282 matches
-
dintîi care a aplicat cu asiduitate la mit perspectiva lui Jakobson, deși nu În Întregime corect, a fost Claude Lévi-Strauss, la sfîrșitul anilor patruzeci 27. Cu toate că mai tîrziu Lévi-Strauss a dezvoltat conceptul de „transformare” care nu mai conține asemănări cu fonologia, În mod destul de surprinzător, tezele sale timpurii au fost urmate În mare măsură de cercetătorii gnosticismului; aceștia au Încercat să stabilească un set de „trăsături dinstinctive”, În raport cu care gnosticismul, creștinismul, platonismul, iudaismul și alte religii s-ar situa drept „invarianți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în sintaxă, ale lui F. Katz și Postai, sau ale lui Greimas, în semantică, după cum în fonologie, studiul statistic, analiza trăsăturilor distinctive și a distribuției fonemelor, din lucrările lui Roman Jakobson, Zellig Harris, Martinet, G. Herdan etc., au devenit generale, extinzîndu-se, în forme apropiate, și în cercetarea vocabularului (O bună Introducere in lingvistica matematică, semnează S. Marcus
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Arghezi, poet al omului, București, 1964, în care poetul român este asimilat unei serii de ."cosmogonii" poetice, printre altele, si pe criterii de procedee stilistice (v. și opiniile lui Rene Etiemble, op. cit., despre necesitatea stilisticii comparate). (e) p. 236. în fonologie ca si în studierea vocabularului criteriul recurenței a devenit dominant, în ultima vreme, prin contribuția statisticii. Cîteva scrieri teoretice : Pierre Guiraud, Langage et versification d'apres l'oeuvre de Paul Valery, Paris, 1953 ; Bibliographic critique de la sta-tistique linguistique, Utrecht, 1954
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
unei iluzii pe care o poate da numele propriu, cercetătorul afirmă că acceptarea omniprezenței ontologiei are consecință excluderea numelui propriu din limbă: caracterul unei persoane sau istoria unei țări nu pot fi analizate de către lingvistică, așa cum sintaxa numelor proprii sau fonologia lor nu pot fi analizate prin instrumentele logicii sau ale sociologiei. Fără a contesta interesul teoriilor logice, consecințele tezei designatorului rigid reprezintă pentru Vaxelaire, atât la nivelul referinței directe, cât și al implicațiilor metafizice, un regres. De aceea, tratarea lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la o destinație, folosind un anumit cod și un anumit canal. Orice proces de comunicare presupune existența a șase factori: EMIȚĂTOR, MESAJ, COD, CONTEXT, CANAL ȘI RECEPTOR. Lingvistul american de origine rusă, Roman Jakobson, în Essais de linguistique generale, întemeietorul fonologiei, a conceput următoarea schemă a comunicării: CONTEXT (situația de comunicare, subiectul de discuție) MESAJ ( ideea transmisă) EMIȚĂTOR ------------------------------> RECEPTOR COD (lb. română sau sublimbajul: medicinei, tehnic, al hoților ș.a) CANAL (legătură;contact; legătură directă (față în față) mijlocit (prin canal
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
dezvoltării istorice a structurilor unui sistem ("gramatică istorică"), ci și ca istorie a limbii. Totuși, în acest ultim sens, cei doi termeni ai opoziției nu sînt corelativi. Sincroniei îi corespunde nu numai descrierea sistemelor unitare ("gramatică", în sens larg, cuprinzînd fonologia și lexicografia), ci și descrierea celor trei mari tipuri de varietate (dialectologia, sociolingvistica, stilistica limbii). Istoriei limbii îi corespund, deci, în sincronie, (cel putin!) patru discipline diferite. Dimpotrivă, obiectul descrierii sistematice (structurale, generative, etc.) este, în mod necesar, limba funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul structural (nivelul funcțional) propriu-zis al tipului, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. I, Peeters, Leuven, 2010. Alkire, Ți; Rosen, Carol, Românce Languages. A Historical Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Allen, W. Sidney, Vox Latină. A Guide to the Pronunciation of Classical Latin, Cambridge University Press, Cambridge, 19651, 19782. Avram, Andrei, "Fonologia limbilor romanice și "excentricitatea" Romanei", în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 17-24. Avram, Andrei, Probleme de fonologie a limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Avram, Andrei, "Fonologia limbilor romanice și "excentricitatea" Romanei", în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 17-24. Avram, Andrei, Probleme de fonologie a limbii române, Editura Academiei Române, București, 2009. Avram, Andrei, Studii de fonologie romanica, Editura Academiei Române, București, 2000. Bănățeanu, Vlad, "Probleme ale etnogenezei armene", în rev. Studii și cercetări lingvistice, anul XV, nr. 1, 1964, pp. 375-397. Benincà, Paola; Ledgeway, Adam
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 17-24. Avram, Andrei, Probleme de fonologie a limbii române, Editura Academiei Române, București, 2009. Avram, Andrei, Studii de fonologie romanica, Editura Academiei Române, București, 2000. Bănățeanu, Vlad, "Probleme ale etnogenezei armene", în rev. Studii și cercetări lingvistice, anul XV, nr. 1, 1964, pp. 375-397. Benincà, Paola; Ledgeway, Adam; Vincent, Nigel (editori), Diachrony and Dialects. Grammatical Change în the Dialects of
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Românce. Morphosyntactic Typology and Change, Oxford University Press, Oxford, 2012. *** Le roumain dans une perspective typologique / The Romanian Language from a Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie - Morfologie - Vocabular, Tipografia Universității din București, 1980. Maiden, Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des langues
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 419-424. Pana Dindelegan, Gabriela (editor), The Grammar of Romanian, Oxford University Press, Oxford, 2013. Ploae Hanganu, Mariana, Português contemporâneo. Fonologia. Vocabulario, Tipografia Universității București, 1981. Posner, Rebecca, The Românce Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Pușcariu, Sextil, Limba română, vol 1: Privire generală, Fundația pentru Literatură și Arta "Regele Carol ÎI", București, 1940 (reeditare 1976); vol. 2: Rostirea, ediție îngrijita
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
271, ~ indo-europeană 139, ~ internă 68, 77, 168, ~ mixtă 101, ~ nominală 165, 271, ~ sintetică 102, ~ verbală 55, 68, 92, 93, 174, 210, limbi cu ~ 57, 58, limbi fără ~ 55, 57, 187, 189, 243, reducerea ~îi 66 fongbe 261, 318 fonograma 256 fonologie 35, 75, 156, 158, 159 formă 12, 21, 30, 33, 37, 40, 41, 42, 43, 53, 54, 67, 71, 75, 80, 82, 84, 89, 91, 100, 112, 116, 138, 190, 203, 223, 230, 257, 259, 261, 281, 282, 288, 343
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R. Jakobson, E. Benveniste ș.a. au amendat arbitrarietatea absolută a semnului lingvistic; A. Martinet a îmbogățit-o prin principiul dublei articulări; abia fonologii - N. S. Trubețkoy, R. Jakobson, A. Martinet - au făcut-o operațională și au aplicat-o sistematic într-un domeniu precis delimitat. De anumite antinomii și paradoxuri ale concepției sale chiar Saussure a fost dramatic conștient și, foarte probabil, ele l-
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
au produs se află nu numai la orginea structuralismului lingvistic, dar și a structuralismului francez care dă realitate proiectului unei semiologii generale și de asemenea la originea multora din ideile filosofice ale celei de-a doua jumătăți a secolului nostru. Fonologia, ramură a lingvisticii și școală post-saussureană care a realizat prima ideile maestrului la un nivel acceptabil de realitate și operaționalitate, preia nu numai ideea de sistem - pe care îl și traduce prin structură - ci și definiția implicită pe care Saussure
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
orientarea auditoriului spre semnificația vizată de locutor, adică numai diferențele fonice care au valoare informativă. Delimitat și redus astfel la diferențele distributive, obiectul cercetării fonologilor evidențiază o organizare riguroasă, indiscefnabilă în materia fonică brută. Se poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de dimensiuni - spre exemplu: poziția buzelor la pronunțare, gradul de deschidere, nazalizare, diferențe de lungimi etc. -, unde fiecare ocurență fonică este reperată cu ajutorul unui număr egal de coordonate. Clasificarea fonologică ce rezultă ne prezintă o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de diferențe fonice. Pentru această ordine, sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării negative, la un număr mic de elemente fonice nonsemnificative. Desigur pertinența, distinctivitatea care face atâtea servicii fonologiilor, este rezultatul aplicării până la capăt a concepției saussureene a limbii ca instrument de comunicare, iar dependențele pe care ajung să le descopere și structurile pe care le evidențiază au fost anticipate de noțiunea saussureană a sistemului. Principiul de pertinență al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau ordin), conjugării ș.a. -și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite, ca în fonologie, alegeri și eliminări, el nu mai poate funcționa astfel în interiorul universului semantic al limbilor, unde, fiind obligat să accepte orice diferență de sens ca punct de plecare pentru o axă semantică, funcționează nu ca principiu de excluziune, ci ca principiu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fiind obligat să accepte orice diferență de sens ca punct de plecare pentru o axă semantică, funcționează nu ca principiu de excluziune, ci ca principiu de toleranță. Dificultatea de a aplica la toate nivelurile limbii, îndeosebi la cel semantic, metodele fonologiei, care dau curs de o manieră operațională principiilor și ideilor saussureene, explică cel puțin parțial evoluția lingvisticii structurale spre o nouă metamorfoză a ideii de structură paralelă cu o nouă definire a limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala pragheză sau glossematicianul Hjelmslev, el aplică idei și procedee în spiritul concepției lui Saussure unui al treilea nivel al limbii, alături de cel fonetic și sintactic, nivelul semantic. Cu precizările suplimentare că este mai puțin importantă explicita, implicita sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea engleză sunt suficiente trei opoziții: endogen/exogen (materii prime naționale sau exotice), central/ periferic (baza mesei și adaosurile) și accentuat/neaccentuat (gust savuros sau insipid). Care este în aceste coordonate, similare celor ale ocurenței fonematice din teoriile și analizele fonologiilor, locul bucătăriei engleze? Aceasta compune felurile principale ale mesei din produse naționale preparate insipid și le completează cu preparate pe bază exotică, în care diferențele sunt puternic accentuate. Prin comparație, bucătăria franceză nu ține seama de opoziția endogen/exogen și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clar faptul că lectura semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
continuă să le pună și cu interesul pe care îl suscită noțiunea de elipsă". Organizatorii îndemnau lingviștii să se înscrie la colocviu cu cercetări teoretice, descriptive sau tipologice, în sincronie, diacronie sau pancronie, privind "elipsa în diferite subdomenii ale lingvisticii: fonologie, morfosintaxă, relația structură formală / structură informațională / structură pragmatică, semantică, lexicologie, structură textuală", dar și "în retorică și în istoria ideilor lingvistice". Având în vedere aceste multiple exigențe, suntem tentați să ne îndoim că lingviștii participanți la colocviul respectiv au reușit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]