235 matches
-
dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în clasă trebuie să știe să comunice eficient în toate formele de limbaj și este esențial să ținem cont de câteva recomandări: Înainte de
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
exerciții variate, în contexte multiple, deoarece renunțarea la vechile deprinderi în favoarea formării altora noi necesită timp și efort sporit în comparație cu învățarea în situația școlarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe pronunțarea articulată a cuvintelor și pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei și sintezei fonetice se va aplica în situații de învățare adaptate experienței, nevoilor și intereselor grupului țintă, ca de exemplu: convorbiri pe bază de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplări din viața personală, simulări ale unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
privește pe copiii/elevii cu deficiențe grave, profunde sau asociate. Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăți în realizarea actului vorbirii, perfecționării și dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaștere și a auzului fonematic. În însușirea, învățarea limbajului și recurgerea la oralitate a copilului cu deficiențe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăți de învățare, consecințe ale deficiențelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăți gramaticale în general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de limbă tradiționale, grupate în exerciții de recunoaștere și exerciții cu caracter creator; - exerciții de ortografie tradiționale; - exerciții de educare a auzului fonematic; - exerciții de educare a percepției limbajului; - exerciții structurale; 4.2.1. Exercițiile de limbă tradiționale A. Exercițiile de recunoaștere se realizează prin raportarea cazurilor concrete dintr-un text dat la o noțiune gramaticală studiată. Aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă înseamnă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
specificul "celui de-al doilea val al generației '60"142, în care Alexandru Piru o încadrează. Fără să omită, însă, nici analiza lingvistică a textelor, ea acordă atenție, de asemenea, expresivității și originalității limbajului poetic, urmărind, în analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
compoziție ale diferitelor tipuri de texte Diversitatea incontestabilă a textelor scrise nu permite un proces reductiv de înca drare într un model unic de organizare textuală. Pe baza criteriului lingvistic, a celor pa tru dimensiuni constitutive ale fiecărui text (nivelul fonematic și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
considerat Încă de la emitere un destinatar, În funcție de care emițătorul Își structurează textul (și mesajul) (Irimia, 1995, pp. 186-187). Urmând clasificarea propusă de D. Irimia, vom urmări specificul stilului științific În funcție de mai multe nivele. 2. Trăsăturile stilului științific 2.1. Nivelul fonematic Conform definițiilor uzuale, fonemul este „cea mai mică unitate sonoră a limbii, care are funcțiunea de a diferenția cuvintele Între ele, precum și formele gramaticale ale aceluiași cuvânt” (DEX, 1998). Iată câteva trăsături distincte la acest nivel, stabilite, așa cum spuneam, de către
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-l poată diferenția de cele alăturate. În cazul în care copilul cu deficiențe de auz va întâmpina dificultăți extrem de greu de compensat prin alte mijloace iar deficiența se va răsfrânge negativ și în însușirea scris cititului. Se cere dezvoltarea auzului fonematic și folosirea analizei fonetice-grafice aspecte care se vor stimula reciproc printr-un număr foarte mare de exerciții care trebuie repetate individual. Este necesară de asemenea dezvoltarea deprinderii de a asculta pentru a auzi și înțelege, încât să se poată ajunge
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca și dificultățile de coordonare manuală sunt alte aspecte care trebuie testate. Observațiile enumerate sunt extrem de utile în depistarea problemelor de risc în terapia comunicării și a comportamentului, în educarea auzului fonematic, precum și a celui fiziologic la cei care prezintă hipoacuzii de diverse grade: ușoare, medii, grave, sub 40 db. Nu putem da rețete în terapia cazului cu care se lucrează, ci doar putem indica principii și metode de bază, deoarece specialiștii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diagnosticare și terapie: * Copilul; * Familia; * Medicul (neurolog, pediatru, psihiatru) - informații despre SNC; medicamentele recomandate etc.; * Kinetoterapeutul informații despre organele senzoriale, integrarea senzorială; * Logopedul - semnificația limbajului; * Educator specializat - informații despre funcțiile cognitive, sociale etc. * Meloterapeutul - noi canale de comunicare; educarea auzului fonematic etc. * Psihologul - evaluare și diagnosticarea din punct de vedere cognitiv, comportamental, afectiv. Testarea copilului * informații privind perioada prenatală, perinatală, postnatală; * medicamente; * epilepsie; * afecțiuni psihotice: hiperactivitate, probleme de menținere a atenției și concentrării, stereotipii, obsesii, ritualuri, afecțiuni ale somnului, alimentației etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
20.610 examinați = 1.803 logopatii = 9%). Ca forme de dislalii a predominat cea fiziologică și în procentaj mai scăzut cea organică. Ca etiologie amintim: deficitul de inervație a neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lenea fono-articulatorie; lipsa auzului fonematic și a atenției auditive ca urmare a unui deficit neurologic sau a unor tulburări gnozice; condiționări ereditare mai ales malformațiile unor elemente fono-articulatorii (limbă, buze, palat, cavitate nazală). Mai amintim drept o cauză a tulburărilor sesizate, slaba preocupare educativă pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a unor sunete la antepreșcolari și preșcolarii mici, alterarea, înlocuirea sau inversarea lor. La fel se explică în mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale cât și cele de ordin semantic. În concordanță cu specificul și evoluția limbajului preșcolar caracterizat prin imperfecțiuni pe latura fonetică, semantică și gramaticală, educarea vorbirii nu trebuie să se restrângă numai la corectarea pronunției sau a greșelilor gramaticale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției și încadrării în spații, reproduce greu și inexact modelul abordat. Diagnostic logopedic Dizartrie pseudobulbară cu elemente supraadăugate din seria afazie anartrie apraxie. Pronostic. Evoluție lentă pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției și încadrării în spații, reproduce greu și inexact modelul abordat. Diagnostic logopedic Dizartrie pseudobulbară cu elemente supraadăugate din seria afazie anartrie apraxie. Pronostic. Evoluție lentă pe latura limbajului, mai rapidă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
I. Psihoterapia fiind continuată în familie și la grădiniță, se folosește caietul de teme scrise și se indică aspectele articulatorii exercitate în cabinet, indicându-se colaboratorilor chiar și metoda și procedeele folosite. Se insistă chiar de la început asupra dezvoltării auzului fonematic cât și asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus multe exerciții de analiză și sinteză fonetică fiind pus uneori să reproducă sau să mimeze singur mișcările. S au exercitat coloane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau o dezvoltare încetinită, fără să existe tulburări specifice, neajunsuri ce se înlătură exclusiv prin metode educative. Aici, ținându-se seama de particularitățile de vârstă, tehnica logopedică se referă la crearea de forme motorii încă neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o dislalie, alalie, dizartrie, surdomutitate, copilul prezentând unele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburărilor de comunicare prin limbaj este nevoie de multă răbdare, creativitate în adoptarea metodologiei la fiecare caz de abatere de la normal, de gravitatea cauzelor și a disfuncțiilor cerebrale provocate de acesta, de vârstă și de colaborarea logopatului. Implicații ale auzului fonematic în terapia logopedică Specialistul logoped se preocupă în activitatea sa terapeutică de dezvoltarea și organizarea limbajului sub toate aspectele sale: corectarea articulării, înțelegere, vocabular, structură gramaticală, stabilind punctele nodale ale terapiei complexe, cele pe care se bazează întregul eșafod al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul de scriere și al celor de comunicare prin gesturi, mimică și desen. Mulți cercetători afirmă că auzul fonematic intervine și în ideomotricitatea corespunzătoare aparatului vorbirii căci ascultarea vorbirii altuia nu este numai recepție, ci și vorbire interioară care reproduce în „micro” vorbirea altuia. După J. Piaget înțelegerea se realizează în două etape succesive: a) etapa înțelegerii implicite, fără
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
b) etapa înțelegerii explicite, relație pe baza căreia subiectul acționează concret, obiectiv. Deducem că limbajul interior are un mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul fonematic și articulare sunt relații necesare, căci dacă subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbări ale pronunției și modulării vorbirii. De asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un moment al gândirii, mai complicat și mai îndelungat. Neînțelegerea, oponenta înțelegerii, include uneori cunoașterea elementelor sau grupelor de cuvinte, dar nu și distingerea lor în ansamblu, fenomen ce apare frecvent la copilul cu handicap verbal, intelectual, acustic. Tulburarea auzului fonematic se referă la lipsa de maturizare a acestei particularități și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]