284 matches
-
timp își schimbase și locul de muncă, lucrând într-un atelier de cazangerie de pe Rahova. „Acolo-povestește Rotman- mă iubeau toți muncitorii și toți mă chemau să fac treabă alături de ei, pentru că eu dădeam cu barosul, eu dădeam la mai -la forjă, eu- la foarfecă, eu cam peste tot, dar ei nu știau că râvna și tragerea mea de inimă pentru muncile cele mai grele își aveau explicația ascunsă în dorința de a mă face cât mai puternic... pentru caiac!” Programul lui
Leon Rotman () [Corola-website/Science/308107_a_309436]
-
pereți din argilă și foloseau minerale bogate în fosfor pentru fondanți. Eficiența furnalelor a fost îmbunătățită în această perioadă de către inginerul Du Shi (circa anul 31 după Hristos) care a aplicat ajutorul roților de apă pentru acționarea foalelor piston la forje. De mult a fost crezut că primul furnal a fost dezvoltat de chinezi prin metodele lor de producția fierului, Donald Wanger (autorul celor menționate de mai sus) a publicat un studiu mai recent care înlocuiește unele mențiuni din primul studiu
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
au mai fost găsite în Franța, alte materiale găsite în Tunisia, dovedind folosința cuptoarelor și în Antioch în perioada Elenistică. Puține se știu despre producția din evul mediu dar probabil că s-a continuat cu același procedeu. Același procedeu alături de forje pentru scule apare în Africa de Vest prin care se elabora fierul din minereu în cuptoare pentru producerea lupelor de fier de către cultura Nok din Africa pe la anul 500 înainte de Hristos. Cele mai vechi urme de fierărit în cuptoarele pentru producerea lupelor
Furnal () [Corola-website/Science/322517_a_323846]
-
pentru a-și concentra activitățile în America de Nord. Cumpărătorul este International Railway Systems, cu sediul central la Luxemburg, care este cel mai mare producător de vagoane din Europa și un producător de top în industria feroviară a vagoanelor pe boghiu și forjă. Grupul IRS este deținut de omul de afaceri Cristian Burci. Tranzacția dintre Trinity și IRS a inclus opt companii, din care trei firme românești, dintre care cea mai mare era Astra Vagoane Arad, o fabrică din Cehia, două din Slovacia
Astra Vagoane Arad () [Corola-website/Science/318370_a_319699]
-
tip de raționament instruit de instinctul germinativ, dat fiind că Încifrarea rămâne rezerva, armura.Limbajul este, cu desăvârșire, o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului: “O, trupul tău lucrat febril cu forja/ lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat atenția asupra unei inflexiuni spirituale care e, la Dinescu, vocația de a fi poet. Dionisiacă nu este doar aluzia. Tot ce ține de
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
denumirea de „OLTCHIM”. Tot pe această platformă industrială se mai află o centrală termo-electică (CET, foarte importantă pentru platformă și pentru oraș aceasta fiind principala furnizoare de energie electrică si termică), o societate metalugică cu capital francez (fosta Uzină de forje, IUCFOR) și o uzină mecanică (fosta uzină de armament). Trebuie amintite și cele trei hidrocentrale de pe râul Olt. În ceea ce privește comerțul acesta a fost foarte dezvoltat întrucât localitatea era și este punct de întâlnire a diferitelor drumuri, având și avantajul primei
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
la Oravița, Bocșa și Dognecea. Cancelaria aulica este informată în 1722 de consilierul Baron von Rebentisch, că numai în districtul Bocșa, cu minereurile identificate pot funcționa 10 furnale. După construirea la Dognecea a cuptorului înalt de topit cupru și a forjei în 1718, în anul 1719 se construiește la Bocșa un furnal pentru topirea fierului. Această amenajare care a dat numele de Altwerk zonei limitrofe din Bocșa, se compunea din instalația de topire, turnare și forja și folosea că forța motrice
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
sau care au fost introduse în mod voit, pentru a le conferi anumite proprietăți (elemente de aliere). Fonta prezintă următoarele caracteristici generale: se toarnă bine, se prelucrează prin așchiere, dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau forja) și nu se poate suda. Fontele turnate în piese mari sunt numite și fonte de a doua topire și se obțin din fonte brute, prin retopirea în cuptoare speciale (cubilouri) în scopul înlăturării impurităților și a obținerii anumitor compoziții. Ele
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
primara ori secundară), inclusiv instalații pentru turnarea continua, cu o capacitate ce depășește 2,5 t/h* 4.3. Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase; a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oțel brut/h; ... b) forje cu ciocane, a căror energie de lovire depășește 50 Kj / ciocan, iar puterea calorică utilizata este mai mare de 20 MW; ... c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t oțel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209391_a_210720]
-
el în direcția porții din față, cu o energie înfricoșătoare. Kuniyoshi, leoarcă de nădușeală, nu știa ce se întâmplase și nu băgase de seamă trecea timpului. Pentru el nu exista decât pușca și nimic altceva. În jurul său săreau scântei din forjă. Într-un târziu, reuși să făurească piesa de care avea nevoie, din pilitură de fier. Ușurat că-și terminase treaba, luă muscheta în brațe. Totuși, încă nu avea deplină încredere că plumbul avea să iasă în zbor de pe țeavă. Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Pentru ei literatura era o sumă de-afișe cu mutre luate din cărți, sub care veneau câteva explicații tip cazier: „EMINESCU - GENIUL NEPERECHE“, „ION BARBU - AUTOR ERMETIC“ sau „ARGHEZI - POETUL MEȘTEȘUGAR“. Mi-l și imaginam pe bietul Arghezi suflând în forjă, punând mâna pe daltă și clește și-apucându-se să bubuie vreo două-trei grămezi de cuvinte pe nicovală, pentru a rămâne, preț de încă o generație, la înălțimea reputației. Scriitorii sobri și motivați, cu basca pe cap în atelierul creației, inventați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
clădiri era destinat reparațiilor vagoanelor. Ele erau amplasate în partea de nord și comunicau direct cu hala de montaj. Erau proiectate pentru a adăposti 115 vagoane, cu posibilitatea de extindere pe viitor. Aceeași hală era destinată și atelierelor de mașini-unelte, forje, tinichigerie, tapițerie și ebenisteria. Lângă Secția de Montaj se afla un atelier de prelucrare a lemnului, prevăzut inclusiv cu cuptoare pentru uscarea artificială. Pentru reparațiile curente era prevăzut un garaj acoperit, în partea de nord a Halei de Montaj, unde
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pentru graba și pentru copii”. Dincolo de linia anecdotică a unor astfel de episoade, programul de lucru se respecta riguros. O notă explicativă din 1969 surprinde timpul lucrat efectiv pe diferite secții (Vagoane - timp lucrat efectiv, 95,2%, Montaj - 92,2%, Forjă - 92,4%) și „timpii morți”, concedii medicale, absentări nemotivate, învoiri etc. Sancțiunile mergeau până la desfacerea contractului de muncă. Martorii confirmă această stare de fapt. Se lucra mai tot timpul în trei ture - sau așa numitele „schimburi” -, schimbul I se suprapunea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
16-cu 22, iar schimbul III, 22-6, din nou, cu mențiunea că nu în toate secțiile funcționa acest program. Turnătoria nu avea alte opțiuni. Lucra mereu după acest program, fiindcă se folosea de foc continuu, cu materialul topit. La fel, Forja, foc continuu, pentru că nu se puteau opri cuptoarele. În celelalte secții, după posibilități, se încerca evitarea schimbului de noapte, deosebit de obositor pentru angajați. Cei mai avantajați lucrau la birouri, deoarece beneficiau un program fix, mereu numai în prima parte a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
tot timpul în trei ture. Deci, în trei ture, era schimbul I: 6-2, schimbul II era 2-10 și schimbul III 10-6 dimineața, nu în toate secțiile, Turnătoria era obligată să lucreze așa, pentru că acolo era foc continuu, cu materialul topit, forja, tot la fel, foc continuu, pentru că nu putea să se oprească cuptoarele, iar în secțiile astealalte unde erau de-astea, erau ture și tura a III-a. Încercam să evităm tura a III-a, pe cât posibil, că era obositoare pentru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă Îl nimerea cred că Îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă, și făcea și două schimburi, pentru că fratele lui, Mihai, făcea liceul la seral. Și el lucra ca Mihai să poată Învăța. Dar era un pachet de mușchi, avea o față de urangutan, dar un suflet de Înger. Plângea de foame. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
transpirație. Ăsta sigur are diabet! Burdihan de nesimțit! îl diagnostichează Fratele. Hai, hai, hai, să ne liniștim acuma și să ne vedem fiecare de treabă, bre, intervine împăciuitor Sandu Kojak, troznindu-și bucată cu bucată degetele noduroase, de fost muncitor la forjă, în perioada de avânt socialist al Uzinelor "1 Mai". Ce rost are să ne supărăm unii pe alții și să stăm de pomană aici, în păr, toată nopticica? La urma urmei, are și el dreptate, îl aprobă mental Avocatul. Mai dificil
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
împletită cu efortul, dar și cu un anume elan vital patetic scot din banalitate și imprimă contur poetic unor ustensile prin excelență antilirice: nicovala, ciocanele, sfredelul, foalele. În chip arghezian, poezia își propune să prefacă fierul în aur și scânteile forjei în nestemate. Contorsionat, cu sonuri ce traduc scrâșnetul metalic, versul are un aspect frust, sugerând duritatea și greutatea materiei în cumpănă cu efortul uman. Imaginile sunt nutrite de voluptatea senzorială a unui eu liric ce aspiră deopotrivă ,,fum de polen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i parvină, înstrăinându-l, redestinându-l; îl luase deja în primire mai înainte de a-i fi dat de-a binelea. Unii descoperă continente, alții oceanul primordial subcutanat. Rică avusese revelația că, în forja voinței, micile intervale capătă ductilitatea metalelor; chiar un pirpiriu de punct poate deveni o mină de aur pentru omul agil, capabil să-și dea singur legea urmând deplasarea elementului imponderabil din făptura sa. Gravitația nu-l definește decât dacă acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de nisipul fierbinte pe care Rică naufragiase, dinții ei albi sclipitori apăreau și dispăreau discret îndărătul buzelor. Îi era sete nu numai de ea, ci mai ales de răcoarea adâncă pe care-o emana, și-n care rigoarea ardentă a forjei sociale înverșunate asupra lui de timpuriu s-ar fi putut, eventual, decăli. Un instinct conducător al metalelor afară din ansamblurile funcționale în care se găseau prinse îl traversă credincios pe băiat, asistându-i mișcările mâinii. Ciudat era că, oricât se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri mai mult encefalodistrofici decît somatogeni volitivi În a păstori netrebnicele oițe n-au putut forja În structura comportamentală a turmei un ideal negentropic, ci s-au sinucis ontologic crezînd că o astfel de jertfă va putea Întemeia un regat, o metodă sau o doctrină. De aceea eroina noastră se aseamănă mai degrabă unei Lolite Înșelătoare
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
informatice transferate via internet, decompresia - culturală, În cazul de față - este indispensabilă. Japonia Își renovează gestiunea Întreprinderilor pornind de la humusul său cultural, pentru a câștiga timp În fața marilor competitori industriali. Prezenta carte este o invitație la descoperirea valorilor pe care forja japoneză le elaborează și le testează pentru gestionarea organizațiilor din societatea cunoașterii, aplicându-le totodată sieși. Mesajul vizează mai mult decât Întreprinderile, căci revoluția planetară actuală constă Într-o veritabilă bulversare a deprinderilor, a reprezentărilor și a concepțiilor privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
kg de lapte și vor schimba un topor pe 2 kg de lapte. Dacă se întâmplă, însă, ca în comunitatea respectivă să apară un progres în legătură cu folosința și utilizarea uneltelor, atunci schimbul se va reface sub aspectul său calitativ. O forjă nouă, care permite obținerea a două topoare cu același efort de muncă și timp, va duce, în mod sigur, la schimbul unui topor pe 1,5 kg de lapte. Trocul este, deci, prima modalitate de schimb de după dar. Așa cum spuneam
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sumane și mori de măcinat erau și în Vama. Comuna Vama a beneficiat chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri, în 1858, la Prisaca Dornei - Eisenau mai funcționau 10 cuptoare de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
chiar de la începutul activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri, în 1858, la Prisaca Dornei - Eisenau mai funcționau 10 cuptoare de afânare, iar la Vama, la aceeași dată, funcționau furnalele lui Wolk Kleiberg <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]