1,004 matches
-
diferite ele vor fi tratate ca unul și același fonem. De exemplu, în limba română cuvintele "haină", "heliu" și "hidră" încep toate cu "h" și vorbitorii limbii române nu găsesc nici o diferență între aceste sunete. Acest "h" este așadar un fonem unic, notat de obicei cu simbolul . O analiză fonetică va stabili totuși că sunetele inițiale din cuvintele amintite nu sînt identice, ele fiind articulate în locuri diferite pe calea vocală: "h" din "haină" este o consoană fricativă laringală notată "fonetic
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
Fonetica și fonologia au avut o istorie comună multă vreme. Separarea lor se consideră că a avut loc în anul 1939, o dată cu publicarea postumă a lucrării "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei") a lingvistului rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi. Acesta a definit fonemul ca fiind cea mai mică unitate distinctivă din structura unei limbi și a adus numeroase contribuții în analiza sistemelor fonologice ale unor limbi luate individual, precum și în enunțarea unor legi fonologice generale și universale. Fonologia generativă, introdusă în 1968 de
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
aflate sub incidența unei ierarhii de legi fonologice. Aceste legi dictează modul în care succesiunea de elemente binare (subterane) se transformă în articularea propriu-zisă (la suprafață). O consecință a fonologiei generative a fost scăderea importanței care se acorda silabelor în favoarea fonemelor. Un alt eveniment important în dezvoltarea fonologiei a avut loc în 1976, cînd John Goldsmith a propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care el a numit-o "fonologie autosegmentală" și a aplicat-o în
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
propus în teza sa de doctorat o modifocare a fonologiei generative pe care el a numit-o "fonologie autosegmentală" și a aplicat-o în analiza limbii "igbo" din Nigeria. Această teorie susține că vorbirea nu este un șir liniar de foneme, ci se compune din mai multe straturi paralele de procese fonologice.
Fonologie () [Corola-website/Science/299383_a_300712]
-
de una palatală. La nivel fonetic, cele două sunete sînt distincte întrucît au un loc de articulare complet diferit, unul velar și celălalt alveolar. Din punct de vedere fonologic însă, în limba română ele sînt percepute ca unul și același fonem, deci înlocuirea unuia cu celălalt nu poate produce schimbarea sensului cuvintelor. De exemplu, cuvintele "Ana" și "Anca" se pronunță și respectiv . În timp ce în primul caz vîrful limbii atinge alveolele incisivilor superiori, în al doilea caz vîrful limbii nu joacă nici un
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
ca alofon al lui în multe alte limbi: italiana, spaniola, greaca modernă, etc. În limba engleză este un sunet separat, de exemplu cuvintele "sin" (a păcătui) și "sing" (a cînta) formează o "pereche minimală", care se deosebesc numai printr-un fonem. În engleză acest sunet poate să apară numai după o vocală, dar există limbi în care poate să ocupe orice poziție în cuvînt, ba chiar să formeze cuvîntul singur, ca de exemplu în chineza cantoneză, unde numele de familie 呉
Consoană nazală velară () [Corola-website/Science/300047_a_301376]
-
principal, fonemice și vocalice; adică, dialectele erau recunoscute, în special, prin diferențele lor vocalice. Aceste diferențe au apărut ca rezultat al pierderii lui "s" intervocalic și pierderii lui "i" și "w" din protogreacă. O astfel de pierdere a adus două foneme vocalice în juxtapunere, situație numită, deseori, "ciocnire vocalică". Pentru motive necunoscute, vorbitorii de greacă priveau două vocale consecutive ca fiind necorespunzătoare și, în timp, au schimbat pronunția pentru a le evita. Modul în care s-au făcut aceste schimbări a
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
și delfică, Poteidăn; în lesbiană, Poseidăn; în arcadiană, Posoidănos; în laconiană, Pohoidăn. Din aceste dialecte, poate fi ușor văzut că aceste izoglose nu urmează deloc o structură nodală. Obiectul inconștient al acestor schimbări pare a fi, în principal, crearea unui fonem din două, proces numit "contracție" dacă se ajunge la un al treilea fonem, sau "hyphaeresis" ("a îndepărta") dacă un fonem este îndepărtat, păstrându-l pe celălalt. Uneori, cele două foneme sunt păstrate, sau păstrate și modificate, ca în ionicul Poseideōn
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
aceste dialecte, poate fi ușor văzut că aceste izoglose nu urmează deloc o structură nodală. Obiectul inconștient al acestor schimbări pare a fi, în principal, crearea unui fonem din două, proces numit "contracție" dacă se ajunge la un al treilea fonem, sau "hyphaeresis" ("a îndepărta") dacă un fonem este îndepărtat, păstrându-l pe celălalt. Uneori, cele două foneme sunt păstrate, sau păstrate și modificate, ca în ionicul Poseideōn. Un alt principiu al dialectizării vocalice urmărește seria de apofonii sau grade vocalice
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
aceste izoglose nu urmează deloc o structură nodală. Obiectul inconștient al acestor schimbări pare a fi, în principal, crearea unui fonem din două, proces numit "contracție" dacă se ajunge la un al treilea fonem, sau "hyphaeresis" ("a îndepărta") dacă un fonem este îndepărtat, păstrându-l pe celălalt. Uneori, cele două foneme sunt păstrate, sau păstrate și modificate, ca în ionicul Poseideōn. Un alt principiu al dialectizării vocalice urmărește seria de apofonii sau grade vocalice indo-europene. Indo-europeana putea să interschimbe "e" (gradul
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
al acestor schimbări pare a fi, în principal, crearea unui fonem din două, proces numit "contracție" dacă se ajunge la un al treilea fonem, sau "hyphaeresis" ("a îndepărta") dacă un fonem este îndepărtat, păstrându-l pe celălalt. Uneori, cele două foneme sunt păstrate, sau păstrate și modificate, ca în ionicul Poseideōn. Un alt principiu al dialectizării vocalice urmărește seria de apofonii sau grade vocalice indo-europene. Indo-europeana putea să interschimbe "e" (gradul "e") cu "o" (gradul "o") sau să nu folosească nici unul
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
Cupă față de celelalte, cele din Umă și din Lundziń față de celelalte. În special din punctul de vedere al împrumuturilor se pot opune graiurile din Grecia, Republica Macedonia și România. Fonetismul meglenoromânei nu este unitar. Există diferențe relativ însemnate între graiuri. Fonemele vocalice ale meglenoromânei sunt: Transcrierea meglenoromânei nu este unitară în rândul cercetătorilor. În acest articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
apare scrierea hieroglifică, cea mai veche mărturie fiind "Paleta lui Narmer" (3100 î.e.n.). Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care au utilizat scrierea bazată pe alfabet. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 î.e.n.), prin care fiecare fonem este redat printr-un simbol. Alfabetul grec și latin derivă din acesta. Apar mari cetăți în regiunile unor fluvii, precum: Nil, Tigru, Eufrat, Fluviul Galben. Arta mesopotamiană s-a dezvoltat în regiunea cuprinsă între fluviile Tigru și Eufrat (Irakul și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
În fonetică, sunete articulate diferit se numesc alofone dacă reprezintă doar variante de pronunțare ale unuia și aceluiași fonem. Aceasta înseamnă că, în limba avută în vedere, nu există nici o situație în care prin înlocuirea unui sunet dintr-un cuvînt cu un alofon al său sensul cuvîntului să se schimbe. Două sunete care sînt alofone într-o limbă pot
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
înseamnă că, în limba avută în vedere, nu există nici o situație în care prin înlocuirea unui sunet dintr-un cuvînt cu un alofon al său sensul cuvîntului să se schimbe. Două sunete care sînt alofone într-o limbă pot fi foneme distincte în alta. Un alt termen echivalent cu "alofon" este "variantă pozițională (a unui fonem)". De exemplu, cuvintele românești "miting" (reuniune publică pe teme politice sau sociale) și "fiting" (piesă de legătură pentru conducte) au exact aceleași vocale. Totuși, în
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
unui sunet dintr-un cuvînt cu un alofon al său sensul cuvîntului să se schimbe. Două sunete care sînt alofone într-o limbă pot fi foneme distincte în alta. Un alt termen echivalent cu "alofon" este "variantă pozițională (a unui fonem)". De exemplu, cuvintele românești "miting" (reuniune publică pe teme politice sau sociale) și "fiting" (piesă de legătură pentru conducte) au exact aceleași vocale. Totuși, în cuvintele englezești de origine "meeting" și "fitting" prima vocală din fiecare cuvînt este diferită. În
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
perechi "minimale" de cuvinte precum "seat" și "sit" care pot să apară ca identice pentru un vorbitor nativ de limba română fără experiența sunetelor din engleză. Pentru a stabili dacă două sunete ale unei limbi date sînt alofone ale aceluiași fonem sau sînt foneme distincte se pot aplica următoarele reguli, formulate de lingvistul rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi în lucrarea "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei"): Următoarele grupuri de sunete din limba română sînt fonetic diferite dar "percepute" ca foneme identice: Limba română
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
cuvinte precum "seat" și "sit" care pot să apară ca identice pentru un vorbitor nativ de limba română fără experiența sunetelor din engleză. Pentru a stabili dacă două sunete ale unei limbi date sînt alofone ale aceluiași fonem sau sînt foneme distincte se pot aplica următoarele reguli, formulate de lingvistul rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi în lucrarea "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei"): Următoarele grupuri de sunete din limba română sînt fonetic diferite dar "percepute" ca foneme identice: Limba română folosește la rîndul
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
alofone ale aceluiași fonem sau sînt foneme distincte se pot aplica următoarele reguli, formulate de lingvistul rus Nikolai Sergeevici Trubețkoi în lucrarea "Grundzüge der Phonologie" ("Principiile fonologiei"): Următoarele grupuri de sunete din limba română sînt fonetic diferite dar "percepute" ca foneme identice: Limba română folosește la rîndul ei sunete care, deși pentru vorbitorii nativi sînt diferite, pentru vorbitorii altor limbi pot să pară identice. Cei mai mulți vorbitori nativi de limba engleză aud vocalele românești "u" și "â/î" ca identice sau aproape
Alofon () [Corola-website/Science/299457_a_300786]
-
mai bune sisteme de înaltă fidelitate, zgomotul microfonului și gabaritul liber al difuzorului fiind factorii limitatori reali. Semnalele vocale, adică semnalele intenționate să poarte numai vorbirea umană, pot fi de obicei eșantionate la o rată mult mai scăzută. Pentru cele mai multe foneme, aproape toată energia este conținută în gama 5 Hz-4 kHz, permițând o rată de eșantionare de 8 kHz. Aceasta este rata de eșantionare folosită de aproape toate sistemele de telefonie, care folosesc specificațiile de eșantionare și cuantizare G.711. Televiziunea
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
vorbitori de volapük rămași, a făcut o revizie a volapük ce a fost publicată în 1931. De Jong a simplificat gramatica, eliminând unele forme verbale rar utilizate și unele terminații pronominale și verbale diferențiate de gen. A adăugat de asemenea fonemul „r” și l-a folosit pentru a face unele morfeme mai recognoscibile. De exemplu „lömib” (ploaie, în engleză: rain) a devenit „rein”. Volapük s-a bucurat de o scurtă revenire a nivelului de popularitate în Olanda și Germania sub conducerea
Volapük () [Corola-website/Science/310223_a_311552]
-
aș fi obținut sunetul corespondent pentru d, dalet; dar cuvântul rezultant, precum aud, îmi comunică un sens literal, numai pe românește; ori luam cifrele patru și zero laolaltă, adică numărul patruzeci, care reprezintă valoarea numerică asociată cu litera ebraică mem, fonemul m. Ceea ce am și făcut! Iată peste ce cuvânt am dat, în final, Dănuțule, și Avocatul zgârie cu unghia, pe mușamaua mesei, o configurație enigmatică: ם ו א. Fonetic, citit de la dreapta spre stânga... Formidabil! Aum! Ești tare, Fratele meu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
produce o gălăgie generalizată, o atmosferă de nesuportat, improprie învățării. Sunt mai eficiente, în asemenea situații, modelarea vocii și modificarea intensității vorbirii învățătorului, obligându-i pe elevi să-și ascută auzul, să facă eforturi pentru a percepe toate cuvintele și fonemele, pentru a pătrunde înțelesul celor comunicate de învățător. Dascălii cu experiență știu că elevii sunt cu atât mai atenți și mai disciplinați la lecții, cu cât sunt mai intens solicitați în procesul de dobândire a cunoștințelor, nerămânându-le timp să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]