5,879 matches
-
satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica Pop Seling. A fost o zi minunată, de rugăciune în primul rând, o zi în care codrenii s-au întâlnit atât cu Dumnezeu cât și cu etosul curat și
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
de pe șantierul militar al „Transfăgărășanului” este năucitoare pentru Mitiță și camarazii săi, pe fondul Jocului de-a armata, cu valențe rococo de Operetă, în care bravii sergenți și caporali sunt protagoniștii desenați caricatural. Esențial și semnificativ este relevant doar mitul folcloric al jertfei pentru creație, iar locul și rolul meșterului Manole și-al Anei sunt luate de accidentul stupid al soldatului mort în urma detonărilor făcute de artificieri în lupta cu stâncile și de sinuciderea soldatului, care află că iubita lui s-
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
României”, ediția a II-a, sub genericul Cultură-Educație-Sănătate, cu ajutorul profesorului, Augustin Z. N. Pop am organizat un „Medalion Mihai Eminescu-90 de ani de la moartea poetului 1889 1979”, În care Augustin Z. N. Pop a prezentat lucrarea „Eminescu și un chestionar folcloric”, chestionar ce Sanda Butnariu și Vasile Radu, alături de profesor in prezidiu. Tineri din cenaclul Literar „Victor Papilian” ascultând prelegerile despre”Poetul Nepereche”, ale prof.dr.doc Augustin Z.N.Pop avea ca scop valorificarea moștenirii literare și În care se comentează
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lui biografie de mâine”. Se păstrează și astăzi conceptul Ordinului Ministerial nr.9943 din 8 dec. 1875, de sub ministeriatul lui Titu Maiorescu, iar la Arhivele Statului din Iași, există originalul telegramei prin care i se cerea, revizorului-poet, să Înainteze chestionarul folcloric cu redactarea căruia se Însărcinase. Prin această telegramă, se recunosc meritele lui Eminescu și raportărilor sale oficiale asupra realităților Învățământului primar, ca mărturie despre interesul și contribuția sa la valorificarea folclorului. Acest chestionar propus și redactat de Eminescu, este trimis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
informației - lipsa materialelor de propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ce am vrut a fost să dovedesc că cineva atât de mic precum mine se poate lupta cu o corporație gigantť, a scris Rowe pe site-ul său" (apropo.ro). Se pare că spaima de cacofonii pătrunde și în textele folclorice (deocamdată, în cele mai curînd parodice): "Cu Programu' Fermieru', țăranu' să trăiască precum boieru'!, le-au colindat urătorii ministrului Flutur și oaspetelui său, premierul Tăriceanu" (Gândul, 22.12.2005).
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
în mâna dreaptă, trăgând cu ochiul la vecinul de vis-a-vis. Lucrurile nu au stat niciodată așa în arta mare. ș?ț Un purist ca Debussy mai lasă din când în când să transpară în filigran pe Massenet sau unele surse folclorice; să nu mai vorbim de Bach sau Beethoven..." Se confundă, cred, prea des curajul politic cu îndrăzneala de a gândi. După părerea mea e vorba de atitudini distincte, care nu se presupun una pe cealaltă. Nu puțini sunt cei din
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
mai elocvente (autoarele, mamă și fiică, studiaseră în Germania) s-au îndreptat spre muzica din Galiția sau spre modernitatea genurilor muzicii ușoare în Ucraina. N-au lipsit o evocare a figurii romantic-paternale a lui Mihail Lisenko, o expunere despre muzica folclorică (asezonată cu destule nuanțe tradiționalist-naționaliste) sau o incursiune în aspecte ale culturii muzicale evreiești din Ucraina. Mai multe am aflat în acea sesiune a simpozionului dedicată interferențelor muzicii ucrainene cu polonezii, cehii sau austriecii. Personal, m-au interesat (în același
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
care "ieșeau, în pantaloni de/ doc, din cazarmă, cu noaptea în cap, la treabă", încărcînd "căruciorul (unul pe două roate, descentrat), cu/ materiale CFR, pentru întreținere" (Nebărbieriți trandafirii). Ulterior, autorul Poemului animal aplică delirului d-sale povestit în amănunțime inserturi folclorice, din conștiința unei damnări personale (autopunițiuni), a unei mișcări regresive ce înțelege a se dezbăra și de ultimele convenții "prețioase": "Gîlceavă, exces, dezlănțuire. Iad. Stă cu urechea ațintită,/ culcat în Iarbă. Delir. Vagi nostalgii - în procesul de descompunere/ a glucidelor
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
perspective muzicale. În cazul etnomuzicologului nostru, această trecere este rezultatul unei documentări solide în istoria românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a Festivalului „Drăgan Muntean“. Evenimentul este organizat de Prefectură, Consiliul Județean, Direcția pentru Cultură și Centrul Creației Populare Hunedoara, primăriile Bunila și Ghelari, Căminul Cultural Poienița Voinii. Festivalul Pădurenilor se deschide sâmbătă, 23 august, la ora 19, cu un recital folcloric intitulat „Sara bună, bade Ioane“, urmat de la ora 24 de focuri de artificii. Duminică, 24 august, de la ora 11, la Biserica din Poienița Voinii se va oficia o slujbă de pomenire a lui Drăgan Muntean. De la ora 12, pe Dealul
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
bade Ioane“, urmat de la ora 24 de focuri de artificii. Duminică, 24 august, de la ora 11, la Biserica din Poienița Voinii se va oficia o slujbă de pomenire a lui Drăgan Muntean. De la ora 12, pe Dealul Cornetului începe spectacolul folcloric la care participă formații artistice din localitățile Bătrâna, Lăpugiu de Sus, Feregi, Lelese, Lunca Cernii, Ciulpăz, Toplița, Ruda-Ghelari. Vedetele sunt timișorenii Tiberiu Ceia și Felicia Stoian. Traian Vuia l Evocat la Făget Eveniment anual, simpozionul „Traian Vuia - inventator și militant
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
tabără și seară de poezie sub genericul „La givan în șezătoare“; duminică, 31 august, ora 9,30, la Biserica Ortodoxă din Jupânești, slujbă de pomenire a poeților Ștefan Pătruț și Ștefan Marinconi; ora 11, în Poiana olarilor de la Jupânești, spectacol folcloric și târg de ceramică; ora 15, Centrul de vacanță Jupânești, dezbaterea „Statutul Asociației Scriitorilor în grai bănățean“; ora 18, Căminul Cultural, Ruga satului Jupânești. SIMONA POPOVICI Al X-lea Cart-Vest l 130 de ani de lectură publică românească Salonul Internațional
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
mediu nominal net realizat la nivelul eșantionului de agenți economici și instituții din județul Timiș în luna iunie a.c. a fost de 5 298 382 lei (față de cel înregistrat la nivel național, de 4 705 891 lei). L. S. Regal folcloric la Ruga Timișoarei l Programat în zilele de 13 și 14 septembrie Prilejuită de Hramul Catedralei Mitropolitane, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Ruga Timișoarei este cea mai importantă sărbătoare populară a Cetății, a celor care cu dărnicie așteaptă oaspeți
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]
-
oficială, orele 11,30-12 - muzică ambientală în interpretarea formației „Pro Amiciția“, de la ora 12, spectacol în care evoluează ansamblul de tineret „Bujorul“, formația de dansuri din Giulvăz și formația de dansuri din Giarmata Vii; 5 octombrie, de la ora 11, program folcloric susținut de formații și cântăreți îndrăgiți. C. B.
Agenda2003-39-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281505_a_282834]
-
avea loc ediția inaugurală a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii „La izvor, la izvorele...! ”, organizată de C.J.T. , Inspectoratul Școlar și Centrul pentru Cultură și Artă Timiș, Primăria, Societatea Comercială de Tratament și Clubul Copiilor Buziaș. La eveniment participă ansamblurile folclorice din Kikinda, Szeged, Brănești și Coștei, ansamblurile Palatului Copiilor și cel al Casei de Cultură Timișoara și din Buziaș, formațiile Clubului Copiilor, Liceului Teoretic și Izvorașul. Programul de sâmbătă, 31 mai, cuprinde: ora 11, vizitarea Muzeului de Etnografie și a
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
până joi între orele 10-14. ( L. R.) Inaugurare Vineri, 30 mai, la ora 18, începe manifestarea de inaugurare a Centrului Cultural de la Teremia Mare, în organizarea Primăriei din localitate, cu sprijinul C.J. Timiș. Ansamblul profesionist „Banatul“ va susține un spectacol folcloric. Intrarea este liberă. ( S. P.) Site „Connex“ „Connex“ anunță că și-a lansat noul său site corporate, cu un conținut îmbogățit, la aceeași adresă: www. connex. ro. Noul site este conceput pentru a răspunde mai bine nevoilor de comunicare ale
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
de la «Mladost», formația de tineret a Comunității Evreilor din Timișoara, Ansamblul Bulgarilor din Dudeștii Vechi, ucrainenii din Știuca, artiștii germani din Ansamblul «Banater Rosmarein»“, ne-a precizat dl Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș. Atmosfera folclorică va fi întregită de participarea Fanfarei din Recaș și a Ansamblului „Banatul“, într-o ultimă repetiție înaintea deplasării sale la Costinești (11-16 iunie), unde va reprezenta Banatul la Festivalui Ansamblurilor Profesioniste din România. S. POPOVICI din presa vremii acum... 100
Agenda2003-23-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281093_a_282422]
-
completate cu o serie de acțiuni destinate publicului vizitator, a declarat domnul Vladimir Culea, directorul firmei organizatoare, „Expotim” S.R.L. , firmă de profil a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. În acest sens, partea artistică va fi asigurată de către Ansamblul Folcloric „Timișul”, formația „Formula 1" și grupuri de tineri de la Palatul Copiilor. Nu vor lipsi prezentările de modă și un concurs de frumusețe. La concursul astronomic vor participa firmele expozante de profil. Zilnic, la punctul „Info” se vor face înscrieri pentru
Agenda2003-26-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281167_a_282496]
-
vară se va petrece duminică, 22 iunie, de la ora 17, la Muzeul Satului din Timișoara: „Ziua Făgețenilor“, la Casa Bănățeană. După cum ne-a informat prof. Ion Oltean, directorul Centrului de Cultură Făget, vor fi prezenți în spațiul cultural timișorean Ansamblul folcloric Făgețeana al Casei de Cultură cu soliștii Dan Necșa, Ion Drăgan, Nucă Georgel, Aura Poneavă, Marius Josceanu, Sima Mihai, sub conducerea muzicală a lui Ion Dorel, Ansamblul folcloric de copii și faimoșii Dubași din Brănești. Cunoscutul cantautor George Popovici își
Agenda2003-25-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281155_a_282484]