4,656 matches
-
cazi pe spate, pe niște scări, a pași într-un hol circular în care un ac aruncat în sus s-ar afla în cea mai vie dificultate de a găsi vreun loc pe podele. În încăpere lipsește aerul, cozile se frământa, precum flancurile agonice ale unui dinozaur, bătălia se dă pe centimetri pătrați, ai impresia că lipsește numai robinetul de gazare. De facut are, fiecare, două rânduri de cozi, căci la un ghișeu se eliberează factura, la un altul se plătește
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
care o ratează cînd te aștepți mai putin, prăbușindu-se în disperată scormoneală a seducătorilor. Două române de curînd apărute la Editură Univers în seria Knut Hamsun, ce-i drept mai puțin reușite decît marile lui capodopere, însuflețesc aceleași personaje frămîntate de neastîmpărul firii și de vremelnicia iubirii: Visătorii și Cer de toamnă înstelat. Eroii ambelor cărți sînt niște rătăcitori, în chip propriu, bărbați care nu își găsesc liniștea pentru că sînt mereu îndrăgostiți de femei de care nici nu se pot
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Andreea Deciu Care o fi, oare, antonimul cel mai potrivit pentru cuvîntul "artă"? E drept că nu există sinonime sau antonime perfecte, dar întrebarea aceasta nu a încetat să mă frămînte pe parcursul lecturii a două cărți de curînd publicate de o editură prestigioasă, Institutul European de la Iași. Amîndouă au cuvîntul "artă" în titlu, amîndouă mi-au creat o oarece stupoare, din motive diferite. Însă în ambele cazuri, stupoarea a fost aceeași
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
mai ănconjurat de cei din rasa lui". Se află an chestiune, așadar, o solitudine de un tip special, deosebită de cea biologică, răspunzând an visul ănalt al unei integrări interzise, echivalent cu un vizionarism moral. an lirica Marianei Marin se frământa această aspirație contrariata a ființei spre lume, care este, ăn esență, singurătatea. Nemulțumită de sine, poeta ăntelege a poza cu inocentă, retusăndu-si chipul pentru a oferi lumii o imagine mai convenabilă: "Te uiți ăntr-o bună zi prostit/ la propria ta
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
legile, să îndrepte ori să strice raporturile familiale și sociale, să tulbure politică, să ațițe ceea ce se află dincolo de noi, nevrînd să se arate. Aduc în traiul nostru pașnic ceva neașteptat, ciudat, un grăunțe de neliniște. Ating ușor tot ceea ce frămînta omenirea, precum scînteile unui foc. De aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti filozoficeă." Mie tocmai de aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că ea nu este, am
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
lumini din aburi. Tic tac, tic tac, ... Câte împarte grăunțele cu siguranță. lemnele putrede, rămase nearse. după-amiezi de duminică ronțăie Geana le știe rostul. Șoptit, În cameră aerul e înghețat și timpul cu zgomotul marcat de vorbește cu mama, care frământă oasele mă dor sub plapuma rece. liniște. Și nopțile lungi, de iarnă. aluatul cu aceiași îndemânare cu Un deget de la picior mă doare cât Acuma tace. Mă ridic încet să nu care Geana împrăștie bobii. un picior întreg când îl
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
mama le-a am gândit s-o întreb pe Geana plină de mister. Pentru că nu pot ars pe toate peste noapte când eu aseară ce să fac cu mâinile... să dorm, mă gândesc, cum ar fi dormeam? dacă Geana ar frământa aluatul și * * * mama ar da în bobi. Amețesc de * * * Sunt un personaj. Dar parcă mă învârt legată de o roată. Am amorțit tot stând pe o personajului i-e foame. Ei și? Sunt Mă doare gâtul și-mi frig tălpile
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Sorin Lavric Cînd italienii scriu despre iubire, e cu neputință ca o tentă de picanterie groasă să nu le sară din pagină, ca sub imperiul unei pofte de trivialitate fățișă. Cauza stă cu precădere în umorile fierbinți ce le frămîntă rasa, cu neastâmpărul acela meridional a cărui expresie atinge pragul stridenței teatrale. Cînd nu vorbesc cu mîinile, italienii vorbesc cu fermenții unei perorații suculente, al cărei zgomot dăunează conținutului propriu-zis. Și cum scrisul are neajunsul de a nu le îngădui
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
uneori din noroi. Strângi din dinți, îți fixezi obiective ambițioase și muncești ca un nebun. E atât de simplu...”, spune Gregoire. Bun, nimic de reproșat, ba, mai mult, felicitări celor doi ambițioși. Copiilor, nu lui Popescu și Cartianu. Ce mă frământă este că simt în inima lui Grigore că el ar vrea să-i scrie această frază lui Antonescu, după alegeri: mai încearcă, asta e, ți-am zis că nu merge, din prima etc. Ceea ce, din nou îl apropie de CTP
De ce a plecat Moni în China? Pentru bani. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25299_a_26624]
-
Fotache că doamna Ana a intrat la pușcărie, asta era prin februarie 1953, acesta a luat vestea ca pe o manevră a lumii întregi de a-i scoate din cap povestea pe care el o trăise de adevăratelea. S-a frămîntat cîteva zile, a mai trecut pe la Țepordei doar, doar o mai afla ceva vești, însă acesta ocolea subiectul, era periculos să vorbești despre o persoană sau alta, nu știai pe cine deranjezi. Apoi Fotache a dispărut de acasă. Catinca îl
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
înregistrat într-un registru mare, cu foile soioase. Fotache le-a spus povestea sa. L-au luat drept nebun. Și de ce o caută pe doamna Ana? Ei, aici Fotache avea răspunsul pregătit, din cauza asta nu putea el dormi, asta îl frămînta zi și noapte: - Da, eu atîta vreau să îi spun, că nu e bine că s-a înhăitat cu de-alde Guraliuc sau Cozorici sau Falău, niște căcănari, că dacă atunci ajungeam să le cînt Cîntecul lui Hannah și Igor
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
din țară cîteva zeci de mii de oameni. Se pune totuși întrebarea, câți români se află în spatele acestor protestatari, care, în ciuda vremii nefavorabile, nu au renunțat la proteste. Câți oameni sunt nemulțumiți de actuala Putere? Aceasta este întrebarea care îi frământă de 13 zile pe cei de la PDL . Tot ei au încercat diverse răspunsuri, de regulă rezultând că pentru câteva sute de nemulțumiți nu trebuie să-ți faci griji. Președintele Traian Băsescu , în intervenția lui cu românii, a declarat însă că
Câte milioane de oameni se află în spatele protestatarilor () [Corola-journal/Journalistic/23801_a_25126]
-
definiții” de stări sau atitudini, se avîntă fără spaime în retoricile viforoase ori focoase. De-ar fi avut ce-i trebuia, o putea întoarce spre expresionism, căci se pronunță destul de elansat, cu patos participativ chiar și-n „meditații”: Ca marea frămîntată de valuri spumegate,/ Așa se sbat gîndurile aprinse și severe,/ Erau lung timp supuse, prizoniere,/ Acum țipă de dorul libertății” etc. (Evadare). Oximoroanele sunt și voluntare și involuntare (dar mai mult de primul fel, căci pe rețeta lor merge imaginația
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
întinzi un pește. Înseamnă.... că le dorești, le invidiezi și le ameninți cu un ochi înroșit, cu gheare. O rândunică marină întoarce capul și se dovedește a fi o fată într-o haină argintie. Unghiile-i micuțe, făcute cu roz, frământă mânerul poșetei. E agasată, i se pare că merg prea aproape de ea, îmi detestă respirația puturoasă. Simte-te bine! Dar am de gând să te mai însoțesc o bucată de drum. Sentimentele mele sunt sincere. E vina mea că dintre
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
etnia domnului Iohannis, până la urmă sunt oameni care s-au așezat în Transilvania acum 800 de ani și fac parte din identitatea acestei țări, așa cum și maghiarii fac parte din identitatea acestei țări. Ceea ce pe mine mă surprinde și mă frământă este, de fapt, absența unui proiect. Totul pare să fie mai mult rezultatul unei intrigi politice, un fel de mașinațiune politică în care ba sondajele, ba negocierile de culise... și nu un proiect pentru țară și cred că aici este
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Mircea Geoană îl vede pe Klaus Iohannis în turul 2 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21398_a_22723]
-
etnia domnului Iohannis, până la urmă sunt oameni care s-au așezat în Transilvania acum 800 de ani și fac parte din identitatea acestei țări, așa cum și maghiarii fac parte din identitatea acestei țări. Ceea ce pe mine mă surprinde și mă frământă este, de fapt, absența unui proiect. Totul pare să fie mai mult rezultatul unei intrigi politice, un fel de mașinațiune politică în care ba sondajele, ba negocierile de culise... și nu un proiect pentru țară și cred că aici este
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Mircea Geoană îl vede pe Klaus Iohannis în turul 2 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21397_a_22722]
-
Barry dorind să-și continue căutarea legată de temele ridicate de dramaturg. Poate a vrut nu doar să mai descopere, împreună cu altă trupă, ci să nuanțeze mai mult, să-și exprime starea și stadiul căutării în jurul unui subiect ce-l frămîntă. Nu știu dacă el a ieșit mai îmbogățit, mai împlinit. Frații de la Brașov m-a tulburat profund. La București, am urmărit dimensiunea tehnică, evoluția rece, seacă a protagoniștilor și mi-am lăsat mintea să analizez în special demersul regizoral, scenografic
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
aspirație sau proiect în desfășurare. Dar defectul lui ca traducător e adevărată virtute cînd Gass preia rolul de critic. Rilke se transformă în veritabil personaj, îi întrezărim figura palidă, trăsăturile prelungi, obrazul palid; îl vedem scriind scrisori de dragoste, călătorind, frămîntat de griji lumești și alinat de intimitatea cu propriile sale gînduri. Gass dedică o bună parte din al doilea capitol al cărții studierii motivului trandafirului, nu doar în poezia, ci și în viața lui Rilke. Detaliile biografice pe care le
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
spectator. Că nimeni și nimic nu-l oprește pe plătitor să schimbe postul sau să arunce cât colo fițuica. Recolta cea bogată în filme, ce ne oferă ea decât neloiala concurență telefoanelor erotice, cu impresionantele lor expoziții de mamele, bine frământate în pumni, pentru toate gusturile, inclusiv ale celor încă neînțărcați? Trăim în secolul publicității. Să aibă spectacolul violenței și al celui mai neîngrădit exhibiționism rolul cathartic al unei eliberări? Dacă omul nu e atât de rău pe cât ar putea fi
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
toate celelalte foste sau viitoare prezențe care s-au arătat sau se vor înfățișa vreodată într-un alt prezent la fel de indiscutabil. Totul este aici, toți și toate în viață, în gîndire, cei prezenți și cei absenți denumiți morți. Gîndirea se frămîntă ca fluxul și refluxul, aduce și retrage din conștiință făpturile sale. Ele se impun prin prezență și consistență, își pierd apoi greutatea, se ascund în trecut, dar revin mereu, mereu cu putere mai multă sau mai puțină. Marea, marea gîndire
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
metodă, ci să descopere o subtilă punte de legătură între întrebări vechi, metode existente și uneori contradictorii, să reconcilieze răspunsuri și să propună nu atît o soluție propriu-zisă, cît mai curînd o cale de abordare a unor probleme care îi frămîntă în primul rînd pe filozofi, dar nu ne sînt complet străine nici nouă, muritorilor obișnuiți. Lecturile lui Martin sînt cu precădere empiriștii secolului XVII și XVIII, de care se dovedește la fel de apropiat în spirit ca și de contemporanii săi, filozofii
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
să-i poată înlesni urcarea pe acoperișul înaltei clădiri de unde-și propusese să se azvârle în gol. După două ratări ale încercării de suicid renunță "încovoiat de rușine". Dinăuntru îi vine răul sau din afară? - iată o problemă care îl frământă pe eroul traumatizat sufletește al lui Virgil Duda, "veșnicul invalid psihic", în cuprinsul lungii sale mărturisiri autoscopice. Și dinăuntru și din afară îi vine răul, aceasta este încheierea la care ajunge, reflectând la firea sa și la moștenirea genetică, la
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
și tăcere", "sunt deprimat", "zilele se scurg cenușiu, nu am conversație cu nimeni". Traduce Le jeune parque de Valéry, ca poem în proză. Dar lucra în condiții imposibile, descrise în jurnal la 14 februarie 1969: "În ultima vreme, m-a frămîntat intens situația în care mă aflu, de a nu putea lucra. Iarnă, închis în aceeași cameră, cu toți ai familiei! Am și pus problema să construiesc încă o cameră, un birou, numai al meu. Mă voi strădui la vară, în
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Pana de herete pe care i-l închin de asemeni și care nu fusese decît " o tragere de timp". În pana de herete caut harul. De mult, sălbatecă, în slăvi vibra, Pe cînd, semeț, nebiruit, tîlharul Cu àripa haină văzduhul frămînta... (citez prima strofă)
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
Era o explozie de bucurie și speranță, dar era și mare îngrijorarea pentru posibile represiuni. Nu am putut să merg să văd și să trăiesc la fața locului această zi de neuitat. Nu aveam pe cine lăsa copilul. M-am frământat toată ziua ca leul în cușcă. La radio nu se transmitea nimic despre această sărbătoare. Probabil că autoritățile nu voiau să îi irite pe ruși și făceau neobservată această explozie de sentiment potriotic izbucnit din pieturile miilor de români. Apoi
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]