22,482 matches
-
aspre, cu fundul roșu de bătaie, Anton trebuia, după datină, să sărute mîna părintelui său. De fapt, Pavel Egorovici își pedepsea copiii fără răutate și aproape fără mînie. Îi iubea în felul lui și credea că purtîndu-se sever, era spre folosul lor. Adept al unor principii sănătoase, nu despărțea morala de bîtă. După părerea lui, trebuia să urli și să lovești cu nădejde pentru a băga sfintele adevăruri în căpățîna unor puști fără minte. ș...ț Mai tîrziu, Cehov va spune
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
a acestui film este că regizorul integrează aspecte ale unor alte genuri, nu doar cel SF: povestea narată de erou, interioarele de hoteluri sau baruri decrepite și cele câteva femmes fatales care încântă ochiul amintesc de film noir. Dar ce folos că toate elementele, luate în parte, sunt excelente, dacă lungmetrajul în sine e doar o fascinantă nereușită?
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
socotelile cu cifre romane ce n-ar fi încăput pe tablă. Pe când, în săptămânile noastre, un modest calculator de buzunar ocupând o redusă suprafață a mesei de lucru, și care nu a afectat bugetul de intelectual, îmi este de tot folosul în calculele de până la douăsprezece cifre pe care obișnuit le efectuam la punerea în ordine a cheltuielilor cotidiene. Dacă mă mai gândesc că un lot de incalculabilă importanță din operele elinești ale antichității ne-au parvenit prin acești purtători de
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
un număr mare de pagini, de la 75 până la 94, într-o dispunere interesantă, "aproximativ cronologică" și cu transcrierea "notațiilor" lui Gellu Naum de pe spatele fotografiilor. D. S. semnează în deschidere un scurt text în egală măsură sensibil, sobru și generos în folosul cititorului care se formează între timp, îl preia și îl conduce în necunoscutul care se revelează: "Fotografiile din paginile ce urmează reconstituie și restituie un chip dispărut în vreme, o înfățișare care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
Tacit.) Gîndul iarăși și iarăși pătrundea cu pași moi ca să-mi facă pe neașteptate mîinile de vată și inima gata să ierte. Doar durerea nu e în secole, în veacurile lungi, ci în eul meu scurt, hic et nunc. Ce folos că va fi cu un ins defăimat mai mult sau mai puțin, cînd ei în anale sînt zeci de mii? Omuleții nu vor descifra în veacul vecilor aceste liste pestrițe, kilometrice. Cum a spus un chinez: numai să uităm. A
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
știau la ce se înhamă. Mai voalat, mai direct, primarii care se spetesc muncind le transmit semnale foștilor lor colegi din Parlament să nu aștepte totul de la ei. Să nu mai chiulească, să nu mai propună legi pentru strictul lor folos și să nu mai voteze cu amîndouă mîinile propuneri legislative care nu-i avantajează decît pe ei. Primarul ex-parlamentar a descoperit că omul de rînd nu se regăsește pe ordinea de zi a dezbaterilor din cele două Camere. Că imaginea
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
și nu ca discurs global. Din acest punct de vedere, expoziția lui Florin Ciubotaru este una extrem de bogată în substanță plastică și în gândire estetică. Nu e o expoziție care vine în consecința unei autorități dobândite și care trage toate foloasele de pe urma acestei autorități. Până la urmă, este aproape un debut. A.M. - Florin Ciubotaru și-a ridicat o ștachetă foarte sus, atât pentru el, cât și pentru tot ce înseamnă mediu profesional înconjurător, mai ales că este și profesor și este permanent
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
Lev Tolstoi", romancierul ajuns între vîrfurile ierarhiei totalitare și intrat într-o progresivă impotență a creației, e circumscris împrejurărilor extraliterare ce i-au compromis literatura: El a fost unul din stîlpii stalinismului în literatura română, fapt de pe urma căruia a tras foloase toată viața, cu mari onoruri politice și larg acces la beneficii (Ah! lupta cumplită, la începutul anilor '70, între el și Eugen Barbu, care nu avea, pe atunci, decît cinci milioane de lei la CEC - lei vechi, ca să zic așa
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
care nu avea, pe atunci, decît cinci milioane de lei la CEC - lei vechi, ca să zic așa - încît simțea cea mai vie nevoie să pătrundă în cinematografie, cu scenarii, firește. Lucrăturile, pîrile, nervii, pînă să pătrundă la plăcinte E. B.). Foloase - și cîte ar mai fi dobîndit Titus Popovici pînă și după sfîrșitul mileniului, dacă n-ar fi experimentat o inedită metodă de vînătoare, din mers, precum comunismul, în isprăvile sale tehnice. în acest punct, criticul își pune întrebarea: ce s-
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
acțiune, singulară în măsura în care, organizată sub auspicii private, lucrările Simpozionului de la Bistra Mureșului nu vor rămâne in situ cum se obișnuiește, ci vor fi puse la dispoziția unei fundații umanitare germane care se va ocupa de promovarea și valorificarea lor în folosul unui orfelinat din România. De aceea simpozionul s-a numit "Bunul samaritean". De la sinteze abstracte și semnificații generice la savoarea concretului și particularitatea figurației, cele șase sculpturi cioplite la Bistra Mureșului ai căror autori se numesc Mara Vâlceanu, Paul Popescu
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
sufletul "poetului țărănimii", Coșbuc, se găsește nefelurit în poeziile populare sîrbești sau cehe. în lipsa acestui suflet, am fost nevoiți să ne împrumutăm de aiurea, și iată ceea ce face situația noastră de plîns. Dacă o orientare literară străină e întotdeauna un folos, un suflet străin e întotdeauna o primejdie." Lipsiți de "suflet" propriu, în timpul care a trecut de la apariția primului "talent remarcabil", Eminescu, la cel de al doilea, Arghezi, literatura română a reușit un singur lucru: să fixeze limba literară. Ieșind astfel
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
puțin a clasei suprapuse." Bilingvism, totuși, incomplet, ține să sublinieze autorul, pentru că "nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică " iar în românește, unde imităm în "cercul nostru strîmt", nu aducem culturei generale nici o contribuție și nici un folos". Condiția noastră pare a fi, din această perspectivă, condamnată. "Ca literatură personală, nu putem interesa pe nimeni. Va trebui să convingem Franța că intelectualicește sîntem o provincie din geografia ei, iar literatura noastră un aport, în ce are mai superior
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
rolul nostru de colonie a Franței a fost inevitabil, aceasta e o consecință a premisei că sîntem latini " iată deci și reversul medaliei." Fundoianu trage concluziile care i se impun: " Dacă ideea că sîntem latini ne-a fost de un folos inimaginabil, ideea asta împiedică poate astăzi elaborarea celeilalte note specifice fără de care nu putem exista." Dacă rămînem simpli "consumatori ai culturii europene", nu ne vom putea crea o identitate europeană distinctă - idee pe care o întîlnim la mulți analiști ai
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
surprind mereu prin intuițiile lor moderniste și chiar postmoderniste. Dacă ultima Scrisoare a lui Negruzzi este compusă într-o curată limbă "spargă", Odobescu practică și el, cu naturalețe, intertextualismul, instalîndu-se mimetic în modele pe care le secătuiește de expresivitate în folos propriu. Ludic, ironic, înnobilînd prin virtuozitate și erudiție badinerii și bagatele, autorul falsului Tractat de vînătoare își creează capodopera din mai nimicul unui pretext. Pseudokinegetikos se naște din negații juxtapuse, cu liant sigur în divagația eseistică. Iar eseul fiind, în
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
în primul rând ideea de Artă.... Rău, răzbunător, laș, porniri asasine, chiulangiu, infidel, perfid, animalic, în ciuda unei oarecare nobleți masculine, însă studiată, mitocan de multe ori, neam prost, nu mă țin de cuvânt decât dacă respectarea lui mi-ar aduce folos, dur cu femeile, gata a le părăsi la iuțeală, trădător înăscut, in nuce, un mare prefăcut, văzând în prefăcătorie un mod de a fi folositor și pentru cel ce minte și pentru mințiți, gata să fac o carieră politică grozavă
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
din pricina prostrației de după iluminare, a pus mîna de s-a sinucis. Eu n-aș putea și nici nu m-aș încumeta să-ți dau vreun răspuns, dar pot face o mărturisire care, în mod sigur, îi va fi de mare folos Luminăției Tale: dinspre port, cu soarele în spate, veneau șiruri, șiruri spre oraș, negociindu-și păduchii și sifilisul, soldați mahmuri și curve cu umbreluțe roz în radă se legănau vapoare și fregate, pe-a căror punte sta cîte-un matroz cu
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
care îl oferă Irina Mavrodin prin întreaga ei lucrare de traducător se văd parcă și mai limpede prin participarea la Ateliere spre care vine cu convingerea tulburătoare că "rolul acestor ateliere este complex: schimbul de experiență are loc, cu mult folos și între membrii grupului de studenți, și, de asemenea, între aceștia și profesorii lor. Mișcarea este biunivocă, profitabilă pentru toată lumea. Studentul învață de la profesor, dar și profesorul de la student." Admirabilă lecție din partea unui mare profesor și care încearcă să întregească
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
probate a giganticelor intreprinderi de stat (care au asigurat astfel prăbușirea "sistemului"). în toate marile orașe rusești, autorul vede de altfel imensele mormane de fier vechi care alcătuiau industria grea sovietică. Iar privatizarea se face, ca și în România, în folosul unor funcționari ai statului, vârfuri ale stufoasei și omnipotentei birocrații comuniste. Ca și în România, unde național-comunismul ceaușist a forțat la maximum formarea omului nou, moștenitorii regimului nu respectă nici o lege în prelevarea patrimoniului comun, nu au nici un scrupul în
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
a romanului Ion - aparținând aceluiași interval de creație. în "avertismentul" la Calvarul, autorul își declară (în virtutea unei convenții) intervențiile operate pe manuscrisul recuperat de la personajul său: a schimbat numele reale cu altele inventate, a suprimat pasajele parazitare care "îngreuiază fără folos mersul povestirii", a îndreptat stângăciile stilistice "și, în sfârșit, spre a înlesni citirea, am grupat povestirea în capitole cu titluri pe care le-am desfăcut iarăși în părți numerotate". Se vădesc deci planul și minuțiozitatea constructorului, care își va dovedi
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Flagrantele discontinuități etice și estetice nu reușesc să clintească o anume impresie unitară, de orgoliu și solemnitate, care-l impune. Livresc (în maniera cu totul serioasă a autodidacticului), cu lecții de mitologie bine însușite, clasificate pe simboluri și apreciate după folosul didactic, V. Voiculescu rămîne, în esență, un vitalist, un "primitiv" prin cultivarea eresului de extracție folclorică. Cum confortul unei gîndiri dialectice cu efect implacabil pare a i se refuza, se dovedesc valabile rupturile care produc răni în spiritul dezbinat, hărăzit
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
mai aproape de leiden decît de lieben (a iubi)." Totul, în cartea Soniei Larian, este legat de nume: figurile părinților, ale cunoscuților, ale colegilor de școală, ale doctorilor. Fiecare nume trece prin nenumărate variante, încercînd să imite transformările vieții, dar fără folos. Moartea este, în fond, o simplificare, renunțarea la detalii, la șirurile de nimicuri care fac viețile în favoarea acestor nume ce fixează și închid, reducînd variația, mobilitatea. O dată cu numele, incontestabile, definitive, se instalează rigor mortis.Viețile, în schimb, comunică, așa încît
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
rezumând, numerotând, conservând în scheme simple esențialul, în paranteze și acolade, depozitând astfel comori de comportament ritualic în două caiete. Am făcut toate acestea cu un ciudat sentiment al zădărniciei, bântuită de gândul a nu-mi fi mie niciodată de folos, sau a nu le mai găsi pur și simplu la nevoie, în clipele mele de cumpănă și singurătate. Am făcut toate acestea în regim de antrenament, și într-o direcție la capătul căreia speram, și mai sper, să găsesc răspunsuri
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
fel ca un criminal din romanele polițiste care lasă în mod deliberat urme ale crimelor sale pentru a face mai interesantă urmărirea, Dumitru Țepeneag plasează, din loc în loc, mici semne ale prezenței sale, care însă nu îi sînt de mare folos cititorului. Dimpotrivă, îi pot accentua starea de confuzie. Oare nu cumva apariția cotidiană a misterioasei cliente a cafenelei lui Jean-Jacques (în care se găsesc, de fiecare dată, exact aceiași clienți, așezați la aceleași mese) este o fantasmă a patronului care
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
în 1958; premiera va avea loc în 1958. înainte, însă, de publicarea piesei, Gombrowicz tipărește primul său roman, Ferdydurke (1937), o temerară tentativă de înnoire a prozei, întâmpinată nu numai de Bruno Schulz cu entuziasm. Convins că va fi de folos în viitor, îndeosebi în postura de răzvrătit împotriva inerțiilor sterpe, înstăpânite, se ține în continuare departe de viața politică, neagreând guvernarea mareșalului Pilsudski. înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, semnează în periodice cu pseudonimul Z. Niewieski capitole dintr-
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
sfaturi copilului cu exaltări de "știrist" al țăndăreilor. "Am fost primul ziarist analfabet din România" - spune el pe muchia (auto)ironiei polivalente în Convorbirile cu Florin Mugur din Vîrstele rațiunii (1982). Cînd tînărul se înscrie la Filosofie, tatăl mimează îngrijorarea "folosului" viitor, iar cînd acesta (ilegalist și el) îl anunță că e publicist la România liberă, medicul îi temperează entuziasmul cu o vorbă din Clemenceau: "Le journalisme mčne ŕ tout ŕ condition d�en sortir". Din jurnalism fiul iese tîrziu, după
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]