5,845 matches
-
Casei Centrale a Creației Populare București, maestrul Ilie Ion, Artist Emerit, membru al Ansamblului profesionist de Cântece și Dansuri “Ciocârlia” din București și Cornel Botoș, instructor coregraf al Ansamblului” Cununa de pe Someș” din Bistrița-Năsăud. Cu aceste mari personalități din domeniul folcloric, Casa de Cultură a orașului Călimănești, a avut relații periodice de colaborare, mai ales cu prilejul participării ansamblului nostru la unele manifestări majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în țară sau în strănătate. În toată perioada
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
din Bistrița-Năsăud. Cu aceste mari personalități din domeniul folcloric, Casa de Cultură a orașului Călimănești, a avut relații periodice de colaborare, mai ales cu prilejul participării ansamblului nostru la unele manifestări majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în țară sau în strănătate. În toată perioada de activitate a Ansamblului de Cântece și Dansuri “Doina Oltului”sub egida Casei de Cultură din Călimănești,al cărei director era Dumitru Baniță a “beneficiat” de pasiunea și implicarea totală în fenomenul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
al ansamblului Dânsul are marele merit că printr-un deosebit tact pedagogic și calități profesionale deosebite, a reușit să preia în repertoriul ansamblului dela colaboratorii care ne-au ajutat în edificarea acestei construcții coregrafice, dansuri care nu erau specifice zonei folclorice Vâlcea. Putem exemplifica în acest context faptul că până la înființarea acestui ansamblu în localitățatea noastră, nicio formație de dansuri dela oraș sau dela sat, de pe tot cuprinsul județului vâlcea nu cunoștea dansuri specifice altor arii coregrafice din țară. Putem astfel
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
de program, uneori până la miezul nopții,și chiar mai târziu. Însă trebuie să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din zonele folclorice reprezentate în dansurile din ansamblul nostru.În spiritul adevărului trebuie arătat că
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din zonele folclorice reprezentate în dansurile din ansamblul nostru.În spiritul adevărului trebuie arătat că ne aflam în fața unui paradox comic și anume că aveam pregătit un spectacol de peste două ore,însă nu dispuneam de costumele necesare pentru fiecare suită de dansuri. În
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
ca; Albania, Grecia,Italia, Franța, Portugalia,Spania, Armenia, Cipru, Rep.Moldova, Ucraina, Turcia, Mexic și altele,s-au arătat interesate și chiar au participat la festivalul nostru ,un interes deosebit in rândul iubitorilor de folclor de pe meleagurile noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor și coloritul costumelor. La următoarele edițiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internațional purtând denumirea generică de “Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Oltului” Revenind la activitatea Ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului vom
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
întrecut în elogii la adresa noastră. Acum după atâția ani,trebuie să recunoaștem că ne mișcă un sentiment de nostalgie la amintirea multelor trăiri, eforturi și împliniri care ne-au marcat viața în peste două decenii de activitate sub egida “ANSAMBLULUI FOLCLORIC DE CÂNTECE ȘI DANSURI AL CASEI DE CULTURĂ DIN CĂLIMĂNEȘTI”. Și ca să fiu și mai înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
și timbre poștale, ediții princeps“ (curator Luminița Anghelescu, Complexul Muzeal Național „Curtea Domnească” din Târgoviște). La intrarea în Palatul Expozițional, publicul ceh va putea să descopere măiestria artei populare aduse de meșterii din zona etnografică Alba și de artiștii Ansamblul folcloric „Augustin Bena“ din Alba-Iulia, precum și expoziția „Anotimpurile satului tradițional. Fotografia - monument etnografic“. Vor avea loc demonstrații de olărit, țesut, încrustarea lemnului sau pictură icoane pe sticlă și lemn, iar doritorii vor putea încerca să practice singuri arta olăritului sau țesătoria
România invitată la Târgul Lumea Cărţii de la Praga by http://www.zilesinopti.ro/articole/2526/romania-invitata-la-targul-lumea-cartii-de-la-praga [Corola-blog/BlogPost/97229_a_98521]
-
Acasa > Impact > Vocatii > FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
Acasa > Impact > Vocatii > FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc În rare rânduri sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
actualitate, adică de tot ce arată cum se răsfrânge în sufletul poporului viața în care el participă”. S-a scurs aproape un veac de atunci, pentru ca azi artista Floarea Calotă să adeverească folosul căutării și scoaterii la lumină a muzicii folclorice, cu atenție, dragoste și pricepere, spre a o realcătui într-un florilegiu de cântece pe care le-a întors de unde le-a descoperit și recoltat, răsădindu-le la loc, în dragostea și cultura poporului român. Cântecele artistei Floarea Calotă nu
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
omului cu natura, ci sunt într-o rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-a ramificat azi muzica folclorică românească ce încoronează mai multe coloane etnofolclorice, fiecare cu o specificitate de mare vastitate epică și lirică, și uimitoare plăcere sonoră. Una e cea a Teleormanului care reflectă o stare autentică a folclorului românesc. Prin Floarea Calotă răsare o floare
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
nostru - de ascultat, poate că cei care o iubesc, au la îndemână imprimările?! În ce rătăcire sunt absorbite televiziunile, unde s-au pierdut organizatorii de spectacole, cu marile lor strădanii de altădată din care nășteau galantele spectacole mirifice de muzică folclorică?! Toate cântecele Floarei Calotă sunt dominate de o artă, de la capăt la capăt, și de o frumusețe fără capete, ca farmecul visului în care se absorb trăirile adânci sufletești! Și ea e un om frumos, nicio clipă dispensată de o
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
se încheagă un chip care impune de la sine respect și admirație. Propriile trăsături umane ale artistei Floarea Calotă transpar îmbogățite de sens și haruri, în arta cântecului ei. Repertoriul ei de cântece numără cele mai remarcabile ca valoare, opere muzicale folclorice românești. O urmărire a vastei sale opere artistice nu trebuie să se îndrepte încă, foarte mulți ani de acum înainte, spre depozitele de cântece din colecții discografice, oricât sunt și acestea de căutate și necesare, ci spre spectacole cu public
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
galopant și forțat al societății românești să pună în magazie tezaure și să așeze în vitrine acareturi muzicale, spoite într-o nuanță tehnică vulgară și aculturală, pe când unicatul stilistic, vocea patrimonială a Floarei Calotă, oglindită în pietrele prețioase ale muzicii folclorice românești așteaptă să fie mai lesne și frecvent apreciate în alte timpuri ale rerodirii artei și culturii inestimabile ale neamului nostru? Când neamul acesta își va redeschide din nou ochii la frumusețile creaților sale, va fi o reușită a răbdării
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
a suspecta la Dumnezeu că încearcă pe români cu durate, nemilos de lungi, ale șlefuirii strălucirii lor, astupate de praful închisorii în care au stat! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Floarea Calotă, floare spirituală a cântecului folcloric românesc. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 935, Anul III, 23 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
vor răsuna pentru sibieni, trecerea dintre ele fiind făcută cu ajutorul naiului. Scopul concertului este de a deschide noi drumuri naiului românesc, într-o manieră modernă universală și de a demonstra că limitele acestui instrument nu se opresc la mediul muzical folcloric, mergând mult mai departe de limitele imaginației noastre. Atmosfera evenimentului va fi una specială, atât datorită muzicii, cât și datorită elementelor tehnice spectaculoase, costumelor speciale și decorurilor. De asemenea, concertul va include și momente surpriză pentru toți cei prezenți. Simply
“Povestea Naiului” spusă de Radu Nechifor by http://www.zilesinopti.ro/articole/5618/povestea-naiului-spusa-de-radu-nechifor [Corola-blog/BlogPost/98077_a_99369]
-
său CD în 1998, s-a dedicat promovării țambalului ca instrument de jazz, reușind să-și creeze un stil aparte în muzica de gen. Cezar Cazanoi vine dintr-o familie cu tradiție muzicală. Stilul său aparte de a aborda genul folcloric la flaut a fascinat o lume întreagă și i-a oferit un loc de cinste în peisajul muzicii românești. Concertul Simply The Best - Povestea Naiului se va desfășura începând cu ora 20:30. Accesul la eveniment se va face pe
“Povestea Naiului” spusă de Radu Nechifor by http://www.zilesinopti.ro/articole/5618/povestea-naiului-spusa-de-radu-nechifor [Corola-blog/BlogPost/98077_a_99369]
-
: spectacol Bicaz Spectacolul formațiilor invitate va avea loc în fața Sălii de Sport. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5496/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-bicaz [Corola-blog/BlogPost/100782_a_102074]
-
spectacol Bicaz Spectacolul formațiilor invitate va avea loc în fața Sălii de Sport. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5496/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-bicaz [Corola-blog/BlogPost/100782_a_102074]
-
invitate va avea loc în fața Sălii de Sport. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5496/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-bicaz [Corola-blog/BlogPost/100782_a_102074]
-
Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5496/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-bicaz [Corola-blog/BlogPost/100782_a_102074]
-
spre albastru/ În liniști încropii oceane/ Și liniști-pești, și diafane/ Căderi spre oare care astru?" (Trecea o doamnă). Folosind interogația retorică, poetul instituie starea de interacțiune permanentă cu cititorul. Nu puteau lipsi din versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care, numai pentru români are o rezonanță specială - „Dor": „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce mă mai ține, mă tot hurducă
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_adrian_erbiceanu_prin_elena_buica_1340618634.html [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]