953 matches
-
Gheorghe Grigurcu Poezia Norei Iuga își asumă o formulă a complexității. Există poeți ,simpli", monocorzi, ușor reductibili la o atitudine, la o ,poză", rezumabili și portabili, care dau impresia a adînci o suprafață aparent limitată. Și alții care se revarsă, frămîntați, anxioși ori pur și simplu avizi de viață (de ei înșiși) pe suprafețe întinse, prin urmare pluricorzi, variabili de la o etapă la alta ori în chiar economia aceleiași etape, cu șanse de împlinire cu nimic inferioare celor din prima categorie
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
putea oare susține "necredința" autorului Scaunelor? Dar lucrurile nu sînt atît de simple. Ne dăm seama și din cele menționate mai sus că Eugen Ionescu e departe de-a fi un devot linear, convențional, liniștitor. Credința sa e una disociativă, frămîntată, o dorință de revenire la punctele sale originare, esențiale, ocultate nu numai de prezența copleșitoare a Răului (,argumentul karamazovian"), ci și de formalismul bisericii, deoarece aceasta n-a ezitat a se impune în față, a provoca "mînia războiului perpetuu". Instituția
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
erau ei din punct de vedere fizic, și cât de blegi și de îngâmfați erau la minte. Tulburat din pricina unor asemenea comparații și incapabil să-și găsească un echilibru, a ajuns la concluzia că primise în casă un spirit malefic, frământat, care avea să-l împiedice să mai doarmă liniștit vreodată. În chiar același moment, Nick Greene a ajuns exact la concluzia opusă. Tolănit dimineața în pat, pe pernele cele mai pufoase cu putință, în așternuturile cele mai netede, și privind
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
pentru a asista la repetițiile piesei scrise de Inga, Jasmin, premiera fiind programată pe 13 septembrie 2012. Găsim în cele din urmă o cafenea. Discuția a fost - oare? - una simplă, dar permanent am simțit că am în fața mea un personaj. Frământat, posedat de muza care nu-i dă pace. Citea - a scos din geantă - Moarte la Veneția de Thomas Mann. Cu un creion sublinia tot ce o uluia. Esența, zicea ea, cât de profund e totul în această carte, mult mai
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
o abolire a barierelor temporale și, totodată, o călătorie în timp, înaintează printr-o abilă pendulare între biografia discretă a tânărului bibliotecar George Dorn, un evazionist de tip matein în „bombele” Orașului, spre a evita realitatea infestată de molima ceaușisto-securistă, frământat mai abitir de proiectul său epic de a readuce la viață o personalitate a Orașului, atestată sec de documente, și personalitatea însăși, intrigantă inclusiv prin legăturile sale la Curtea de la Viena și la loja masonică de la Londra, dar atașantă prin
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
și înflorea uneori pe față un zîmbet care nu știu ce însemna, îngăduință și înțelegere a oamenilor, sau ironie față de lume și de el însuși? «Pe mine nu mă sporesc decît creațiile și stelele năzdrăvane». Lucian Blaga era rațiune pură, dar una frămîntată. Soarta filosofilor. Era raționalist schopenhauerian, dar și intuitiv de tipul bergsonian. Somn bun nu avea, vise mereu da”. Ultimele cuvinte, atît de relevabile pentru o existență de poet. Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga - sfîrșit de secol, început de mileniu, Ed. Scrisul
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
artistice, premii I, II și III, apoi cele pentru regie și pentru cele mai moderne puneri în scenă, premiile individuale la aceeași secțiune de teatru și pentru creația literară, cea pentru proză, mai cu seamă impresiile culese în 1998 în frământata Bosnie, unde a poposit alături de militarii români aflați în misiune de pace. A văzut dezastrul unui război, coșmarul pe care l-au trăit oamenii și gândurile i s-au întors spre țară, spre satul ei, unde odinioară au domnit suferința
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
reunite în volumul de călătorie omonim, apărut în acest an la Editură Heliopolis. Autorii cărții „Cuba”, Ancuța Abrudan (text) și Sandu Cutureală (fotografii), au surprins ipostaze inedite din viața și cultură unui popor cu o poveste de sute de ani, frământata de capriciile politice și economice ale istoriei. Citește tot... [Re]Deschidere Club Hypnotic vineri 18 septembrie Clubul Hypnotic își va redeschide ușile în această vineri, pe data de 18 septembrie, ora 22:00. Cu siguranta locul te va uimi cu
Evenimente [Corola-blog/BlogPost/94942_a_96234]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MĂ DOARE... Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă doare... * Mă doare lutul țării de pe oase Iar Dunărea în ochi îmi stă să plângă Când frământat mi-e sufletul de-angoase Ce-n pumnul lor ar vrea ca să mi-l frângă. * Pustiul ce se-adună-n bătătura Bunicilor, ce ne-așteptau la poartă Cu pâinea caldă și învățătura, Ce-n vorba blândă graiul nostru-o poartă, * Mă doare
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
de ruși, echivalând, afirmă editoarea, pe bună dreptate, în introducere cu un veritabil roman-frescă. Numeroasele scrisori ce vin sau pornesc de la Alexandru Busuioceanu (1896-1961), axa coagulantă a volumului/volumelor fac să putem descifra o stare de spirit mai generală, psihologii frământate, oscilări între speranță și descurajare, idealuri, cel mai adesea înfrânte, destine, care, multe dintre ele au evoluat în modul cel mai dramatic. Dialoganții sunt nume cunoscute sau mai puțin cunoscute, uneori de-a dreptul enigmatice: Mircea Eliade, Emil Cioran, N. I
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea [ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu mâinile sau picioarele, frământat - regionalism (n.aut.)] cu picioarele pe tot spatele. Mama și bunica se distrau văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
SF. Bazându-se pe existența reală a unui inchizitor catalan din secolul al XIV-lea, personajul lui Evangelisti este un om intolerant și neîndurător, dar și inteligent, foarte cult, dotat cu spirit și curaj, lipsit de îndoieli și totodată mereu frământat, anjagat cu o energie inepuizabilă într-o luptă acerbă împotriva cultelor păgâne, a sectelor demonice și a unor misterioase forțe ale răului. Valerio Evangelisti: Nicolas Eymerich, inchizitorul. Editura Allfa, București, 2005. Preț: 249 000/24,90 lei. Un muzeu în
Agenda2005-26-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283877_a_285206]
-
Stambul“ face parte din seria celor denumite de autor „divertismente“. Mulți dintre eroii lui Greene tranzitează dintr-o carte în alta. Povestea de față relatează o călătorie a mai multor personaje insolite pe ruta Ostende-Istanbul, de-a curmezișul unei Europe frământate, în care încep să-și arate colții nazismul și comunismul. Graham Greene: Expresul de Stambul. Editura Polirom, București, 2005. Preț: 235 000 lei. Biblia esențială A trecut vremea minunilor, așa gândește omul modern, „dar Dumnezeu ne trimite mereu semne și
Agenda2005-10-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283467_a_284796]
-
mod deosebit: „Pune-ți degetul tău și privește ranele Mele. Întinde mâna și o pune în coasta mea, ca să nu fii necredincios, ci credincios“ (Ioan 20, 25-29). Cuvintele lui Iisus cel înviat îi căzură pe inimă și pe conștiința lui frământată ca niște bulgări de jăratic aprins. Acum Toma avea în fața lui, sub ochii lui, proba adevărului care de opt zile îl chinuia. De aceea, cu bucuria marilor descoperiri și cu focul convingerii, îi ieșiră de pe buze cuvintele mărturisirii lui de
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]
-
era un arivist cu o instrucție rudimentară, fără simț de răspundere în viața familiară, șicanar, procesiv, iubitor de câștiguri pecuniare. De aici întrebarea: e cu putință ca într-un asemenea om să se fi ascuns magicianul din „Romeo și Julieta”, frământatul de nevoia adevărului din „Hamlet”,, poetul din „Visul unei nopți de vară” sau din „Ultimele sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș III-lea”, înțeleptul din „Furtuna”, psihologul pătrunzător din „Macbeth”, în general comentatorul și rapsodul atâtor
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
psihologică În cadrul filosofiei clasice grecești, personalitatea lui Platon reprezintă un moment de referință, fiind considerat cel mai mare gânditor idealist al acestei perioade. Epoca în care a trăit, respectiv anii 427-347 i.Hr., corespunde unei etape din istoria Greciei antice foarte frământate când, după regimul cel mai democrat al vremii, cel al strategului Pericle [443-429 i.Hr.], în cetatea-polis Atena, în timpul războiului peloponesiac, toate valorile recunoscute anterior se modifică, tot așa cum și viața lui Platon însuși. Provenind dintr-o familie de aristocrați, după
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul pâinii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
îl modela cu mâinile goale! Mâini pricepute de altfel , mâini care parcă au făcut asta din totdeauna. Și nu se împotrivi.Și să fi voit, simțea că nu ar fi putut articula nici un cuvânt.Dar ea nu voia! Se lăsă frământată, modelată, finisată, adulată, și....într-un final, iubită. Și se transpuse, așa ca în rolurile pe care le jucase, în creația acelui sculptor imaginar, care încet, încet, cu răbdare și blândețe, o transformă în...femeie. Referință Bibliografică: ÎNGER SAU DEMON
ÎNGER SAU DEMON CAP.III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382825_a_384154]
-
În cavernele cerurilor nu există lanțuri pentru spiritul nostru. El este liber să aleagă și să dorească. Raționamentul dumitale e nu numai blasfemator, ci și defectuos. Uită-te În jur, chiar și În cârciuma asta fără aer: mâini și picioare frământate, patimi sufletești, emoții așijderea, oare nu Înseși acțiunile voastre imprevizibile sunt cea mai bună dovadă a ceea ce susțin eu? Nu ordinea suprauraniană și dinainte rânduită e cea care Îi călăuzește pe oameni. Forța astrelor imprimă doar o slabă Înclinație: ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să vadă ce nu-ți convine. Dar acest real confort nu-l interesa pe bietul Broanteș; pentru el orele treceau chinuitor de încet. Era mereu cu gândul la întâlnirea de a doua zi. Va veni sau nu Cosette? Se plimba frământat, cu pași mari, prin camera somptuoasă, sub privirile compătimitoare ale eunucului de serviciu, așezat lângă ușă, pe-un scăunel. Nu te mai chinui atâta, frate - spunea din când în când eunucul, încercând să-l liniștească. Toate sunt la fel, ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
privată de păpuși a unui magnat Îmbogățit prin tertipuri tulburi pe vremea revoluției industriale, fiica acestuia, o domnișoară din lumea bună pariziană, foarte citită și fină fiind, se Îndrăgostea de hoț. Pe măsură ce avansa Întortocheata poveste de amor, Împînzită de incidente frămîntate și de episoade În semiîntuneric, eroina deslușea misterul ce Îl determina pe enigmaticul protagonist, care nu-și dezvăluia niciodată numele, să orbească păpușile, descoperea o taină Îngrozitoare despre propriul ei tată și despre colecția lui de figurine din porțelan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Alo, Valentin Silvestru la telefon. ― Vă salut, îngaim eu, neștiind cum să-mi ascund buimăceala de om trezit brusc. ― Peste o lună ești la Costinești și prezinți o pantomimă. Noapte bună. A doua noapte nedormită din cariera mea, o noapte frământată, chinuită de acel dureros dor de a te depăși și de acea cruntă disperare că nu poți, că nu ești în stare. Murise Luminița de câteva luni și nu mă adunasem încă, era în viața mea acel gol monstruos care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
și de fiecare dată a avut un succes ieșit din comun, fie că apărea în fața copiilor din Militari, în cadrul Festivalului Nasurilor Roșii, fie că juca în vreun cătun pe unde mi-am plimbat și eu pașii de-a lungul acestor frământați ani. Acum zăcea într-un coșciug de lemn negeluit, răpus de cancer, o tumoră la creier care nu a putut fi operată. Era internat la Colțea și mi-a dat într-o zi un telefon. ― Ce faci, maestre, Marcelino la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
culmea posomorâtă. Poate El doar să mai rămână... el, somptuosul crin Al formei care urcă și se desprinde, parcă. De malul apei unde tot gândul tău se-mbarcă Îndurerat, nesigur și silnic Lohengrin... Sfielnic gând, tu nu vezi cum luntrea frământată Și lebăda grăbită spre sfintele păduri Vor să-mplinești porunca? Dar încă nu te-nduri Și lași ținutul veșted al nunții de-altădată! Zorește, iar pe faldul ușor de hiacint Îmbracă-ntîi armura, și vechea ta mândrie Se-nalță spre uitatul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ochi stralucind Ivită din stâncă sau spumă de mare Ețti pâinea iubirii de dor aburind. Tu dărui iubirea-ți nestinsă în veci Și poduri de suflet zidești ne’ncetat Alese miresme presari pe poteci Pe care ți-e pasul mereu frământat. Tu mângâi cu dragoste totul în jur Iertarea o porți smerită pe umeri Ți-e sufletul tandru și-atata de pur Încât dăruind tu n-arăți când suferi. Femeie ești astăzi când zorii mijesc Și mâine vei fi tot aceeași
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]