286 matches
-
ale tuturor celorlalte limbi") cu scopul de a-și familiariza auditoriul "cu natura fiziologica a sunetelor și pozițiunea lor relativă unul cătră altul" (Hașdeu, 1875/1988, p. 64). 45 Pentru o dare de seamă concentrată, privind stadiul foneticii și al fonologiei mondiale din epoca lui Hașdeu (dar și din faza premergătoare), vezi Mounin, 1999, pp. 138-140. Tot aici sunt amintiți și cei mai mari specialiști ai domeniului. 46 Mircea Eliade îl consideră pe Hașdeu un "geniu de o înspăimântătoare vastitate" (Eliade
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unei iluzii pe care o poate da numele propriu, cercetătorul afirmă că acceptarea omniprezenței ontologiei are consecință excluderea numelui propriu din limbă: caracterul unei persoane sau istoria unei țări nu pot fi analizate de către lingvistică, așa cum sintaxa numelor proprii sau fonologia lor nu pot fi analizate prin instrumentele logicii sau ale sociologiei. Fără a contesta interesul teoriilor logice, consecințele tezei designatorului rigid reprezintă pentru Vaxelaire, atât la nivelul referinței directe, cât și al implicațiilor metafizice, un regres. De aceea, tratarea lingvistică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai eficient raport între mărimile de intrare/ieșire, nu se validează, este impropriu domeniului cercetării și cunoașterii în genere. În fapt, reprezentarea metodologică postmodernă a societății este alcătuită dintr-o multitudine, variată și fragmentată, de "jocuri de cuvinte" și limbaje (fonologie și teorii lingvistice, probleme de comunicație și cibernetică, teorii moderne de algebră și informatică, telematici și perfecționarea terminalelor inteligente etc.). Cunoașterea științifică uzitează însă un singur tip de limbaj și enunț, cel denotativ. Plecând de la această stare de fapt și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alternanței poziționale. De aici pornind, a doua generație de lingviști ai Școlii de la Moscova, între care Ruben Avanesov, V. Sidorov, Aleksander Reformațki sau Piotr Kuznețov dezvoltă teoria fonemului, un episod ce avea să se dovedească de-a dreptul fondator pentru fonologia modernă, înțeleasă ca domeniu de sine stătător. Școala Formală din Moscova și-a desfășurat perioada de activitate maximă în jurul anilor 1880-1890. În cadrul ei s-au format atât Roman Jakobson cât și prințul Nikolai Troubețkoy care, părăsind Rusia la începutul secolului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
XX-lea, au jucat un rol fundamental în elaborarea tezelor CERCULUI LINGVISTIC DE LA PRAGA. În cadrul acestei comunități științifice sunt reluate toate marile teme de gândire științifică ale Școlii de la Moscova, reanalizate și reorganizate în teorii culminând cu sistemul opozițiilor în fonologie, fundamentat de Troubețkoy și cu sistemul opozițiilor semantice și a trăsăturilor de diferențiere elaborat de Roman Jakobson și aplicat la sistemul cazual al limbii ruse. Troubețkoy pune tot atunci bazele identificării domeniului morfologiei fonetice ca disciplină individuală, sub titulatura de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se cere. O să-mi placă. Am nevoie neapărat de: 1) eventualul curs al Elvirei Sorohan la Ist. lit. rom. (per. veche) deși am acasă istoria lui Cartojan, a lui Călinescu (a lui Radu Florescu), altele. 2) Cursul de fonetică și fonologie 1976 al lui P. Zugun. 3) eventualul curs al lui Petru Ursache 4) Scurtă ist. a lingvisticii Al. Graur și Lingvistică generală și comparată Ariton Vraciu 5) Materialism dialectic și istoric, vol. II și III, curs litografiat al Catedrei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
George Bacovia ce va avea loc în luna septembrie crt. Răspund că în limita timpului disponibil (examene restante etc.; la ce dată anume din septembrie va avea loc festivalul ?) mă angajez să prezint comunicarea intitulată Bacăul și Bacovia - studiu de fonologie poetică. Doresc să știu dacă este necesară cunoașterea anticipată a comunicării și la ce dată anume. Al Dvs sincer, Ion Rotaru Str. Popa Savu, nr. 50, București I Tel. 177910 </citation> (2) <citation author=”Ion Rotaru” loc="București" data =”14
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
contribuții la problema mucocelului, a precancerului și cancerului în ORL, a fistulelor temporale și sinuso-bazilare; elucidarea unor mecanisme ale fracturii lanțului osicular, ale fiziopatologiei zgomotului și surdității profesionale, ale factorului virotic în hipoacuzie; cercetări clinice și paraclinice în audiologie și fonologie. Mereu preocupat de dotarea Clinicii pe care o conducea, a inițiat sau a participat la conceperea unor aparate de diagnostic și protezare, obținând 5 brevete de invenții. A efectuat aproape toată gama de intervenții chirurgicale de specialitate, fiind pasionat în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
restul Europei, așa cum ar fi meritat. Unii dintre reprezentanții ei însă, printre care Roman Jakobson, s-au raliat școlii de la Praga, unde, încă din 1909, Villem Mathesius considerase ansamblul limbii drept "un sistem de sisteme" *5, fundamentând, împreună cu cercetătorii cehi, fonologia și, în genere, lingvistica structurală modernă. Școala de la Praga s-a ocupat mai puțin de studiul literaturii, exceptând lucrările lui Jan Mukarovsky, mai ales în versificație, dar concepțiile ei teoretice generale au dezvoltat sugestiile lui Saussure și au devenit, după
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
alte fenomene de viață. Pe urmele lui Ingarden. Wellek și Warren reduc cele cinci straturi ale operei la trei. Primul dintre ele, (stratul sonor este relativ ușor de delimitat, referindu-se, mai ales în poezie, la secvența sunetelor, în sens fonologie, nu în sens fonetic de pronunțare particulară a unui recitator anume. Într-un capitol special, fenomenele sunt urmărite în structuri ritmice, în diverse figuri de sunet, tipare metrice etc. sunt prezentate și câteva metode de studiu, pe baza unor exemple
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
lui, se combină în context în unități, în sintagme și propoziții. Din acest sistem sintactic..." (p. 202). Pe de altă parte, în capitolul Stilistica, se afirmă: Putem scrie gramatica unei opere literare sau a oricărui grup de opere, începând cu fonologia și morfologia, continuând cu vocabularul (barbarisme, provincialisme, arhaisme, neologisme) și terminând cu sintaxa (de exemplu, inversiunea, antiteza și paralelismele)" (p. 233). Citatele dovedesc o anumită fluctuație a limitelor stratului al doilea, deoarece primul se referă la unități "de sens" (== semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
și terminând cu sintaxa (de exemplu, inversiunea, antiteza și paralelismele)" (p. 233). Citatele dovedesc o anumită fluctuație a limitelor stratului al doilea, deoarece primul se referă la unități "de sens" (== semantice) și sintactice, iar celălalt, vorbind de gramatica poeziei, include fonologia (!) și apoi unități morfologice, sintactice și lexicale. Cercetarea modernă a convenit însă că stratul "gramatical" (Jakobson vorbește și el de "gramatica poeziei") se referă la nivelul morfosintactic al expresiei și, eventual, ar putea include și pe cel lexical, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fi precizat, ori chiar să fi apărut altele cu totul noi. Statistica, gramaticile generative, teoria informației, semiotica, semantica, amplu tratate 26 în cercetarea lingvistică a ultimilor ani, influențează evident poetica (și teoria literară) în sensul ca măresc ori rafinează "modelul fonologie" oferit de praghezi, ori intuițiile extraordinare, dar încă imprecise, ale formaliștilor ruși, sau ale celorlalți predecesori direcți ai lui Wellek și Warren. Pentru a nu intra aici în amănunte, dincolo de unele observații deja formulate, am încercat să prezentăm altele, într-
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R. Jakobson, E. Benveniste ș.a. au amendat arbitrarietatea absolută a semnului lingvistic; A. Martinet a îmbogățit-o prin principiul dublei articulări; abia fonologii - N. S. Trubețkoy, R. Jakobson, A. Martinet - au făcut-o operațională și au aplicat-o sistematic într-un domeniu precis delimitat. De anumite antinomii și paradoxuri ale concepției sale chiar Saussure a fost dramatic conștient și, foarte probabil, ele l-
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
au produs se află nu numai la orginea structuralismului lingvistic, dar și a structuralismului francez care dă realitate proiectului unei semiologii generale și de asemenea la originea multora din ideile filosofice ale celei de-a doua jumătăți a secolului nostru. Fonologia, ramură a lingvisticii și școală post-saussureană care a realizat prima ideile maestrului la un nivel acceptabil de realitate și operaționalitate, preia nu numai ideea de sistem - pe care îl și traduce prin structură - ci și definiția implicită pe care Saussure
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
orientarea auditoriului spre semnificația vizată de locutor, adică numai diferențele fonice care au valoare informativă. Delimitat și redus astfel la diferențele distributive, obiectul cercetării fonologilor evidențiază o organizare riguroasă, indiscefnabilă în materia fonică brută. Se poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de dimensiuni - spre exemplu: poziția buzelor la pronunțare, gradul de deschidere, nazalizare, diferențe de lungimi etc. -, unde fiecare ocurență fonică este reperată cu ajutorul unui număr egal de coordonate. Clasificarea fonologică ce rezultă ne prezintă o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de diferențe fonice. Pentru această ordine, sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clasat. Invers, succesul școlii fonologice, așa cum îl explică Oswald Ducrot, rezidă în aceea că ea a aplicat principiul pertinenței, confin cu cel al limitării negative, la un număr mic de elemente fonice nonsemnificative. Desigur pertinența, distinctivitatea care face atâtea servicii fonologiilor, este rezultatul aplicării până la capăt a concepției saussureene a limbii ca instrument de comunicare, iar dependențele pe care ajung să le descopere și structurile pe care le evidențiază au fost anticipate de noțiunea saussureană a sistemului. Principiul de pertinență al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau ordin), conjugării ș.a. -și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă cu același succes și totalității unei limbi studiate: spre deosebire de coduri, limbile sunt semantic deschise. Astfel că, dacă în interiorul codurilor criteriul pertinenței comunicative permite, ca în fonologie, alegeri și eliminări, el nu mai poate funcționa astfel în interiorul universului semantic al limbilor, unde, fiind obligat să accepte orice diferență de sens ca punct de plecare pentru o axă semantică, funcționează nu ca principiu de excluziune, ci ca principiu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fiind obligat să accepte orice diferență de sens ca punct de plecare pentru o axă semantică, funcționează nu ca principiu de excluziune, ci ca principiu de toleranță. Dificultatea de a aplica la toate nivelurile limbii, îndeosebi la cel semantic, metodele fonologiei, care dau curs de o manieră operațională principiilor și ideilor saussureene, explică cel puțin parțial evoluția lingvisticii structurale spre o nouă metamorfoză a ideii de structură paralelă cu o nouă definire a limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala pragheză sau glossematicianul Hjelmslev, el aplică idei și procedee în spiritul concepției lui Saussure unui al treilea nivel al limbii, alături de cel fonetic și sintactic, nivelul semantic. Cu precizările suplimentare că este mai puțin importantă explicita, implicita sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cea engleză sunt suficiente trei opoziții: endogen/exogen (materii prime naționale sau exotice), central/ periferic (baza mesei și adaosurile) și accentuat/neaccentuat (gust savuros sau insipid). Care este în aceste coordonate, similare celor ale ocurenței fonematice din teoriile și analizele fonologiilor, locul bucătăriei engleze? Aceasta compune felurile principale ale mesei din produse naționale preparate insipid și le completează cu preparate pe bază exotică, în care diferențele sunt puternic accentuate. Prin comparație, bucătăria franceză nu ține seama de opoziția endogen/exogen și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
clar faptul că lectura semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu acceptă această teză, afirmând în termeni categorici "Coborârea din traci o negăm pur și simplu"! Și apoi poetul declară ignoranța noastră în ceea ce privește istoria și limba acestui grup indoeuropean, recunoscând că elementul de substrat trebuie să fi lăsat urme în fonologia limbii române: Cine au fost dacii, care au fost limba lor nu se știe nici până astăzi. Sigur s-ar putea deduce numai un singur lucru. La popoarele din Dacia, neexceptând pe cel roman, trebuie să se afle urme de
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]