439 matches
-
Autorului Odă Roamâniei -România, lângă soare Țara mea cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în ii și fote dăruind la toți iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e inimă mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
negru din holul casei sale în speranța că se va găsi cineva car să-l sprijine în a da o utilizare cât mai bună acestei comori. Ca lucruri unicat , se pot remarca printre aceste piese vestimentare ale costumelor populare naționale fote lucrate cu fir de argint, brâuri în culorile tricolorului (realizate la Câmpuri, în județul Vrancea), “meșteșugite” prin broderie. “Acestea sunt adevărate valori ale culturii populare care au fost lucrate manual, la lumina opaițului și am o dragoste deosebită pentru a
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în acorduri de secante ca beatrice cu dante. miercuri, 17 iulie 2013 Referință Bibliografică: balada visătorului / Ion Ionescu
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale, Îngropând dureri și patimi. Referință Bibliografică: Dacie sfântă (România mea) / Ion Ionescu
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
cârciumii. Era corectă și nu ar fi dosit măcar un leu din bacșișul pe care-l primea. Bănuții primiți peste costul consumației de la clienții care o admirau pentru servitul irproșabil, îi punea într-un buzunar separat, cusut special în dosul fotei înflorate cu trandafiri galbeni și roșii, îi scotea și-i așeza pe măsuță, în fața patroanei, spunându-i cu un surâs nevinovat. - Madam Mami, de la Dumnezeu mai mult, de la mine atât pe ziua de azi, și-i așeza lângă teancul de
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Lacrimile îmi curg pe obraz, fără să-mi dau seama. Năstrușnica idee mi-a făcut cea mai frumoasă surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de mână și
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile laterale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
atât femeiele cât și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și bărbații purtau șosete groase de lâna numite călțuni, încălțămintea tradițională fiind opincile. Portul popular femeiesc din zona Muscel se caracterizează în primul rând printr-o unitate desăvârșită, fiind cunoscut și sub numele de „portul românesc cu fota”. Elementele constitutive: fota , iia, marama, ștergarul, betele, etc., (așa cum este costumul în care sunt îmbrăcată eu acum!) În ceea ce privește costumul popular moldovenesc destinat femeilor include în structura să componente că: învelitoarea de cap, de corp, încălțămintea, bijuterii și accesorii, purtate în funcție de importanță zilei și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
observată o continuitate uimitoare a tipurilor vestimentare antice purtate de daci, modificările în timp referindu-se doar la diversitatea materialelor utilizate și tehnologiile de prelucrare ale acestora. Este bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de bază al tinerelor din trecutul satului: „M-am gândit la fata asta care stă ca gură-cască / Și așteaptă mirii tineri negreșit să o pețească, / Să-i ia lada grea de zestre cu ce-a fost întâi al ei / De sub fota desfăcută într-o jerbă de scântei... / Eu i-am fost odată mire și mă aștepta pe pat, / Foi cu foi am desfăcut-o, arză-l focul de crivat, / Și știind acum de toate câte se pot întâmpla, / Mai întâi o
Costinel Popescu: Crosa de golf () [Corola-blog/BlogPost/339560_a_340889]
-
zestrei fetelor gata de măritiș”. Dintre obiectele de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
au făcut o pregătire cu nimic mai prejos decât cea din capitală, dovadă că actul cultural are rădăcini în toată țara. Nimic nu i-a scăpat din vedere echipei acestei biblioteci în frunte cu noul și inimosul director, domnul Viorel Fota. Au primit aprecierile multor persoane. Chiar astăzi, trei luni mai tarziu, am primit un telefon din țară în care cineva mi-a comunicat că a văzut la televizor această lansare. Aceste rânduri s-au așternut aici spre lauda lor însoțite
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
a paznicului de la fabrica de cherestea de pe Luncă” iar pentru o măsură mai verosimilă „cam cât a copilului care-am fost pe timpul vacanțelor de vară, când sărăcia lucie și foametea mă izgonise cu de-a sila și prea devreme de lângă fota mamei, din copilărie, pentru a slugărnici pe mai nimic la fabricile lui Ilie Băjan și Iosif Teodorescu de odinioară!” ... A suportat cu demnitate și umilință creștină mârlănia unui „inchizitor de ocazie” care l-a huiduit și fluierat, printre rătăciri bahice
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
Microfeel - artist din Spania care este atât DJ cât și VJ va susține un set la scena de lângă Turnul Negru. Anul acesta aducem și pictura în lista artelor vizuale ale festivalului. La Centrul Multicultural al Universității Transilvania vor expune Victor Fotă și Obie Platon. Este foarte interesant că Victor vine cu lucrări din viitoarea sa expoziție - „Human Extension”, iar Obie cu lucrări de la ultima sa expoziție „Humanutopia”. Deși au stiluri și tehnici opuse chiar, temele celor doi se intersectează minunat, o să
Călătorie vizuală După Zidurile Cetății [Corola-blog/BlogPost/100317_a_101609]
-
după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Matt Salo, Sheila Salo, Alenka Janko Spreiyer, Anita Volland Câteva nume de autori semnatari de articole în Români Studies: Paola Trevisan, Marco Solimene, Giuseppe Beluschi Fabene, Ignasi-Xavier Adiego, Donna A. Buchanan, Bernhard Streck, Helene O'Nions, Florencia Ferrari and Martin Fota, Gonca Girgin-Tohumcu, Sharon Leahy, Geral Power, Nihat Argun Cakir,Radmila Mladenova, Ilenia Ruggiu, David Cressy, Aaron C. Taylor, Thomas A. Acton, Raluca Bianca Român, David Z. Scheffel, Kimmo Granquist.Jennz Berlin,Egemen Zilgur,Zuzana Bodnarova, Jacob Wiedener, Michael Stewart, Eve
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
NĂSCUT COSTUMUL POPULAR În calde dimineți de vară, A luat din soarele blajin, Țăranca, raze lucitoare, Și le-a împletit în fir. Apoi cu trudă și migală, S-a pus a țese la război, Și au ieșit, fără-ndoială, Acele fote de la noi. A prefăcut frunza de dud În fir subțire de mătase, Și-ncet, încet, tot la război, Țesu marame vaporoase. Și inul l-a topit cu grijă, Să fie firul cât mai fin, Și a țesut pânza de ie
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
din luncă. În nopțile cu lună plină, Din bolta cerului înstelat, A adunat steluțe-n poală, Și peste flori le-a presărat. A luat apoi, mărgăritare, Să-mprăștie miros frumos, Și le-a cusut, cu mâna ei, Pe poale, sub fotă mai jos. A mers desculță-n lan, pe câmp, Și-a împletit într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
culori, prinse într-o ață tare, specială, să nu se poată rupe ușor. Mărgelele erau de formă cilindrică și, în general, predomina culoarea roșie. Dar existau și mărgele de culoare albastră și galbenă. Fetele își puneau pe ele cămașa și fota, care avea pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
de ei și a început să glăsuiască pe un ton scăzut: - Geani, ești mereu galant cu mine! Dacă nu erai tu, nu știu cum m-aș fi putut urca în tren. M-am îmbrăcat special pentru întâlnire. Vezi, am ia, catrința și fota mămucăi. Simt și acum pe creștet mâinile ei noduroase, tremurânde: ”Fătuca maichii, să-l porți sănătoasă!” Geani, cum îmi șade costumul? Sîîît! Nu, nu-mi răspunde, lasă-mă să te privesc. Mi-e dor să te privesc. Mi-ai lipsit
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
om din Ugra, care mi-a dat „bună ziua”. Se numea Galati Emerich și învățase românește în timpul războiului. Un amănunt: portul bărbaților și al femeilor din Ugra era foarte asemănător cu cel din Rucărul nostru (cioareci și cămașă albă, ie și fotă) însă fără râuri, alt model, costume mai simple. Ocupația lor era munca la pădure, aici fiind regiune de munte ca și la Rucăr, composesorat, adică obște. Am trimis un copil după Galati Emerich. A venit imediat. Bănuiam că școlarii nu
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
la lelea Măriuța!// Huța, huța, ța, ța Huța, huța, ța, ța// Să-mi dai fire de mălai Și fir dulce de susai.// Huța, huța, huța, Huța, huța, huța! Costumul femeiesc se compune din: fustanelă la poale cu broderie și gherghef, fotă țesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]