1,316 matches
-
românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru Literatură între anii 1959-1969. 6. Vasile Voiculescu - Nuvele. Volumul 1-2. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Ion Voiculescu. Prefață de Mircea Tomuș. București, Editura Minerva, 1972, XLI + 318 p. (1) și 360 p. (2). [Biblioteca pentru
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Articole. Corespondență. Ediție îngrijită, prefață, note, comentarii, tabel cronologic și bibliografie de Al. Săndulescu. București, Editura Minerva, 1983, p. 562-563. (Se reproduce o epistolă a lui G. Topîrceanu către Constantin Stan, Iași, 12 septembrie 1930). 4. Leon Mrejeriu (1879-1945), institutor, folclorist, autor de manuale școlare și memorialist. 5. Mihail Sadoveanu, Izvorul Alb. Roman istoric. București, Editura Naționala-Ciornei, [1936], 357 pagini.
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Ion Buzași Iordan Datcu era cel mai indicat să realizeze această monografie, fiind el însuși folclorist, istoric literar și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei mai mari folcloriști români, cu o operă de proporții hasdeiene, n-a fost și nu este apreciat după merit. A avut o existență solitară, dramatică, a muncit cu o tenacitate specific „moțească” - pentru că era originar din țara Moților, din Bârleștii Mogoșului, apropiați de
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
trăiască din scris și din ajutoarele bănești trimise de Monseniorul. Octavian Bârlea, preot greco-catolic la Roma și apoi la München. În 2008, revista „Discobolul” din Alba Iulia i-a consacrat un număr omagial înmănunchind studii, articole și evocări ale unor folcloriști, colaboratori sau învățăcei ai lui Ovidiu Bârlea. Monografia lui Iordan Datcu consemnează debutul tineresc al lui Ovidiu Bârlea, la nici 16 ani în revista „Satul”, nr. 26, în 1933, cu articolul Colindă din județul Alba; dar adevăratul debut este în
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent” (Nicolae Constantinescu). O preocupare constantă a
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
la portretul literar al lui Ovidiu Bârlea o fațetă mai puțin cunoscută: aceea a autorului de povestiri și romane. Fără să-și considere proza sa „violon d’Ingres” - preocupare secundară - , a dat totuși mai multă atenție împlinirii operei sale de folclorist, publicând în timpul vieții doar volumul de schițe și povestiri Urme pe piatră (1974) și romanul Șteampuri fără apă (1979); postum i-au mai apărut două romane: Drumul de pe urmă (1999) și Se face ziuă. Romanul anului 1848 (2001). Ca prozator
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
romane: Drumul de pe urmă (1999) și Se face ziuă. Romanul anului 1848 (2001). Ca prozator a fost apreciat de Marin Preda, Laurențiu Ulici, Ion Taloș, Viorica Nișcov ș.a., remarcând caracterul documentar și etnografic (scriitorul se întâlnește în aceste pagini cu folcloristul), talentul de portretist, excelenta cunoaștere a graiului din Țara Moților. S-a vorbit de înrudirea stilistică și de atmosferă literară cu Ion Agârbiceanu și Pavel Dan, la care s-ar putea adăuga și un înaintaș al său din aceeași zonă
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
adăuga și un înaintaș al său din aceeași zonă geografică, Alexandru Ciura, cu povestirile sale din viața băieșilor din Munții Apuseni. Talentul său literar se manifestă și în paginile memorialistice din Efigii (1987), cu remarcabile portrete ale unor scriitori și folcloriști pe care i-a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Ion Mușlea, Ion Breazu, Anton Golopenția și Ilarion Cocișiu. În recenziile sale a avut cuvinte de caldă apreciere pentru folcloriști din generația
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
scriitori și folcloriști pe care i-a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Ion Mușlea, Ion Breazu, Anton Golopenția și Ilarion Cocișiu. În recenziile sale a avut cuvinte de caldă apreciere pentru folcloriști din generația tânără: Ioan Șerb, Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu, Nicolae Bot, Virgil Florea, Ion Cuceu ș.a. Enumerând în capitolul Perspectivă pe cei care au făcut aprecieri pertinente despre opera lui Ovidiu Bârlea, autorul monografiei încheie convingător cu previziunea unui discipol
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
1976, p. 3, col. 5. șSe publică fragmente din scrisorile lui Nicolae Labiș trimise lui Mihai Zaharia, în anii 1950-1951, precum și două poeziiț. 4. Poezia Scânteia noastră nu a identificată fost până acum. 5. Vasile Gh. Popa (n. 1912-1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane” din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada 1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane” din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada 1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 6. Pentru biografia, formația și activitatea sa e imperios necesar să se consulte interviul poetului și cărturarului George Corbu - De vorbă cu Radu A. Sterescu în Ramuri, 24, nr. 6(276), 15 iunie 1987, p. 9, care se constituie
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
Regneală, Mircea Filip, Gheorghe Pătrar și mulți alții. Interesante și valoroase sub aspectul informațiilor și precizărilor, pe care le conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc inconfundabil și, desigur, distinct în
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
12 aprilie 1979 Dragă domnule Robea, Am primit azi cartea dumitale Basme 1 din Valea Vâlsanului și-ți mulțumesc călduros pentru prețiosul dar. În vara anului 1953, am stat o lună în Vâlsănești, găzduit de prof[esorul] Vasile Marin, ginerele folcloristului din regiune, Florescu, dacă nu mă înșel, de nume, și m-am informat despre folclorul regiunii. Te felicit pentru ținuta științifică a lucrării, împodobită cu toate lămuririle necesare. Invazia germană în Muntenia, toamna lui 1916, m-a prins la Mioveni
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
de teren și, din nou, alte omagii admirative din parte-mi. În vara anului 1953, împreună cu prof[esorul] Vasile Marin din Vâlsănești, am vizitat și eu Stroeștii. Vă spuneam odată, că socrul lui Vasile Marin a fost un învățător Florescu, folclorist regional, spunea ginerele lui. Ai scris ceva despre el? Când și când mă întreabă dacă știu ceva despre Florescu! Adriana Rujan-Băjan3 mi-a trimis mai de mult un volum cu folclor argeșean. Desigur, îl cunoști: științific întocmit și foarte bogat
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
ănăsti]rii Curtea de Argeș, pe care am trimis-o Academiei pentru premiere și tipărire. Nu au avut succesul dorit, dar intenția este meritorie. O mai fi trăind Udrescu? Cred că a rămas mult material de la el!? Cartea lui D. Mihalache 6, folcloristul zonei noastre, n-o cunosc, s-ar putea s-o aibă Academia. Mă voi interesa de ea, trebuie s-o descoperim. Nu știam că Focărescu din Mioveni a fost poet! Îmi pare bine că te ocupi de Muscel și Argeș
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
etnograf, cu un cuvânt greu la Editură, sper ca revista să-și asigure o existență de durată și în bune condiții. Azi am primit de la Pitești, de la fostul meu student, d[omnul] Ion Cruceană, materiale necunoscute mie despre Codin Rădulescu, folcloristul de la Priboieni. Mai am și eu scrisori de la el, adresate părintelui Nae Popescu, fostul academician. Mi-a părut rău că Editura Minerva a refuzat să ilustrez volumul scos în 1986, cu un studiu introductiv al meu și cu bibliografia operelor
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția critică, de
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția critică, de Mihail M. Robea. 7. Mihail. M. Robea, Folclorul din Valea Vâlsanului-Argeș. Volumul I-II, 1978. [Coordonator științific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop]. 8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele Lear, protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta unică pe care o lasă etnotonusul fiecărui popor asupra unui motiv, vom putea da de sursa acestei scheme narative. Așa de exemplu, un amănunt care ține de antropologia
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un volum. Redacția formată din Dumitru Iuga (coordonator), Florin Pop și Nicolae Păuna Scheianu, ei înșiși specialiști în domeniu, are în jurul ei o întreagă armată de colaboratori competenți - folcloriști, etnologi, istorici -, la curent cu cele mai moderne metode de investigare creației populare (sau deținători ai unor metode proprii). Paginile revistei sunt ingenios organizate grafic, conținând, în afară de studii și eseuri, mai multe mii de versuri tipărite ca marginalii. Studiile și
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
demonstrării ciudatei sale sfericități într-o sferă de maximă precizie șlefuită anume prin dogma unei cât mai năucitoare relativități Riduri antologice mistrețul mioara și căprioara treceau șchiopătând prin pădurea de-argint mistrețul cu colții tociți de poem mioara sedusă de folcloriști și căprioara încă fecioară dar culegând antologice riduri de pe frunțile lui Homer și Plutarh riduri-rânduri de cărți înverzind printre gânduri Plutarh oprit la Prut ienicerii sovietici l-au oprit la Prut pe suspectul Plutarh mai întâi asigurându-l că dincolo
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]