KorAP: Find »[drukola/base=forfecare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...24 >

579 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă de Caro și colab. în care stressul de forfecare redus este implicat în aterogeneză și nu stressul de forfecare crescut cum afirmase anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori plăcile de aterom (ex. bifurcații). În 1981

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă de Caro și colab. în care stressul de forfecare redus este implicat în aterogeneză și nu stressul de forfecare crescut cum afirmase anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori plăcile de aterom (ex. bifurcații). În 1981 Friedman evidențiază o îngroșare intimală mai importantă în regiunea cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
anterior Fry și colab. A dobândit astfel un interes crescut studiul profilului velocităților locale în zonele în care survin deseori plăcile de aterom (ex. bifurcații). În 1981 Friedman evidențiază o îngroșare intimală mai importantă în regiunea cu stress parietal de forfecare redus de-a lungul pereților laterali ai bifurcației aortei abdominale. Cassanova și Giddens evidențiază în 1978 regiuni largi de flux recirculat și turbulent în aval de stenoze medii și severe în tuburi rigide, caracteristici ale fluxului care sunt un indicator

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
valoare deosebită este cel realizat în 1990 de către Cornhill JE și colab. care a evidențiat topografia leziunilor sudanofilice în aorta umană. Astfel, Cornhill stabilește o serie de localizări cu probabilitate mare de apariție a leziunilor sudanofilice, regiuni cu stress de forfecare redus la pacienți tineri, regiuni localizate la nivelul peretelui lateral și posterior al aortei abdominale. Devine astfel o problemă importantă cartografierea arterei pentru studierea geometriei sale. Ö. Smedby și colab. au fost aceia care în 1996 au enunțat ideea “factorului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
succesive ale liniei de centru (fig. 2.13). Inversul razei (R) acestui cerc reprezintă curbatura vasului (k): Raportul arteră principală artere secundare (modificări în aria de secțiune la nivelul bifurcațiilor) reprezintă un determinant important al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear s ress) (SPF). S-a observat de multă vreme apariția în cursul dezvoltării aterosclerozei a “tortuozităților” arteriale (a “kinking” arterelor) explicația apariției acestora fiind vagă: o manifestare particulară a aterosclerozei. Aceste modificări de formă ale arterelor a căror

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
turbulență care este mai importantă în cursul decelerației sistolei. Nilsson, considerând valoarea medie a diametrului arterei femurale ca fiind 5.9 mm și un debit sanguin mediu de 6.5 ml/s în această arteră, presupunând o valoare înaltă a forfecării pentru vâscozitatea kinematică a sângelui integral de 4. 10 6 m2/s calculează un număr Re în acest segment arterial. Față de animale (Re = 50 la șoareci, 600 la iepuri) la om (Re = 1500) fluxurile secundare lângă ramurile arteriale sunt mai

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cu fluxul printr-un tub rigid fiind rezonabilă. În cazul stenozelor viteza fluxului nu crește ca o funcție liniară a diametrului procentual ci la pătrat, separarea fluxului apărând în regiunea de expansiune a numărului Reynolds, un strat important implicat în forfecare dezvoltându-se între jetul central și regiunea de recirculare. Numărul Reynolds critic din amonte pentru dezvoltarea turbulenței este 300. În cazul stenozelor strânse, turbulența este severă și constituie 80% din pierderea de presiune. În cazul stenozelor de nivel redus separarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
creșterea presiunii laterale create de velocitatea redusă ca urmare a lărgirii vasului conform ecuației Bernoulli; c) fluctuațiile de presiune într-un câmp turbulent. 2. scăderea numărului Reynolds și tendința corespunzătoare a fluxului de a deveni turbulent; 3. creșterea stress-ului de forfecare în porțiunea din amonte a leziunii și un regim de stress parietal de forfecare redus în avalul leziunii. Valorile normale ale velocităților sistolice de vârf în diferite segmente arteriale de la nivelul membrelor inferioare (deteminări ultrasonografice) (tabel 4.3): presiunea arterială

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Bernoulli; c) fluctuațiile de presiune într-un câmp turbulent. 2. scăderea numărului Reynolds și tendința corespunzătoare a fluxului de a deveni turbulent; 3. creșterea stress-ului de forfecare în porțiunea din amonte a leziunii și un regim de stress parietal de forfecare redus în avalul leziunii. Valorile normale ale velocităților sistolice de vârf în diferite segmente arteriale de la nivelul membrelor inferioare (deteminări ultrasonografice) (tabel 4.3): presiunea arterială este menținută de sistemele de reglare între limite relativ strânse, pierderea de presiune este

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de hiperbolă). Când vâscozitatea ar crește fluxul ar scădea și viceversa, dar în realitate atunci când vâscozitatea devine foarte mică apare turbulența. Oscilația fluxului este determinată de variațiile în velocitatea sângelui din cursul ciclului cardiac cu fluctuații în magnitudinea stress-ului de forfecare și în direcția sa asociate fluxului pulsatil ceea ce stă la baza creșterii permeabilității endoteliale. Legea lui Murray (1926) (principiul optimizării) arată că geometria vasculară este astfel modificată încât să minimalizeze costul energetic total necesar pentru menținerea unui transport adecvat de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial de tensiune (stretch stress) datorat presiunii sanguine care acționează perpendicular asupra peretelui arterial. S-a demonstrat că deformarea circumferențială și tensiunea parietală acționează

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
parietală acționează diferențiat astfel încât stimulul de întindere poate fi evaluat sub forma a doi factori întinderea circumferențială (strain) și tensiunea parietală (Tc). Tc deține un rol pivot în progresia aterosclerozei, valorile sale crescute fiind în relație cu ateroscleroza; stress-ul de forfecare (shear stress) -Tau datorat forțelor de fricțiune care acționează tangențial asupra suprafeței endoteliale. Tau participă la modularea funcției endoteliale, valorile sale scăzute fiind în relație cu ateroscleroza. Ateroscleroza precoce (aterogenesis) este în strânsă legătură cu stresul de forfecare scăzut și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stress-ul de forfecare (shear stress) -Tau datorat forțelor de fricțiune care acționează tangențial asupra suprafeței endoteliale. Tau participă la modularea funcției endoteliale, valorile sale scăzute fiind în relație cu ateroscleroza. Ateroscleroza precoce (aterogenesis) este în strânsă legătură cu stresul de forfecare scăzut și stressul de forfecare oscilant 47,55. S-a evidențiat experimental că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-Tau datorat forțelor de fricțiune care acționează tangențial asupra suprafeței endoteliale. Tau participă la modularea funcției endoteliale, valorile sale scăzute fiind în relație cu ateroscleroza. Ateroscleroza precoce (aterogenesis) este în strânsă legătură cu stresul de forfecare scăzut și stressul de forfecare oscilant 47,55. S-a evidențiat experimental că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
endoteliale, valorile sale scăzute fiind în relație cu ateroscleroza. Ateroscleroza precoce (aterogenesis) este în strânsă legătură cu stresul de forfecare scăzut și stressul de forfecare oscilant 47,55. S-a evidențiat experimental că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
este în strânsă legătură cu stresul de forfecare scăzut și stressul de forfecare oscilant 47,55. S-a evidențiat experimental că vasele tind să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
să mențină un stress de forfecare constant ca răspuns la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
la modificările de flux10. Noțiunea de stress de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de tracțiune exercitată de fluxul sanguin asupra peretelui vascular, încât

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de forfecare oscilant este creată de către Ku (1985) pentru a denumi și cuantifica devierea ciclică a vectorului parietal față de alinierea sa axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de tracțiune exercitată de fluxul sanguin asupra peretelui vascular, încât cu cât mai mare este debitul sanguin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
axială. Stress-ul de forfecare depinde de vâscozitate (η) și de rata de forfecare (shear rate, γ): γητ ⋅= Rata de forfecare (γ) este egală cu gradientul de velocitate între straturile de fluid (∆v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de tracțiune exercitată de fluxul sanguin asupra peretelui vascular, încât cu cât mai mare este debitul sanguin și fluidul mai vâscos cu atât mai mare este stresul de forfecare exercitat asupra peretelui vascular (tracțiunea vâscoasă viscous drag). Forțele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
v) și variația razei vasului (∆r): Astfel stressul de forfecare fiind forța de tracțiune exercitată de fluxul sanguin asupra peretelui vascular, încât cu cât mai mare este debitul sanguin și fluidul mai vâscos cu atât mai mare este stresul de forfecare exercitat asupra peretelui vascular (tracțiunea vâscoasă viscous drag). Forțele hemodinamice locale controlează dezvoltarea, structura și funcția vaselor sanguine. În anii ’70 apăruseră două opinii contradictorii referitoare la distribuția leziunilor aterosclerotice funcție de stresul de forfecare: 1. Fry (1969) - implica rolul stress

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
atât mai mare este stresul de forfecare exercitat asupra peretelui vascular (tracțiunea vâscoasă viscous drag). Forțele hemodinamice locale controlează dezvoltarea, structura și funcția vaselor sanguine. În anii ’70 apăruseră două opinii contradictorii referitoare la distribuția leziunilor aterosclerotice funcție de stresul de forfecare: 1. Fry (1969) - implica rolul stress urilor de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
peretelui vascular (tracțiunea vâscoasă viscous drag). Forțele hemodinamice locale controlează dezvoltarea, structura și funcția vaselor sanguine. În anii ’70 apăruseră două opinii contradictorii referitoare la distribuția leziunilor aterosclerotice funcție de stresul de forfecare: 1. Fry (1969) - implica rolul stress urilor de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului de forfecare reduse în aterogeneză. Stresurile de forfecare > 15

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Fry (1969) - implica rolul stress urilor de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului de forfecare reduse în aterogeneză. Stresurile de forfecare > 15 dyne.cm-2 induc “calmul” endotelial și generează un profil de exprimare a genelor ateroprotective în timp ce stresurile de forfecare < 4 dyne. cm-2 stimulează un fenotip aterogenic. Există o relație între grosimea intimei și stressul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de forfecare crescute (400 dyne.cm-2) care acționau pe calea leziunilor endoteliale directe și denudare (dar acestea erau stresuri suprafiziologice); 2. Caro (1971) - demonstrează (și studiile ultimelor trei decenii o confirmă) rolul stressului de forfecare reduse în aterogeneză. Stresurile de forfecare > 15 dyne.cm-2 induc “calmul” endotelial și generează un profil de exprimare a genelor ateroprotective în timp ce stresurile de forfecare < 4 dyne. cm-2 stimulează un fenotip aterogenic. Există o relație între grosimea intimei și stressul de forfecare, răspunsul fiziologic la stressul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]