400 matches
-
argumente la cele deja cunoscute despre genialul talent al humuleșteanului de a săvârși o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai puțină pricepere științifică, dar întotdeauna călăuziți de bune intenții, la adunarea tezaurului culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
ultimii 150 de ani. Operă de pionierat, nu lipsită de lacune de informare, parțial explicabile prin inexistența în arhive și biblioteci a surselor documentare fundamentale și a monografiilor premergătoare, conținând clasificări și evaluări uneori discutabile și accente puternic subiective, Istoria folcloristicii românești este o carte de referință pentru toate sintezele ce vor urma. Pe o treaptă valorică apropiată se situează Mică enciclopedie a poveștilor românești (1976), „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări de acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
editat, împreună cu un vast studiu despre doină, rămas în manuscris, abia după moartea sa (Poezia tradițională română, 1969). Tot postum, în 1971, i s-a tipărit și volumul Problemele tipologiei folclorice, elaborat în colaborare cu Ovidiu Bârlea. Continuator, pe tărâmul folcloristicii, al lui Hasdeu și Densusianu, C. a contribuit hotărâtor la progresul disciplinei, atât prin avansarea de noi idei, cât și prin inițiative de natură practică. Subliniind rolul individului în creația anonimă, el a acordat specială atenție realizării estetice. Aplicând principiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
ale lui C. figurează cele vizând întocmirea unui corpus folcloric și, în genere, producerea instrumentelor de lucru necesare activității specializate, în primul rând a unor cataloage tipologice. După B. P. Hasdeu și Ovid Densusianu, contribuția cea mai de seamă în folcloristica românească este cea a lui Dumitru Caracostea. Dacă de profesorul său Ov. Densusianu îl apropie finețea analizei estetice a cântecului popular, deși întemeiată pe alte baze, mai multe aspecte comune îl leagă de cel dintâi. Ca și Hasdeu, profesorul Caracostea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
comune îl leagă de cel dintâi. Ca și Hasdeu, profesorul Caracostea a arătat același neastâmpăr intelectual, aceeași încercare de cuprindere a unor domenii vaste care depășeau hotarele unei discipline. Dacă se ține seama că la continuarea metodei de investigații din folcloristică, profesorul Caracostea are o contribuție covârșitoare, fiind întemeietorul metodei intorico-geografice, rolul lui în dezvoltarea acestei discipline apare în toată plinătatea și adugă o notă la titanismul lui hasdeian. OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Miorița în Moldova, București, 1916; Poetul Brătescu-Voinești, București, 1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în diverse discipline corelative. Din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Odobescu, Al. Vlahuță, în fine, sunt aduse informații despre rolul său de îndrumător al lui Petre Ispirescu, D. Stăncescu, Gr. G. Tocilescu, P.V. Năsturel, Lazăr Șăineanu ș.a., pe care i-a îndemnat și ajutat la realizarea unor importante lucrări de folcloristică, filologie și istorie literară. SCRIERI: Basme și istorii talmudice, București, 1879; Lilith și cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești, București, 1882; Beiträge zur vergleichenden Sagen und Märchenkunde, București, 1883; Literatura populară română, București, 1883; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264; Venetia Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham Dr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că urmăriți să cunoașteți modesta mea activitate. Sunt prea puțin folcloristă, deoarece lucrările mele sunt mai mult din domeniul istoriei literare și a folcloristicii. Mă pasionează cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu 709 Maria-Luiza Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asemenea un material bibliografic al Întregii activități a lui Artur Gorovei. Aștept să-mi dați și Dstră sugestii, ce anume ar fi mai interesant. M-ar bucura și colaborarea D-nei Apetroaiei cu amintiri din activitatea și relațiile D-sale cu folcloristica. Pentru fălticenenii de aici, Îmi iau eu sarcina să-i solicit. Vreau când mă prezint la Dl. Gafița cu propunerea, să-i pot pune În față materialul măcar În parte, pentru ca să-și dea seama de seriozitatea lucrării. și faptul că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ceva personal, am lăsat la urmă. Vă țin la curent cu ceea ce am intenția să public, dacă bine Înțeles va găsi apreciere. Lucrez acum câteva articole - studii, documente,pentru reviste din țară și din Capitală. Am multe lucruri Începute. Folcloristica și documentele literare ocupă primul loc. Sper ca În vacanța aceasta să pot lucra mai mult șiă mai bine! Dorindu-Vă și Dstră multă sănătate și spor În activitatea frumoasă pe care o desfășurați, să scuzați Întârzierea răspunsului meu șiă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Eu am vorbit și cu conducerea Societății noastre și am fost rugată să Vă fac propunerea. 714 Așa-i spunea D-na Ungureanu lui ștefan S. Gorovei, istoricul de la Fălticeni. 715 Referire la lucrarea lui P. Ursache: „șezătoarea” În contextul folcloristicii, București, Ed. Minerva, 1972. 1045 Ar fi vreo 30 de intelectuali care ar putea deveni membri ai Societății? Orice iubitor de literatură română și străină, orice doritor să lucreze Într-un domeniu al istoriei culturii noastre ar primi, cred, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Moldova, Muntenia și Oltenia, culese între anii 1930 și 1968: doine și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea, București, 1946. Culegeri: Folclor românesc, îngr. Tudora Șandru Olteanu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987. Ediții: D. Caracostea, Poezia tradițională română, I-II, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
unei literaturi naționale, cum îl consideră Kogălniceanu, in '”Introducția” revistei, folclorul nu-l găsește, nici el, nepregătitți pe colaboratorii”Daciei literare” în obligația de a pune în lumină, prin contribuții, valoarea excepțională a acestui neprețuit document istoric, uman și artistic.Folcloristica se constituie, ca știință,la noi, mai târziu, prin contribuția lui Odobescu și Hasdeu.Aici, cărturari de frunte,ca Tadeu și Alexandrescu Hîjdeu, înaintașii lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, se ocupă devreme de creația populară.Poezia, debitoare folclorului, este reprezentată, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Procedura a fost atît de bizantină că foarte mulți colegi din facultate, chiar și dintre acei care n-au simpatie pentru mine, au fost indignați. Alături de decan, V. Arvinte, fanarioții care m-au lucrat (cu voturi!), este un geniu al folcloristicii, V. Adăscăliței, un recenzent de 50 de ani, Al. Andriescu (conf[erențiar] fără doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din Țicău! S-a acceptat, în schimb, să se transforme postul de lector în conferință, pentru a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
celor de ieri, vol. II (1913- 1916), ediție de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991. 858. Nicolae A. Andrei, Gabriela Braun și Albert Zimbler, Institutul de editură și arte grafice Samitca din Craiova, Editura Aius, Craiova, 1998. 859. Tiberiu Alexandru, Folcloristică, organologie, muzicologie. Studii, vol. II, Editura Muzicală, București, 1980. 860. Radu Cosașu, „Scrisoare deschisă către un israelian”, Dilema Veche, nr. 6, 20 februarie 2004, p. 10. 861. Adrian-Silvan Ionescu, Moda românească, 1790- 1850. Între Stambul și Paris, Editura Maiko, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
R., Plante medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 130. Vatamanu N., De la începuturile medicinei românești, București, Editura Științifică, 1966. 131. Voiculescu V., Toate leacurile și îndemânarea, București, 1937. 132. Voronca Elena, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 133. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 134. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București, 1970. 135. Xenopol A.D., Istoria românilor, Iași, 1890. CAZUL EMINESCU Este încetățenită părerea că boala de care a suferit Eminescu a fost paralizia generală progresivă. Deși unii psihiatri, cunoscând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în primul număr se subliniază că se vor publica rezultatele mai importante ale cercetărilor întreprinse de colaboratorii institutelor academice de profil, precum și materiale ale unor autori de peste hotare. Astfel, au apărut studii privind literatura clasică și cea contemporană, teoria literară, folcloristica. În conformitate cu programul adoptat, au fost puse la îndemâna cititorului studii și articole ce reflectau preocupările filologilor, grupate în rubricile „Istorie literară”, „Teorie literară”, „Folcloristică”, „Literatură contemporană”, „Relații literare moldo-ruso-ucrainene”, „Note și comunicări”, „Critică și bibliografie” ș.a. Au semnat Vasile Coroban, Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
ale unor autori de peste hotare. Astfel, au apărut studii privind literatura clasică și cea contemporană, teoria literară, folcloristica. În conformitate cu programul adoptat, au fost puse la îndemâna cititorului studii și articole ce reflectau preocupările filologilor, grupate în rubricile „Istorie literară”, „Teorie literară”, „Folcloristică”, „Literatură contemporană”, „Relații literare moldo-ruso-ucrainene”, „Note și comunicări”, „Critică și bibliografie” ș.a. Au semnat Vasile Coroban, Eugen Russev, Gheorghe Bogaci, Efim Levit, Haralambie Corbu, Simion Cibotaru, Andrei Hâncu, Nicolae Bilețchi, Mihail Dolgan, Sava Pânzaru, Efim Junghietu, Vasile Badiu, Ion Vasilenco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
numi „școala folcloristică” de la „Grai și suflet”. Numirea în postul de conferențiar la București îi oferă posibilitatea prezentării lecției de deschidere din 19 noiembrie 1913, Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice. Pentru cercetările sale orientate spre folcloristică, ca de altfel și pentru cele privind dialectologia sau istoria limbii, care au necesitat anchete de teren, C. folosește metoda investigației directe, precum și anumite chestionare, între care Chestionarul folcloric (1933), publicat sub auspiciile Institutului de Filologie și Folclor; acesta, îmbogățit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]