4,121 matches
-
nu și cum este construit sau ce poate să facă. Apoi copilul a respirat adânc, mai bine spus a oftat, a luat arcușul, vioara, s-a aplecat într-un fel anume asupra ei și, peste câteva clipe eram cu inimile frânte de inexplicabile suferințe eliberatoare, plângeam și râdeam undeva în interior sau poate și pe dinafară, mii de amintiri rupeau vălul uitării și ne invadau, ceva se prăbușea sau poate se ridica în noi, pluteam sau cădeam, oricum, se simțea un
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
Întreg convoiul e prădat ; În jurul morților, sub stele, Flamanzii corbi s-au adunat! Cei morți n-afla-vor somn ușor În tihna lespezilor grele, Alături de părinții lor; Și n-or veni cernite mame, Surori, în negrele marame, Jelindu-i mâinile să-și frângă, Deasupra raclelor să plângă ! De-aceea, cănd de-aici i-or duce, Pioase mâini vor ctitori În amintirea lor o cruce ; Și iedera, sub soare cald, Mângâietor o va-nflori Cu-mbrățișare de smarald ; Și-ades drumeții s-or opri
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mănușă, cel puțin în privința actului de a construi zadarnic, în gol. Cultura română nu știe să-și folosească vigoarea și nici originalitatea (atât cât le area) și, chiar dacă nu se prăbușește precum o clădire veche, dinamitată prin implozie, ea se frânge, ca și cum nu ar avea coloană vertebrală sau ca și cum ar fi bolnavă de osteoporoză. Este gelatinoasă și moluscoasă, dacă este să folosesc termeni tactili. în al treilea rând, cultura română este colerică; undeva, mai sus, am amintit deja efervescența ei. Coleric
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
și acum, un nereligios, un anticreștin care, adesea, se concilia cu Dumnezeu și Isus Christos. Poate de aceea "nu mă înțeleg în profunzime decît cu evreii". Se plîngea, ca de obicei, de sterilitatea sa cronică, pe care încerca să o frîngă, întrebîndu-se însă de ce și pentru ce ar izbîndi. Nouvelle Revue Française îl roagă, în 1969, să scrie un articol despre naștere. Se chinuia profund să-l scrie și tergiversa ca de obicei. Am conștiința vinovată, nota prin septembrie 1969. în loc să
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
îți vine în minte începutul celui de-al doilea cînt din Infern: "Era-n amurg; ziua murea cu greu/ și faptul serii dăruia cu pace/ a lumii trudă; singur eu, doar eu/ mă pregăteam cărare lungă a face/ și-a frînge mila, și-a răzbi durerea/ pe care acum din minte le-oi desface." Asocierea nu e decorativă, oricît ar părea de hazardată. Ca și la Dante, ca și la romanticii englezi, dar într-un alt sens, e vorba de aceleași
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
primari, P.D.S.R. a dat o lovitură zdravănă la alegerile locale. P.D.-ul a cîștigat, probabil, mai mult decît se aștepta, A.P.R. a ieșit pe un loc care îi dă speranțe mari pentru la toamnă, iar P.N.L. nu și-a frînt gîtul după ieșirea din Convenție. În toată această combinație a localelor C.D.R. a ieșit în pierdere, dar dacă privim rezultatele cu mai multă atenție, paguba de acum a Convenției nu e una aducătoare de faliment. Dar nici de posibilă revanșă
Bilanțul perspectivelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16992_a_18317]
-
muzicii. Cine a citit despre cărțile dvs. își amintește că ați afirmat într-un interviu că artele plastice și muzica influențează stilul scriiturii, că autorul nu este ingenuu, ci este influențat. Dvs. de pildă schimbați foarte des, pe neașteptate, perspectiva, frîngeți firul narativ. Este acest procedeu un rezultat al influenței muzicii? M.M.: Să continuăm conversația noastră "abstractă" dacă ați formulat această întrebare... Da, așa este. De la început am procedat așa și simt acest procedeu ca pe ceva foarte firesc... În muzică
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
lungii ani de robie,/ în lungii ani pierduți, ai războaielor,/ sfintele nopți de veghe/ la căpătâiul răniților, bolnavilor, pruncilor,/ sfintele nopți de sânge și speranță,/ nopțile zăbrelite ale pușcăriilor,/ toate nopțile netrăite, strivite, interzise,/ ale omenirii,/ nopțile cu dinții încleștați,/ frânte pe roată, împușcate.../ Toate ne aparțin, pe bună dreptate -/ să le-adunăm cu grijă, migălos,/ să le topim în furnalele călimărilor/ și să-ngrășăm cu amintirea lor fecundă/ pământul nopților noastre de azi...// Așa trebuie să facem, sporind/ în fel
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
și la Moscova. Și microbuzul întîrziind, îi povestesc despre o profesoară, franțuzoaică, pe care o chema Margot și care în drum spre China cu o excursie făcuse o criză nervoasă la Ircuțk. Din cauza înstrăinării... Și cum Margot plîngea și-și frîngea mîinile. La pauvre! săraca, făcea Yvette. Contactul c-o lume compolet străină... Îi povestisem Yvettei că, luînd avionul de la Ircuțk spre Moscova, șeful grupului francez cu care făcusem cunoștință mă rugase să am grijă de Margot îmbarcată în același avion
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
program de autoinstruire în urma căruia aș fi fost în posesia unui volum de cunoștințe, metode și mijloace ce mi-ar fi permis contactul cu lumea aceea îndepărtată ce mă alesese drept mesager al ei printre oameni. Seara târziu am căzut frânt de oboseală deși nu reușisem să parcurg decât o foarte mică parte din acele cunoștințe inițiatice fabuloase ce-mi erau destinate autoperfecționării mele spirituale. Am avut un somn zbuciumat numai spre dimineața m-am afundat într-o odihnă profundă aproape
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
folclorică și cultă (inclusiv politică) potrivit căreia evreul, otrăvind băutura, îl otrăvește pe țăran. Lipitorile satului de Alecsandri e un exemplu edificator, din altele posibile de citat. Iar, în 1936, C.Z. Codreanu va scrie că "pentru ca poporul să-și frîngă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și diabolic... (jidanii) îi vor otrăvi și ameți (pe români) cu tot felul de băuturi și otrăvuri". Mai era și ideea despre evreul căruțaș iar, în Maramureș și Bucovina, despre
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
Stai liniștit, că acuși ajungem acasă. Urletul se întețește, însă. Are în el ceva disperat și sfîșietor. De fiară înjunghiată sau rătăcită. Lacrimile și balele i se scurg și se amestecă pe bărbie, bate din mîini și din picioare, se frînge și tremură ca un epileptic în plină criză. Pasagerii se revoltă, o invită imperativ pe țigancă să-și potolească odrasla sau să coboare la prima, ea nu răspunde, își leagănă puradelul mai departe, însă acesta urlă din ce în ce mai tare și mai
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
incultă... De pildă, activiștii care vorbeau precipitat, de frică să nu se exprime greșit, și care de aceea poceau cuvintele prin rostirea lor accelerată, înghițindu-le la iuțeală, hăpăindu-le ca pe niște găluște fierbinți. În grecește: koptein înseamnă a frânge, a rupe, de unde sunkope, ceva ce se frânge în cursul unei dinamici. Interesantă, medical, este sincopa albă, când pacientul pălește deodată, fără să i se oprească respirația. Sau atunci când i se oprește respirația, învinețindu-se brusc: sincopa albastră, amintită. Jazmanii
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
frică să nu se exprime greșit, și care de aceea poceau cuvintele prin rostirea lor accelerată, înghițindu-le la iuțeală, hăpăindu-le ca pe niște găluște fierbinți. În grecește: koptein înseamnă a frânge, a rupe, de unde sunkope, ceva ce se frânge în cursul unei dinamici. Interesantă, medical, este sincopa albă, când pacientul pălește deodată, fără să i se oprească respirația. Sau atunci când i se oprește respirația, învinețindu-se brusc: sincopa albastră, amintită. Jazmanii negri de la Newport... New Orleans... care cultivă muzica
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
voluntară, La Boétie), nu de acțiune lucidă și hotărîtă. Principiul trestiei care se apleacă bătută de vînt, dar se uită a se spune (Pascal) că dacă vîntul este inconștient cînd suflă, trestia știe că va muri atunci cînd va fi frîntă". Nu e de mirare că, în asemenea circumstanțe, mass media din Occident nu mai e interesată prea mult de România, pe care o trece sub tăcere, atunci cînd n-o probozește direct pentru numeroasele insuficiențe vădite pe calea "tranziției", impresionant
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
tip nou creat în România prin acțiunea Moscovei. Până și domeniul culturii, un domeniu inexistent în afara inițiativei individuale și a libertății, a fost supus presiunii directivelor imperative de partid; din fericire personalitatea oamenilor de cultură autentici n-a putut fi frântă, iar creativitatea s-a putut manifesta în ciuda eforturilor activiștilor de partid. Dar în multe alte domenii robotizarea a reușit distrugând inițiativa și inventivitatea. Iar în absența spiritului de inițiativă existența este pur biologică. După decembrie 1989 am fost foarte optimist
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
un Adrian Năstase tot mai nervos și mai neputincios, cu un Iliescu pierdut în reverii comsomoliste, cu o "veche gardă" ce-și freacă mâinile fericită că echipa pretins reformistă (bine burdușită cu securiști și activiști comuniști, de altfel!) își va frânge gâtul, România pare a-și juca ultimele, timidele cărți democratice. O opoziție autopulverizată, incapabilă să scoată capul de sub moloz, nu va fi în stare, destui ani de aici încolo, să ajungă la putere. E tot mai clar că dacă regimul
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
undeva, probabil "sus", fusese preluată toată experiența stalinistă și hitleristă, fie că dispuneam noi înșine de propriii noștri monștri, maeștri și genii în materie de tortură [...]. Căci n-a existat nici un arestat, un anchetat, căruia să nu-i fi fost frîntă șira spinării". În jurul lui dispar prieteni, oameni cunoscuți, cad mereu alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt fărîmate destine (cazul Dr. Lörinc): "Trăiam într-o nebunie colectivă, care a avut ca urmare dispariția vieții sociale normale, de comunicare interumană
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
cotidianului a pornit din și încă mai ține de această paradigmă a navigației-locuire, care a modelat imaginarul ultimelor decenii de comunism. Multă vreme nu am înțeles de ce se spunea că, după relativa deschidere din anii șaizeci, literatura română s-a frânt sub presiunea cenzurii. Următoarele decenii au fost decenii de mare literatură, cu formule mult mai rafinate și mult mai complexe. Ce dispăruse, de fapt? Lumina, speranța. Și dacă nu dispăruse de tot, fusese amânată pentru generația următoare. Iată cum se
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
neam: Se plânge poporul în grea sărăcie,/ Un altul suspină căci carte nu știe./ Se miră poetul când vede în lume/ Deșerte de stare, avere și nume!!// Astfel în viață mereu omul plânge/ De chinuri și rele ce inima-i frânge/ De lacrimi ce varsă pâraie s-au strâns/ Și râuri îneacă planeta de plâns.// Căci asta-i viața, viața-i în lume/ Un dor, o nevoie, un vis sau un nume./ O vale prin care nu apa străbate/ Ci lacrimi
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
lasă locul unui insert fantasy parodic, atemporal, gratuit-manierist, plasat pe un cu totul alt nivel de semnificații artistice. Contrastul creat de noul orizont narativ te lasă perplex. Discursul personajului narator, convenția realistă a epicului, stilul, firul narativ însuși totul se frânge dintr-un nemilos capriciu auctorial. Convenția de până atunci a scriiturii este abandonată dintr-odată, deschizând cu aceeași dezinvoltură un cu totul alt spațiu textual. Această strategie textuală radicală, realizându-se în final și pe un spațiu restrâns, nu transformă
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
a devenit ulterior inevitabil". Cu precizarea unui resort de primară probitate: "Conștiința nu mi-a îngăduit să devin un sub-om, cum mi s-a cerut. Am decis să mă fixez la Paris". E un nivel de aventură dramatică ce frînge linia existențială structural trasată, ca și traiectul unei activități literare, substanțializate într-un șir de cărți și încununate de-o strălucitoare recunoaștere. O aventură ce dă năvală cu o impetuozitate și cu o tendință de extindere ce nu se opreau
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
senzațiile sunt indistincte, pâcloase dar obsedante. Sensibilitatea Augustei este acută, stabilitatea psihică și emoțională e precară, de aceea predispoziția rememorării, a regresiei în trecut, acolo unde poate fi dibuit momentul fisurii, al intruziunii morții, momentul în care coerența s-a frânt iar alteritatea s-a insinuat de la sine: "...întreruptă a fost aici pentru o clipă și Ťviațať morților, clipă fatală dacă ne gândim la filigranul eternității lor compromise, pentru că, se știe, lumina o dată lăsată să intre oxidează întreaga textură, osemintele și
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
distrus un manuscris Eminescu"; omul s-a schimbat la față și a spus sufocat: "asta nu e bine" și a amuțit. Dacă invocam numele unui Caragiale, Creangă, Iorga, etc. n-aș fi realizat nimic. Numele sacrosanct de Eminescu i-a frânt activistului avântul revoluționar cu care îi elogia pe mineri și actele de barbarie din zilele rușinoase de 14-15 iunie 1990.
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
știu dacă sunt Castor sau Polux, muritor ori numai un părtaș la nemurire, dar gemenii iubirii îi simt o contopire ce mă atrag și-n lumea lor mă vor. Am adunat contraste în sufletul dual și viața mea e parcă frântă-n două. Sunt când furtună cruntă și când firavă rouă, când mângâiere tandră, când pumnal. Nici moartea nu e-n stare să-mpartă un destin ce s-a dorit tot timpul împreună. În noi același cântec doar dintr-un corn
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382668_a_383997]