2,594 matches
-
după 1800, din pricina persecuțiilor la care sînt supuși macedoromânii de către stăpînirea otomană. Bunicul pictorului, Alexis, a purtat, pînă la venirea în țară, numele Rhesus, cu o evidentă rezonanță tracă, dar care, după sosirea la Iași, suportă succesive modificări grafice și fonetice ajungînd, în final, Ressu, după ce într-o fază intermediară luase și forma Resus. Constantin Ressu, fiul cel mai mare al lui Alexis și tatăl lui Camil, boem cu aspirații artistice în tinerețe - o vreme bate ținuturile Moldovei cu trupe de
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
simetrică. Rezultatul controverselor - transmis manualelor și devenit aproape o dogmă - postula existența indubitabilă în limba literară a stilurilor (sau limbajelor): științific (și tehnic), juridic (și administrativ), literar, eventual și publicistic. Descrierile detaliate ale acestora, cu particularitățile diferitelor lor nivele lingvistice (fonetic, morfo-sintactic, lexical, pragmatic), rămîn perfect valabile și pline de utilitate. Mai puțin fericită ne apare ideea separației nete dintre stiluri, și mai puțin acceptabile excluderile: de pildă, în schemele vremii nu intrau ca entități aparte limbajul religios și cel politic
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
în 1798 și 1818). Pe de altă parte, multe probleme de adaptare sînt comune, indiferent de etapa pătrunderii în limbă. Volumul cuprinde o foarte detaliată analiză comparativă a adaptării morfologice (gen, formă cazuală, grade de comparație, clase de flexiune verbală), fonetice și grafice. Dincolo de indiscutabila unitate și de intenția dominantă de a păstra identitatea termenului de origine, modificările de detaliu sînt extrem de numeroase (în pronunție, în transformarea diftongilor și a hiatului, pierderea sau conservarea finalei, simplificarea grupurilor consonantice, deplasarea accentului etc.
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Mateiu conțin în medie trei propoziții, de regulă atributive. Întregul text este structurat pe ritmuri duale cu puternice tendințe spre ritmul ternar, grupul de trei elemente fiind propriu tuturor procedeelor poetice folosite de autor, indiferent că este vorba de nivelul fonetic, morfologic sau sintactic. Cum nivelul fonetic este extrem de bine conturat în scrierile mateine, iar grija pentru sunete, pentru muzicalitate în general este bine cunoscută, trebuie amintit faptul că el era și un rafinat meloman (între notele lui abundă mențiuni de
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
de regulă atributive. Întregul text este structurat pe ritmuri duale cu puternice tendințe spre ritmul ternar, grupul de trei elemente fiind propriu tuturor procedeelor poetice folosite de autor, indiferent că este vorba de nivelul fonetic, morfologic sau sintactic. Cum nivelul fonetic este extrem de bine conturat în scrierile mateine, iar grija pentru sunete, pentru muzicalitate în general este bine cunoscută, trebuie amintit faptul că el era și un rafinat meloman (între notele lui abundă mențiuni de tipul: "Audiție la Asociația Muzicală" sau
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
ca efect râsul, ci disprețul și alarma că această struțo-cămilă e ocupantă a unei catedre de filosofie. Cam în aceeași manieră hiperbolizantă și deformatoare, cu iz macabru, e conceput pamfletul destul de dur, pe adresa lui Rădulescu-Motru, supranumit aici, prin inversiune fonetică, Constantin Mortu. Această notă pamfletară, Automatul doctrinelor, în care e acuzată, cu suverană subiectivitate, deformarea doctrinelor filosofice prin nefericite hibridări, trebuie luată numai ca literatură, fără să mai căutăm mobilul real, biografic. Pentru că, sigur, există unul. Nimic fără cauză în
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea cuvintelor de origine latină și de substratul popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice limbii române�; O muzicalitate aparte este imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care îl acordă poetul neologismului: "geniu", "mit", "monolit", "demoni", "magic". Între dogmele comentariilor lingvistico-stilistice nu poate lipsi formula perfect greșită, dar perpetuată
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
puternică tendința de păstrare a pronunției englezești - ca formă de snobism, sau pur și simplu de respect pentru cunoașterea și utilizarea limbilor străine. Adaptarea sit riscă să treacă drept incultă, chiar dacă nu e deloc așa. Vorbitorii de azi preferă forma fonetică sait, care nu e greu de pronunțat, dar rămîne destul de atipică: diftongii descendenți de tipul ai, ei, oi există desigur în română, dar apar de obicei în finală de silabă sau de cuvînt - rai, mei, noi, haită (hai-tă), raită (raită
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
de psihologie și o viziune spiritualistă, deși nereligioasă, asupra existenței. De asemenea, anii în care însemnările românești sunt redactate într-o limbă etimologizantă, cu nimic deosebită de cea a latiniștilor ardeleni, pun într-o altă lumină reforma lingvistică pe criterii fonetice, pe care, în ciuda opiniei dominante, a patronat-o, la Academie și în spațiul intelectual. Imaginea unui Maiorescu conformist, care urmează cu abilitate curentul principal, e falsă: avem de-a face cu un om care a știut să își asume rupturi
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
estetică neobișnuită pentru niște imagini documentare, dar care nu știrbește cu nimic doza de autentic a informației vizuale înregistrate. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în Curtea interioară. Intrarea liberă. 16.30 - 17.30 Recital de cameră susținut de Fonetic Quintet, la Sala Oaspeți, în cadrul expoziției ORAVITZAN. Intrarea liberă. Fonetic Quintet a fost remarcat în anul 2002 de către scriitorul și regizorul Petru Maier-Bianu la primul lor recital susținut la Palatul Suțu din București. Din acel moment ansamblul a susținut numeroase
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
cu nimic doza de autentic a informației vizuale înregistrate. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în Curtea interioară. Intrarea liberă. 16.30 - 17.30 Recital de cameră susținut de Fonetic Quintet, la Sala Oaspeți, în cadrul expoziției ORAVITZAN. Intrarea liberă. Fonetic Quintet a fost remarcat în anul 2002 de către scriitorul și regizorul Petru Maier-Bianu la primul lor recital susținut la Palatul Suțu din București. Din acel moment ansamblul a susținut numeroase recitaluri în diverse locații din țară și din străinătate fiind
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
și filozofic lansat de Isidore Isou la finele anilor ’40 la Paris. Lettrismul continuă și critică dadaismul și suprarealismul și își ia ca unitate de bază litera, eliberată de constrângerile cuvântului și sensului. Inițial curentul și-a propus o poezie fonetică, ulterior s-a radicalizat pornind de la poezia afonistă, mentală, mută, infinitezimală, imaginară, inimaginabilă, până la o poezie supratemporală, scrisă de toți. Despre Frédéric Acquaviva Frédéric Acquaviva este un compozitor experimental autodidact din Franța, care trăiește la Berlin. El a publicat peste
ISIDORE ISOU – PERFORMANCE de LORÉ LIXENBERG și FRÉDÉRIC ACQUAVIVA [Corola-blog/BlogPost/93256_a_94548]
-
și deci de "naiv", "prost", "fraier" (sensuri prezente în Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993 sau în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Cu sensurile "recrut" și "începător", pifan stă la baza unei întregi serii lexicale cu variații fonetice și derivaționale: pufan, pufos, puf, pufa, pufarez, pufarin (cf. I. Moise, "Note de argou militar", 1982); ar exista și un pifanez, indicat de Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
urmă fiind recruții, soldații din primul ciclu. Metafora - trecerea de la denumirea unui soi de pește la sensul "recrut" - nu e tocmai transparentă: foarte probabil nici nu a fost vorba de o metaforă, ci de o asociere sonoră, pe baza structurii fonetice a cuvîntului (prima sa parte ar putea evoca un bebe sau un bibic, finalul fiind analizat ca și cînd ar cuprinde sufixul adesea peiorativ -an). Metafora e, desigur, un procedeu esențial al creativității argotice. În volumul recent apar cîteva dintre
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
un instrument foarte necesar pentru mulți vor-bi-tori. E imposibil să cunoști regulile de pronunție ale tuturor limbilor din care, în actuala si-tua-ție de globalizare, ne vin per-ma-nent informații despre locuri și persoane. Adeseori numele proprii nici nu au o ortogra-fie fonetică, ci păstrează trăsături ale evoluției lor istorice, ceea ce face ca pronunțarea lor să fie imprevizibilă. Nici internetul nu e deocamdată foarte de folos, deși Wikipe-dia (cel puțin în varianta în engleză) indică uneori pronunțarea numelor proprii pe care le tratează
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
În orice caz, de un dicționar de pronunțare au nevoie în cea mai mare măsură redactorii de știri de la posturile de radio și televiziune; în ultima vreme, cunoașterea englezei substituind cunoașterea altor limbi, la erorile tradiționale se adaugă stranii transpuneri fonetice ale denumirilor franceze sau germa-ne, citite în manieră englezească. În 1973, Editura Enciclopedică Română publica un foarte bun Dicționar de pronunțare - nume proprii străine, al Florenței Sădeanu. Bogat, în genere corect, a fost mult folosit și chiar reeditat. Un asemenea
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
unor prezente de o distincție grațioasa și atrăgătoare. Festivalul a debutat sîmbătă seara cu un preludiu poetic găzduit de selecta incinta a complexului "Ambasador" din Neptun. Înconjurați de răcoarea serii și acompaniați de o familie de păuni ale căror jerbe fonetice, semănînd cu lamentația prelunga a unor danaide silvane, au sporit bună dispoziție generală, au recitat din poeziile lor, în ordine: George Szirtes (Marea Britanie), Mircea Cărtărescu, Andrei Codrescu (SUA), Gabriel Chifu, Lidija Dimkovska (Macedonia), Carmen Firan (SUA), Kristiina Ehin (Estonia), Eugen
Festivalul internațional "Zile și nopți de literatură" ediția a VII-a Cu Orhan Pamuk la Neptun by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8392_a_9717]
-
Un mesaj poate fi banat, iar un vehicul poate fi tunat. Între verbele a bana și a tuna nu există, desigur, vreo legătură semantică. Le apropie însă statutul lor de anglicisme recente, adaptate fără probleme, din punct de vedere atît fonetic, cît și morfologic, ba chiar confundîndu-se cu cuvinte vechi ale limbii. Omonimiile produse nu par, totuși, să le încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai există pe undeva ascultători neconectați la realitățile de ultimă oră, pentru care expresia mașină tunată să evoce
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
ca limbă de stat. La vremea respectivă, intelectualitatea noastră a pledat în primul rând pentru valorificarea clasicilor - interziși până în 1956. S-a recurs la o adaptare a limbii vorbite aici la normele ortografice ale limbii literare românești, cu mici variațiuni fonetice, iar în 1965, la cel de-al treilea Congres al Scriitorilor din Basarabia, s-a pus problema revenirii la grafia latină. Iată deci câteva acțiuni care au precedat evenimentele din 1987 - 1988. Dar prima și cea mai importantă acțiune de
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
acestuia din urmă. Programul nu e foarte complicat, spune el, meritul e al resurselor oferite de platforma de comunicare utilizată. Oamenii scriu acolo mii de mesaje pe zi, iar algoritmul său nu face decât să le sorteze, să le analizeze fonetic și să le structureze semantic. Când vine vorba despre câtă poezie conține acest text în continuă creștere, tânărul răspunde și mai sfios: "În general, evenimentele importante din lume se oglindesc în lucrurile scrise de oameni pe Twitter. Că plouă, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]
-
instabilitatea adaptării formelor maximum și minimum. Acestea fac parte dintr-o categorie de cultisme (latinisme preluate adesea și prin intermediul altor limbi de cultură, în primul rând prin franceză) care prezintă unele dificultăți de adaptare: finala consonantică (-um) nu contrazice tiparul fonetic și morfologic românesc, dar ridică probleme de pronunție (prin lipsa eufoniei și prin depărtarea accentului de finală, mai ales la formele de genitiv-dativ articulate: máximumului, mínimumului). Tendința populară, spontană, este de a simplifica aceste forme prin renunțarea la finala -um
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
lipsa eufoniei și prin depărtarea accentului de finală, mai ales la formele de genitiv-dativ articulate: máximumului, mínimumului). Tendința populară, spontană, este de a simplifica aceste forme prin renunțarea la finala -um; se reface astfel, într-un fel, procesul de modificare fonetică pe care l-au parcurs în timp cuvinte latinești moștenite. Iorgu Iordan ilustra procesul de simplificare din limba contemporană prin forme ca ultimat (pentru ultimatum) și linoleu (pentru linoleum), pe care le considera aproape impuse în uz. E interesant să
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
în anii '30 ai secolului trecut: de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936) și de M. Negru (într-o notiță din Adevărul literar, 5.01.1936: "vede husănu material"). Cuvântul circulă în oralitate, cu mai multe variante fonetice - husen, husăn sau husân -, manifestând o stabilitate caracteristică pentru nucleul limbajului interlop. Personajul denumit husen are în scenariul agresiunii un rol important, fundamental pentru lumea interlopă: e victima, păgubașul - numită astfel chiar din momentul alegerii sale: "au ochit un husăn
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
sur quelques mots d'argot" - din 1937; lingvistul a arătat că este vorba de un împrumut din idiș, unde substantivul husn are sensul "logodnic". Etimologia a fost preluată de Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), în care s-a ales varianta fonetică husăn; în DEX cuvântul lipsește, ca și în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (traducerea românească din 2001), pentru husăn se reia etimologia propusă de Graur, cu
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
o serie de evenimente cultural-artistice, realizate într-o manieră actuala și versatila și desfășurate în direcția susținerii tinerelor valori românești. Primul concert a avut deja loc în stația de metrou Universitate, unde mai mulți tineri cântăreți au încântat urechile trecătorilor. Fonetic Quintet a fost alegerea organizatorilor: Gabriela Petecila- flaut, Ana Maria Radu-oboi, Bogdan Gugu-clarinet, Ionuț Emil Mardare-fagot, Cristian Borcan-corn. Momentele de muzică vor fi susținute de tinerii de la liceele de muzică și arta "Dinu Lipatti" și "George Enescu", dar și studenți
Muzică clasică la metrou by Ghiorghe Daniela () [Corola-journal/Journalistic/81094_a_82419]