565,769 matches
-
și în UE. După treisprezece ani de la revoluția anticomunistă, opoziția cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
cea mai importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea ei, s-a înălțat valul localist, izolaționist al extremei drepte. Nu există aproape nici o responsabilitate
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Nu există aproape nici o responsabilitate individuală și nici o reacție spontană. Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot. Economia este de tip subteran. Politica este acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
acaparată de grupuri de interese. Forma nouă a statului român continuă a fi umplută de ideologia unui fond vechi, de mentalități desuete, așteptînd (a cîta oară în istoria noastră?) să se închege o societate civilă capabilă a juca rolul unui fond nou, compatibil cu forma.
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
într-o convorbire cu d-na Lidia Cristea din revista LITERE (aug.-sept.). Născut în 1927 la Paris, pe cînd Șerban și Maria Cioculescu pregăteau acolo un doctorat (tineri licențiați și profesori de liceu, n-aveau nici o bursă, întreținîndu-se din fonduri personale, după cum era obiceiul, căci, un deceniu mai devreme, Iorgu Iordan proceda la fel la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
mai costisitoare bază materială. Chiar dacă opțiunea s-a făcut pentru poezie, prezența lui Arghezi în cîmpul artelor plastice este una majoră, atît prin nenumăratele cronici pe care le-a scris în lunga sa carieră, cît și prin contribuția directă la fondul de imagini al artei noastre plastice. Se știe bine faptul că portretul cel mai bun care i s-a făcut vreodată poetului este... binecunoscutul autoportret. Dacă ar fi să venim cu inventarul și mai încoace, să-l aducem la zi
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română, amenințată cu transformarea. Problema principală o reprezintă, după dl Buzura, precaritatea fondurilor și dezinteresul oficial față de imaginea culturii române în afară, nicidecum numele instituției. Că va fi Institutul Român, e neimportant, dar că nu se cheltuiesc bani pentru cultură, e grav: Noi nu mai putem trimite ambasadelor nici măcar o hartă sau o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
de anumite bunuri. Iată cum: Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate în condițiile legii. Pot fi confiscate, nu este obligatoriu să fie confiscate.Așa se explică de ce "inginerii financiari" au putut să devalizeze bănci, fonduri de investiții, să fure "legal" și să nu pățească, niciunul, nimic. Absolut nimic! într-o societate unde Dreptul este suveran, asemenea specimene ar fi umplut pușcăriile și n-ar fi rămas nici cu chiloții pe ei, dacă desu-ul respectiv nu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
astfel captezi simpatia celorlalți (Ce deștept este! Bine le-a făcut!). Devii cățelușul "poznaș"! înfiorător! Asistăm, din păcate, zilnic la astfel de situații. Hoți care neagă furtul comis. "Ingineri financiari" care "n-au" niciun amestec în devalizarea băncilor și a fondurilor de investiții. Mai grav, politicieni și guvernanți care nici măcar nu înțeleg prea bine ce li se reproșează, dar primul lor gând (transpus în faptă ) este să nege. Cățelușul își face datoria! O altă consecință este neîncrederea în cuvântul dat de
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
precum și la un altul bântuit de accese catafazice (subiect și predicat, logic, nu știu dar zic, ș.a ), dar și afolat de ideea că cineva ar putea crede că el nu este un intelectual. Aceștia, umplând ecranele televizoarelor, și, în fond, plângând pe umărul lui Miloșevici, susțineau neutralitatea (vitejească) a României. Argumentul lor? Poporul (?!) nu vrea din cauza prieteniei care ne leagă de poporul iugoslav, și, în plus, că nu am avut niciodată conflicte cu acest popor. în privința conflictelor, au uitat oare
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
sînt de mulți ani subînchiriate unor societăți comerciale, cel mai adesea cîrciumi. Mai nou aceste partide orfane de membri își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de drept ai imobilelor acordate cu larghețe de FSN din fondul de imobile naționalizate. La rîndul lor, proprietarii, care au învățat adresa Curții de la Strasbourg, vor cere despăgubiri pentru casele care le-au fost furate, vor cîștiga, firește, statul va fi bun de plată, iar contribuabilul va achita nota. Legea partidelor
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizație, care își va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp. Poate că poezia va dispărea și ea, la rîndu-i. Nu știu... Iar tînăra noastră literatură va fi dată uitării. În acest
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
stomacul gigantic al unui cașalot. Poziții contrare însă mergând împreună într-o convergență contrară. Cum adică?... Ori mersesem prea departe, ori... Era clar că ideea șocă înțelegerea rațională a americanului, orice s-ar spune, un pragmatic. Cervantes, catolic, inchizitorial în fond, adept al dogmei extrapolate până la Utopie, reprezenta fizică scolastica a lui Newton, idealul ei clasic, staționar, bazat pe identitate absolută, ridiculizat, insă istoric asumat tocmai prin negarea lui. Pe când Joyce cu Ulise al său însemna non-identitatea, dezagregarea atomică a ființei
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
nu astăzi, să sperăm că abia mâine va fi acel recviem (de care s-ar putea bucura - cine? numai niște orbi în politica mondială, în care funcționează de asemenea principiul lanțului de "vecin/ capră - vecin..."). Lipsa de solidaritate, dar în fond orbire economico-financiar-social-politica: îmbogățirea subita, după '89, din fonduri anterior pregătite prin reprezentantele economice, de pildă, sau direct sustrase de la diversele ministere, organizații, fabrici, centre ale PCR etc. - unde au putut pătrunde și s-au ospătat "diverși" -; sporirea avuției prin lăsarea
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
fi acel recviem (de care s-ar putea bucura - cine? numai niște orbi în politica mondială, în care funcționează de asemenea principiul lanțului de "vecin/ capră - vecin..."). Lipsa de solidaritate, dar în fond orbire economico-financiar-social-politica: îmbogățirea subita, după '89, din fonduri anterior pregătite prin reprezentantele economice, de pildă, sau direct sustrase de la diversele ministere, organizații, fabrici, centre ale PCR etc. - unde au putut pătrunde și s-au ospătat "diverși" -; sporirea avuției prin lăsarea în paragină a fabricilor sau a hotelurilor (capre
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
economic-financiara au acești miliardari (sau pe cale de a deveni), încât nu-și dau seama de "lanțul caprelor vecinilor"? Nu se dovedesc mai inteligenți decât dictatorul paranoic care și-a depus în safe-uri străine (poate și în "afaceri" peste hotare) fondurile adunate din comerțul cu arme, droguri și altele (între "altele", Securitatea "vindea" și "fete" prin baruri sau în fața hotelurilor). Dacă nu se înțelege acest demers fatidic, al orbirii față de fenomenul verigilor din "morțile de capre ale vecinilor", putem, din păcate
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
cu o voluptate abia vălurita de tristețe, ele induc satisfacția operației contabilicești, ca o formă de calmare șui generis. Banalul se ritualizează. Abia prin filtrul acestuia își fac curaj să răzbată unele pulsații afective mai vii, "strigătele" inimii care, pe fondul molcom-rafinat, capătă aerul unor bijuterii pe un suport de catifea. E adevărat că stăpînirea de sine (psihică și scriptica) a poetului nu e chiar omogena. Evitînd răceală unei placidități compacte, a unui exces de lividitate stilistica, ea e întreruptă pe
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
destinde și ea într-o baie de limpidități necondiționate, lăuntrice. Dumitru Chioaru face figură unui pictor impresionist care trece de la șevalet la vers: "Primăvară pe cîmp vine o flacăra verde/ odată cu profilul/ femeii (în timp ce udă florile/ în balconul alăturat) pe fondul de lumină/ inutilă fiindu-i îmbrăcămintea; las cartea/ și ochii coboară închiși/ o cascadă, sunetul unor tocuri/ pe scări. Și iarăși,/ mîinile femeii apropiindu-se parcă/ ar da la o parte o mulțime de ramuri -/ o, flacăra unduitoare a părului
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
titlu nobiliar dintr-o simplă prejudecată, cultivată de critica pregătită să găsească în viața personajelor viața autorului. Obișnuință de lectură pe care, aici, textul nu o susține. Disonanțele dintre relatarea Povestitorului de la început și cea a lui Pașadia - care, în fond, e tot a Povestitorului - se reduc la una singură. Cea care îl opune pe balcanic apuseanului. În fragmentul de la începutul Crailor unde Povestitorul spune istoria lui Pașadia, cititorul găsește în scăpările de condei ale acestuia mai multe frînturi de poveste
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
port apusean, nume occidental - port levantin) se topește în echivoc. Același gest, același chip sînt, în același timp, profund balcanice și profund opuse balcanității prin ținuta lor apuseană. Sau, pe rînd, balcanice și apusene, fără a schimba însă nimic. în fond același chip, cînd balcanic, cînd apusean, poartă două nume - Pașadia și Bergami.
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
practică s-a declanșat o bătălie orbească. Iliescu și-a reamintit, impetuos, că el i-a numit pe... nenumiții de mai sus și că lui trebuie să i se raporteze orice problemă. Dar nu asta ar fi marea noutate. în fond, dl. Iliescu e doctor în limba de lemn pe care diplomații noștri o înțeleg atât de bine. Așa că, să-i lăsăm să converseze cât au chef. Prezidentul a profitat de prilej (evervat, probabil, de săruturile din palmă trimise de antipaticul
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
degetului lasă un soare sterp./ Apoi cuvintele sale încep/ să vibreze în lucruri" (Anestezie /II/). Cuvintele tind a se substitui lucrurilor cum somptuoși paraziți ce le devoră miezul. E interesant de urmărit în acest tip de poezie raportul complex dintre "fondul" formalizat, totuși rezistent, și "forma" substanțializată, adică permeabilă la datele psihice. Dacă pe de o parte poetul își găsește compensația în fervoarea estetizării, pe de altă parte aceasta din urmă e pusă în chestiune de postura meditativă, chestionată, măcar în
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
în retortele cochiliilor,/ scoica de perlă își învăluie rușinată,/ grăuntele de nisip în sidef" (Dies irae). Prin urmare un amestec de semnale care-și are tîlcul său. Poetul Radu Voinescu e un homo duplex, oscilînd, aparent conciliant, însă neîmpăcat în fond, cum i se cuvine unui artist, între existențialismul damnării și idealitatea fastuos estetă, ceea ce, privind lucrurile mai de sus, confirmă barocul care își înglobează cu voie bună propria negație. Radu Voinescu - Hierofantul, Ed. Vinea, 1999, 62 pag.
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]