437 matches
-
acidului carbamic și benzimidazoli. Fungicidele din această grupă sunt cunoscute ca având o acțiune sistemică. - Carbendazimul este componenta produselor Bavistin DF (50 %), Bavistin 50 WP (50 %), Carbendazim 50 SC (50 %), Derosal 50 WP (50 %), care se aplică în cazul bolilor foliare la pomii sâmburoși, sfeclă arbuști fructiferi, făinarea mărului, pentru putregaiul cenușiu și alb, s.a. - Benomilul are acțiune sistemică fiind substanța activă a produselor Benlate 50 WP (50 %) ce combate putregaiurile alb și cenușiu, rapănul și făinarea la măr, ofilirea vasculară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și Benomil 50 WP (50 %) folosit pentru rapă și făinare la măr, făinarea și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Tiofanat-metilul este condiționat sub formă de pulbere umectabilă, are acțiune sistemică și combate făinările, rapănul la măr, fuzarioze, putregaiuri, boli foliare. Principalele produse din această grupă sunt Topsin M 70 WP (70 %), Topsin M ULV (40 %), Metoben 70 PU (70 %), Ostenal MT 75 PUS (46 % + oxadixil 29 %). - Propamocarbul are acțiune sistemică și este foarte bine absorbit de sistemul radicular, fapt pentru
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fac parte tiuramul și metiramul. - Tiuramul este un fungicid de contact cu efect foarte bun la tratarea semințelor de cereale împotriva mălurilor, tăciunilor, fuzariozei. Este întâlnit în componența produselor Tiramet 60 PTS (40 %), Tirametox 625 SC (35 %). - Metiramul combate bolile foliare la legume, rapănul la măr, mana viței de vie. Are acțiune de contact și este întâlnit în produsele Polyram Combi (80 %) și Polyram DF (80 %). C. Derivați ai benzenului și fenolului. Derivații benzenului nu sunt foarte toxici, însă se utilizează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fenolului. Derivații benzenului nu sunt foarte toxici, însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. - Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; - Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). - Folpetul este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). - Folpetul este frecvent utilizat în combaterea bolilor foliare la vița de vie, pomii fructiferi, legume, cartof sub forma de Folpan 50 WP, 80 WP, Mikal (25 % + etilfosfit de Al 50 %), Mirage F 75 WP (60 % + procloraz 15 %), Shavit F 72 WP (70 %). - Vinclozolinul are acțiune sistemică și penetrantă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
50 %) și Konker (250 g/l). - Iprodionul și procimidonul au acțiune foarte bună asupra patogenilor cu scleroți fiind utilizate sub forma produselor Rovral 50 PU (50 %) și respectiv Sumilex 50 WP (50 %). Mai pot fi utilizate și în combaterea patogenilor foliari la legume, pomi fructiferi și vița de vie. E. Amine, amide. Compoziția acestei grupe chimice constă în prezența unei particule aminice (NH2) sau a unei funcțiuni derivate (NH). - Carboxina este un fungicid sistemic utilizat în combaterea speciilor Ustilago și Tilletia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
kg/ha) și este condiționat sub formă de granule (Basamid 98 G și Dazomet 90 G) sau sub formă de praf de prăfuit (Dazomet 90 PP). H. Diverși heterociclici sunt prduse cu acțiune sistemică cu eficiență mare în combaterea bolilor foliare la cereale, pomi fructiferi, legume și vița de vie. Prin amestecul principiilor toxice, s-a urmărit mărirea spectrului de acțiune (rapăn+făinare la măr, mană+făinare la vița de vie, făinare+bășicare la piersic) și acestea vor fi în viitor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu circulație acro- și bazopetală în plantă. Este foarte eficient în tratarea cariopselor de orz împotriva ciupercii Pyrenophora graminea (Baytan Univ. Benit Univ. Vitavax 201). - Proclorazul are acțiune translaminară, a cărei persistență este de 4-6 săptămâni. Produsele Sportak combate bolile foliare la cereale, Mirage F pentru mane și făinări, iar Prelude Sp este destinat tratamentelor la sămâța de cereale. - Dimetomorful are acțiune penetrantă și împiedică formarea pereților celulari ai patogenului și sporularea acestuia. Produsul Acrobat MZ 90/600 WP se utilizează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sporularea acestuia. Produsul Acrobat MZ 90/600 WP se utilizează în combaterea manelor la legume, cartof, viță de vie. Tot din această grupă fac parte fenpropimorful (Corbel EC), tridemorful (Tango), bromuconazolul (Granit 20 SC), care se aplică în combaterea bolilor foliare la cereale. Vectra 10 SC este omologat pentru rapăn și făinare la măr. I. Strobilurinele constituie o nouă clasă de fungicide, a căror mod de acțiune este asemănător cu a strobilurinei A sintetizată de ciuperca Strobilurus tenacellus, care se dezvoltă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Aparate de prăfuit utilizate sunt: AP-V, MPV-A, S-29315. Avantajele prăfuirii: - nu folosește apa; - fiind condiționate direct de producător, nu necesită prepararea prealabilă aplicării, eliminându-se eventualele erori de preparare; - produsul are o pătrundere mai bună în masa foliară tratată;produsul se poate păstra mai mult timp, neexistând alterarea specifică zemurilor; - necesită mai puțin efort de muncă. Dezavantaje: - aderența pulberilor este mai mică decât în cazul stropirilor; - eficacitatea produsului este mai mică decât în cazul stropirilor; - nu pot înlocui
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
DF 0,6 kg/ha, Bravo 500 SC 1,5 l/ha, Carbendazim 500 SC 0,6 l/ha, Mirage 45 EC 1 l/ha; 3. Al treilea tratament și al doilea în vegetație se aplică înainte de înspicare pentru boli foliare și ale spicului cu unul din produsele de mai sus, însă să nu fie același ca la primul tratament, pentru a nu determina rezistența patogenilor la acea baza toxică. 5.2. Combaterea integrată a agenților patogeni la cartof Cartoful prezintă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Ravaz (1902), H. Moog (1938), Pierre Galet (1956 - 1964), P. Truel (1956) și J. Branas (1956). În România primele studii ampelometrice au fost efectuate de A. Billeau (1937), care pe baza măsurătorilor ampelometrice efectuate la frunza matură, a elaborat diagramele foliare la 33 de soiuri de viță de vie. Însuși autorul afirmă că această metodă nu poate constitui un mijloc sigur de descriere a soiurilor de viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor de mediu, a portaltoiului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
folosesc pentru descrierea soiurilor o schemă ampelografică completă apropiată celei folosite în prezent. Ampelografia soiurilor de viță de vie din Jerez și Andaluzia occidentală, întocmită de G. Fernandez (1956), descrie 30 de soiuri după caracterele morfologice, acordând importanță mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chasselas blanc), orbiculară (nota 4 - soi de referință Perlă de Csaba) și reniformă (nota 5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obținute, aprofundând metoda ampelometrică, considerând că identificarea unui soi poate fi realizată prin compararea rezultatelor obținute cu datele de referință ale soiului respectiv. În România, primele încercări cu privire la ampelometrie aparțin lui A. Billeau (1937) care folosește această metodă întocmind diagrama foliară a unui număr de 33 de soiuri de viță de vie mai răspândite în cultură la acea vreme, asupra cărora a făcut peste 4500 de măsurători și calcule. Acesta a folosit următoarea metodologie de lucru: la un număr de 50
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de pin produce anual 30 t de oxigen, o pădure de foioase produce cca. 16 t/ha în timp ce culturile agricole doar 3-10 t/ha. În același timp arborii și arbuștii fixează anual cca. 2 kg carbon/metru pătrat de suprafață foliară, în zona tropicală, cca. 0,3 kg/m2 în zona temperată și doar 0,02 kg/ m2 în zonele reci ale globului. (după Palade, L., 1979) S-a dovedit prin studii îndelungate că vegetația reține pe frunze și crengi poluanți
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003). Mărimea frunzelor constituie nu numai un caracter ornamental, ci contribuie asociat cu alte însușiri peisagistice
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mari ucide pe nesimțite animalele și omul); oxizii de sulf: dioxidul și trioxidul de sulf (determină apariția de cloroze); compuși fluorurați (provoacă necroze pe frunze, numite arsuri); clorul și compușii săi (determină necroze la marginea frunzelor și cloroze ale țesutului foliar); fosforul și compușii săi (determină reducerea creșterilor, a producției de masă lemnoasă); oxidul de sulf, dioxidul și trioxidul de sulf, (produc căderea acelor la rășinoase, cloroza țesutului asimilator, plantele suculente fiind cele mai sensibile în comparație cu speciile de conifere, considerate cele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
timp, tumorile plantelor au fost puțin studiate. Ele sunt provocate în diferite organe ale plantelor superioare, dar apar mai frecvent pe frunze, tulpini și rădăcini. Formațiunile tumorale de pe frunze sunt cunoscute sub denumirea de gale. Acestea, apar prin proliferarea țesutului foliar în urma înțepăturii unor insecte galicole care injectează la locul înțepăturii o substanță inductoare a unei proliferări celulare limitate prin care se asigură rezerva de hrană pentru larva ce va ieși prin eclozarea oului depus în înțepătură. Unele gale sunt bine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
galicole care injectează la locul înțepăturii o substanță inductoare a unei proliferări celulare limitate prin care se asigură rezerva de hrană pentru larva ce va ieși prin eclozarea oului depus în înțepătură. Unele gale sunt bine delimitate de restul țesutului foliar normal, sunt rotunjite și au o creștere limitată, putând fi comparate cu tumorile benigne din lumea animalelor. Altele sunt fără o formă bine definită, urmare a unei proliferări haotice a celulelor induse să prolifereze în urma înțepăturii insectei, prezentând multiple și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de cultură. Totuși porțiunile superioare ale acestei plante au prezentat un fenotip normal și nu au prezentat expresia T-ADN. Pattern-ul de ereditate al copiei T-ADN silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
silențiat la plantele de aspect normal a fost determinat prin plasarea fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fragmentelor foliare pe mediu de cultură suplimentat cu fitohormoni (spre a stimula diviziunea celulară) și cu 5-azacitidină (pentru a demetila genomul) după care s-a realizat transferul acestor fragmente foliare pe mediu simplu de cultură, lipsit de aceste suplimente. Țesuturile foliare care au continuat să prolifereze pe mediu lipsit de fitohormoni după acest tratament au conținut o copie reactivată de T-ADN, pe când cele lipsite de aceasta nu au mai proliferat pe un asemenea mediu după tratamentul cu 5-azacitidină. Pe baza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a realizat în urma tratării fragmentelor de frunze cu 5-azacitidină, când frecvența revertanților la o creștere independentă de hormoni a fost prea mare spre a putea fi estimată, deoarece țesuturile revertante s-au dezvoltat ca un inel confluent în jurul perimetrului fragmentului foliar circular. Doi revertanți generați în acest mod, desemnați CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]