toate regulile și un stretto final, riguros lucrat. Divertismentele nu prind înfățișarea unei dezvoltări scolastice, ci formează adevărate pasagii de inspirație liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra ei
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția evanghelismului muzical a continuat și în secolul al
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
literară și științifică, Florea Firan, autor a peste 40 de cărți și câteva sute de articole de istorie și critică literară, întemeietor de instituții de cultură precum Teatrul Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician al simbolismului și promotor al poeziei moderne românești prin Cenaclul și Revista „Literatorul“ etc. În semn de prețuire lui Florea Firan i-a fost acordată
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie Pagini de literatură română - Bucovina, regiunea Cernăuți, 1775-2000. Referindu-se la calitățile de filolog și romanist ale lui Grigore Bostan, care
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cultul creștin pe întinsul Imperiului, în vremea Împătatului Constantin Cel Mare. Crăciunul este sărbătoarea în jurul căreia gravitează o multitudine de cântări - colinde, urări și tradiții specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradițional, cel mai bogat și colorat prilej de manifestări spiritual - artistice. Sărbătoarea începe cu o zi înainte de Crăciun în Ajunul Crăciunului (24 decembrie). În Ajun, se împodobește și bradul
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
Isar zodiacal ocult vs. Parusia) ceea ce va veni va fi oricum ,,urmat de-o veșnicie” (53). Între aceste două variante unice, Theodor Damian ne-o propune, cu o deosebită sensibilitate, pe cea de a treia inspirată și ca muzicalitate din folclorul românesc, balada Miorița. Iisus Christos cel divin și fiul omului se întristează și suferă (53) ,,...pe Isar în sus /plânge Iisus /pe Isar în jos /suferă Hristos.” Ce înseamnă să stai într-un spital așteptând înfrigurat să treci printr-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
Românie, mai exact Valea Barcăului din județul Salaj, o zonă care face legătura cu județele Bihor, Cluj, Satu-Mare și Maramureș. Vlăduța a început să cânte de la frageda vârstă de 4 ani, iar de la 16 ani a început drumul serios al folclorului odată cu participarea la cele mai importante concursuri din țară. Cariera ei muzicală a fost încununată cu multe succese, inclusiv premiul 1 la Rapsodia Românească și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
drumul serios al folclorului odată cu participarea la cele mai importante concursuri din țară. Cariera ei muzicală a fost încununată cu multe succese, inclusiv premiul 1 la Rapsodia Românească și Maria Lătărețu, marele premiu Maria Tănase, și marele premiu și Miss Folclor la Antena 1. De curând și-a lansat primului album muzical “Cânt de dragu inimii” care conține piese din zona Sălajului, album realizat cu orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteș. Studentă în ultimul an la facultatea de Medicină Veterinară din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
este absolventă a prestigiosului Colegiu național de muzică “Dinu Lipatti” din București. S-a făcut remarcată chiar cu albumul ei de debut “Horincuță de cireșe” care reflectă seriozitatea și pasiunea ei pentru cântecul maramureșan. Oana este câștigătoare multor festivaluri de folclor printre care “Marile premii” la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
folcloric “Bucovina” în 2011 când alături de soția sa Irina Milici și împreună cu Iulia Babici, Ovidiu Babici și, pentru o scurtă perioadă de timp, Mihaela Smole, a vrut să facă cunoscut publicului american și comunităților românești din SUA dansul, tradițiile și folclorul autentic românesc. În 2013 grupul s-a extins prin adăugarea cuplurilor Cătălin și Daniela Tudorache și Melania și Dănuț Buturcă-Florescu. Repertoriul grupului include atât dansuri tradiționale din mai toate zonele etnografice ale României: Bucovina, Maramureș, Ardeal, Banat, Oltenia, Basarabia, etc.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
nuntă, de Crăciun și de Anul Nou. În cei patru ani de existență, grupul Bucovina a fost invitat să participe la festivaluri românești din Atlanta, Jacksonville, Hollywood, FL, Detroit și Washington, DC și să reprezinte România la festivalurile internaționale de folclor din Spartanburg, SC și Atlanta, GA. Grupul “Bucovina” a efectuat de asemenea turnee prin SUA alături de artiști români cunoscuți cum ar fi Maria Dragomiroiu, Mirabela Dauer, Nicu Paleru, Traian Ilea și Valeria Codoreanu. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, Garofaș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
Codoreanu. Într-un viitor nu foarte îndepărtat, Garofaș și colegii săi speră să pună bazele unui grup de dansuri populare pentru copii astfel încât să poată transmite mai departe generațiilor următoare dansurile, obiceuirile și mai presus de toate, iubirea nemărginită pentru folclorul și tradițiile românești. Garofaș și Irina și-au început lunga lor carieră de dansatori profesioniști alături de ansamblul “Ciprian Porumbescu” din Suceava unde au activat 10 și respectiv trei ani. Primul spectacol de dans pe care Garofaș si-l amintește este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
New York. Emil Bîzgă a colaborat îndeaproape cu artiști de renume, precum Hakan Hardenberger și Wynton Marsalis, care i-au influențat stilul și tehnică muzicală și i-au incitat curiozitatea de a îmbină diverse categorii muzicale - muzică clasică, jazz-ul și folclorul balcanic. Astfel, a ajuns la o sinteză proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
pentru a spăla și vindeca sufletele oamenilor de spurcăciunea, necurărțenia comunistă, bolșevică”. Mesajul artistic și patriotic al Artistului Gheorghe Zamfir a fost continuat de membrii formației Valy Boghean & Band, care au electrizat publicul prin piesele lor de duh, bazate pe folclorul românesc, între acestea și cântecul lui Adrian Păunescu „Galbenă Gutuie”, care a fost interpretat de toți spectatorii. Marea surpriză și bucurie a spectacolului „Creștini în Europa” a fost prezența în sală a marelui Artist Mihai Volontir, care, în pofida, problemelor de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
2014, ora 18.00, spectacolul „Creștini în Europa” va avea loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de muzică, istorie și film vor avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu. Pe scena vor evolua îndrăgiții artiști de pe ambele maluri ale Prutului: Mioara Velicu, Margareta Clipă, Daniela Condurache, Dinu Iancu Sălăjanu, Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
precum și grupul instrumental “Crai nou”, cu mult îndrăgitul interpret Nicolae Furdui Iancu. Urmează un spectacol de zile marila Casă de Cultură din Cimislia, în ziua de 26 noiembrie, ora 18.00, cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” cu Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu și îndrăgiții artiști Ana Cebotari,Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator - Victor Stahi și invitați
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]