401 matches
-
legat de acest subiet, ar putea fi: Sau: Un fenomen inexplicabil este un indicator că o certă teorie științifică nu oferă un model satisfăcător pentru a explica sau prevedea toate rezultatele. De exemplu, teoria luminii ca undă nu explică efectul fotoelectric, cu toate că explică cu succes rezultatele obținute în experimentul cu cele două fante. Oricum, teorii bazate pe mecanica cuantică oferă un model explicativ adecvat pentru ambele fenomene. Este o eroare logică să se afirme căci datorită faptului că un fenomen nu
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
necesar pentru a explica unele fenomene. Atunci când lumina lovește un conductor electric face ca electronii să se deplaseze din pozițiile lor originale. Fenomenul poate fi explicat doar presupunând că lumina transportă energie doar în pachete bine definite. Într-un dispozitiv fotoelectric precum senzorul de lumină dintr-o cameră foto, lumina care cade pe detectorul metalic face ca electronii să se deplaseze. Cu cât intensitatea razelor de lumină de aceași frecvență crește cu atât mai mulți electroni se deplasează, însă ei nu
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ca multiplii unei entități numită cuantă de energie. În orice caz, analogia cu comportamentul unei unde este de asemenea indispensabilă în înțelegerea altor fenomene legate de lumină. În 1905, Albert Einstein a folosit constanta lui Planck pentru a explica efectul fotoelectric postulând că energia dintr-un fascicol de lumină se compune din valori discrete pe care el le-a denumit cuante de lumină, iar mai târziu le-a dat denumirea de fotoni. Conform acestei descrieri, un singur foton de o anumită
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
indirect proprietățile lor. Observăm un anumit fenomen, precum curcubeul de culori creat de o pată de ulei aflată la suprafața apei și ne explicăm acest fenomen comparând lumina cu undele. Observăm un alt fenomen, precum modul în care funcționează senzorul fotoelectric dintr-o cameră foto și îl explicăm printr-o analogie cu particulele care lovesc o suprafață sensibilă. În ambele cazuri preluăm concepte din experiența nostră cotidiană și le aplicăm unei lumi pe care n-am văzut-o niciodată. Nici una dintre
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
calcul exprimată în milioane de operațiuni teoretice per sec. (Mtops), calculată prin agregarea "elementelor de calcul" ("CE") N.B.: Vezi Categoria 4, Nota tehnică la "CTP". (6, 8) "Pixel activ" Elementul minimal (singular) al unei rețele semiconductoare care are o funcție de fotoelectrica atunci când este expus radiației luminoase (electromagnetice). (2, 6) "Precizie" Caracteristică exprimată de obicei în termeni de imprecizie, adică: deviația maximă, pozitivă sau negativă, a unei valori indicate față de un standard acceptat sau față de valoarea reală. (4) "Prelucrarea fluxurilor de date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170739_a_172068]
-
unui motor mai mic mai ușor la același nivel ca la un motor cu mult mai mare sătenii care au sprijinit rebeliunile au fost deportați iar în locul lor au fost colonizați ruși interacțiunea continuă până la dispariția fotonilor împrăștiați prin efect fotoelectric jucătorul poate folosi cătarea armei pentru mai multă precizie încă odată el a irosit această ocazie areola este aproape de vârfurile tuberculului uneori cu mici spini destinderea răcește aburul astfel că poate apărea condensarea unei părți din abur este o poezie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
un înalt grad de puritate, și se poate impurifica(dota) în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subțiri. Totuși lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puțin potrivit pentru exploatarea directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
platină situați unul pe fața luminată și celălalt pe fața umbrită a recipientului și scufundați într-o baie de soluție chimică acidă . Când a expus această construcție la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Așa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea conductivității seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
construcție la soare a observat trecerea unui curent printre electrozi. Așa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea explica încă. Mărirea conductivității seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu a fost confecționat prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
în 1893 a fost confecționat prima celulă solară care producea electricitate. În 1904 fizicianul german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafețe metalice eliberează electroni din suprafața acestuia și astfel a oferit prima explicație referitoare la efectul fotoelectric. Totuși el nu știa încă de ce și la care metale se produce acest efect. Cu toate acesta pentru această descoperire el a obținut premiul Nobel pentru fizică în anul 1905. Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein în 1905 când
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
particulă, prima particulă "subatomică" ce a fost descoperită, și pe care el a numit-o inițial „"corpuscul"”, și mai târziu "electron", după particulele postulate de către în 1874. El a arătat și că ele sunt identice cu particulele emanate de materialele fotoelectrice și de cele radioactive. S-a recunoscut rapid că acestea sunt chiar particulele care transportă curenții electrici în firele de metal, și care poartă sarcina electrică negativă în atomi. Thomson a primit în 1906 Premiul Nobel în Fizică pentru acest
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
cantitate). Einstein (1905) a dus ideea un pas mai departe, postulând că un fascicul luminos constă dintr-un jet de particule (numite apoi fotoni), care reprezintă cuante de energie; pe această bază el a elaborat o teorie cantitativă a efectului fotoelectric, pe care teoria ondulatorie fusese incapabilă să-l explice. O confirmare ulterioară a teoriei fotonului în detrimentul teoriei ondulatorii a venit de la efectul Compton (1924). Analiza experimentelor de interferență și difracție arată că lumina se propagă sub formă de unde; aspectul corpuscular
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
ar putea fi o particulă. Se părea că trebuia să fie o undă pentru a explica interferența văzută în experimentul dublei fante (prima dată conceput de , în din secolul al XVIII). La începutul secolul al XX-lea, experimentele cu efectul fotoelectric (fenomen care face posibilă măsurarea luminii în camerele foto sau video) a adus o dovadă la fel de puternică ce susține ideea că lumina are un comportament de particulă. Nimic nu este observabil între momentul la care un foton este emis (pe
Ștergerea întârziată a alegerii cuantice () [Corola-website/Science/329393_a_330722]
-
rezultate, teoria corpusculară a luminii a fost temporar considerată depășită de teoria oscilatorie. Această stare de lucruri a durat până în 1905, cand Einstein a prezentat argumente euristice ce susțineau că, în diverse circumstanțe, cum ar fi atunci când se analizează efectul fotoelectric, lumina prezintă comportamente care sugerează că ar avea, totuși, și natură de particulă. Spre deosebire de măsurarea din 1850, măsurarea din 1862 a lui Foucault a avut ca scop obținerea unei valori absolute corecte pentru viteza luminii, deoarece preocuparea lui era de
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
principiu ca Askania & Eschenhagen dar având două viteze de derulare, a funcționat în perioada 1959-1972. Au urmat sistemele Bobrov (unul utilizat la Observator, alte două într-un număr de stații temporare mobile de pe teritoriul țării), un magnetometru trivariațional cu torsiune fotoelectrică, un magnetometru trivariațional Dimars și o stație magnetică digitală cu senzor triaxial Bartington. În ianuarie 2010 erau în funcțiune două stații Bartington și un magnetometru protonic Overhauser cu înregistrator Geometrics (FGE). Măsurătorile absolute ale câmpului geomagnetic s-au făcut la
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Fizica și tehnica semiconductorilor a fost domeniul predilect al lui Ioffe. În lucrarea de doctorat a rezolvat problema acțiunii întârziate în cristale (1905). În anul 1913 a măsurat sarcina electronului la fotoefectul exterior și a demonstrat caracterul statistic al efectului fotoelectric elementar. A demonstrat exeprimental (1916) existența conductibilității ionice în cristale - trecerea ionilor prin rețeaua cristalului ionic sub acțiunea câmpului electric. A studiat deformația plastică sub acțiunea razelor Roentgen. A stabilit, că distrugerea cristalelor depinde de limita fluidității și a solidității
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
cu caracter aplicativ. A elaborat o idee nouă cu privire la proprietățile unui grup de aliaje - daltonide- și le-a studiat proprietățile. S- a ocupat de problema redresării curenților electrici variabili. A elaborat metode noi de cercetare a proprietăților electrice a și fotoelectrice a semiconductorilor și s-a ocupat de transformarea energiei termice și luminoase în energie electrică. A elaborat teoria termoelectrogeneratoarelor și a frigiderelor termoelectrice. A creat înainte de război un fotoelement din sulf și taliu cu randamentul de 1%. A încetat din
Abram Ioffe () [Corola-website/Science/313573_a_314902]
-
a fost descoperit de către doi chimiști germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff în anul 1860 cu ajutorul liniei sale spectroscopice. Prima utilizare pe scară redusă a elementului a fost cea de "reducător" (sau "getter") în tuburi cu vid și în celule fotoelectrice. În 1967, perioada specifică de tranziție între cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale izotopului cesiu-133 a fost ales de către Sistemul internațional de unități la baza definirii etalonului pentru secunda. Încă de atunci, cesiul a fost utilizat, pe scară
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
capabilă să lege toate câmpurile fizice care există în realitate (gravitațional, electromagnetic ș.a.) și să furnizeze o explicație cât mai completă și detaliată a imaginii fizice a lumii. El n-a reușit însă să creeze o astfel de teorie. Efectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate în 1905. Pentru a explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explică mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuantă" (pachet de energie). Pentru această
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
se vede din următorul citat pe această temă: Cea mai importantă apreciere a contribuției sale în domeniul științei o constituie Premiul Nobel pentru Fizică (1921). Motivația juriului Nobel: "Pentru serviciul oferit Fizicii teoretice și în special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric". Fizicianul german Max Born consideră teoria relativității ca fiind cea mai mare realizare a minții umane în ceea ce privește concepțiile asupra Universului. Fizicianul P. A. M. Dirac numește teoria relativității "cea mai mare descoperire științifică realizată vreodată". În 1999, ziarul Time îl denumește
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
asigura energia necesară pentru încălzire, apa caldă și aer condiționat. Apă de ploaie va fi filtrată și depozitată în rezervoare pentru a fi folosită în alimentație și uz casnic. Intrarea în casa va fi făcută printr-un card. O celulă fotoelectrica va identifica locatarul. În cazul în care pătrunde în casa un intrus, se va transmite un s.m.s. locatarului pe telefonul mobil. Va exista o tabletă, de la care locatarul va putea comandă aprinderea sau stingerea luminii. De asemenea, se va putea
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
chiar o matrice bidimensională de asemenea sensori. Varianta din urmă, împreună cu optica adecvată, se folosește pentru a genera imagini termice în care obiectele mai calde se văd mai strălucitoare, cu diverse aplicații posibile. În comparație cu detectorii care se bazează pe efectul fotoelectric, detectorii piroelectrici au o serie de avantaje importante: Dezavantajul esențial al detectorilor piroelectrici este sensibilitatea redusă.
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
deosebită pentru cercetarea științifică, pentru știința fundamentală. Își petrecea multe ore, peste programul obligatoriu, în laboratoarele bine dotate ale Politehnicii din Brno, precum și multe nopți, cu studierea unor probleme teoretice. Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică și chimie ș.a."" În iunie 1941, a avut loc atacarea Uniunii Sovietice de către forțele armate ale Axei. Prin Circulara din 8 iulie, declarația-manifest de la sfârșitul lunii iulie, cea din
Francisc Panet () [Corola-website/Science/319145_a_320474]
-
luminii generează curent electric într-un circuit, fără altă sursă de energie din exterior. Daca fotodioda este polarizată invers, curentul din circuit este dat de curentul de câmp la care participă purtătorii minoritari generați pe cale termică și generați prin efect fotoelectric intern și este proporțional cu fluxul luminos și cu sensibilitatea spectrală a fotodiodei. Efectul Seebeck constă în apariția unei tensiuni electromotoare într-un circuit format din două conductoare de natură diferită cu joncțiuni la capete, când cele două joncțiuni se
Efectele curentului electric () [Corola-website/Science/312275_a_313604]
-
mai adânci. Pașii următori esențiali în dezvoltarea teoriei cuantelor, 4 ani mai târziu, sunt datorați lui Albert Einstein, care a luat existența cuantelor "ad litteram", chiar independent de oscilatori și a arătat că ele reprezintă o explicație naturală pentru efectul fotoelectric și pentru regula lui Stokes în fenomenele de fotoluminescență.Doi ani mai târziu, Einstein a arătat că nivelele de energie discrete ale oscilatorilor permit o explicație naturală a dependenței de temperatură a căldurii specifice a solidelor. Deși Boltzmann a cunoscut
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]