190 matches
-
declarând greva totală a foamei, fără mâncare, fără băutură, fără asistență medicală, tot n-ar trebui crezuți, pentru că au înșelat toate așteptările. După repetiția generală cu greva parțială, elevii își programaseră o vacanță mai lungă cu discoteci și umblat frunza frăsinelului, cadrele didactice care, lângă asul din mânecă, au și un vot, credeau sincer că le pot schimba pe un porc de Crăciun, că prea lung timp au stat pe post. Rămâne de neînțeles cum de toți cei care nu mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în Cehia, 330 01 Kysice nr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Moldova Nouă, Str. Uzinei nr. 189/A, județul Caraș-Severin. 102. Carausu Mihail-Constantin, născut la 17 noiembrie 1960 în localitatea Galați, județul Galați, România, fiul lui Carausu Frăsinel și Catinca-Ecaterina-Elena, cu domiciliul actual în Danemarca, 1306 Copenhaga K, Kronprinsessegade 57B, st. 4, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Iulian Ștefan nr. 14, sectorul 1. 103. Gheorghiță Vasile, născut la 24 mai 1950 în localitatea Cluj-Napoca, județul
HOTĂRÂRE nr. 193 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148363_a_149692]
-
formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Hanu lui Pala Grozăvești (Corbii Decindeni Ilfoveni Mari) Iazu Gulia (Tărtășești) Dîrza (Crevedia) Ionești Ibrianu Gură Șutii Dobra Lazuri Mânăstioara Hulubești Dragomirești Lucieni Meișoare Izvoru (Valea Drăgăiești Matracă Lungă) (Mănești) Mesteacăn Izvoru (Vișina) Drăgăiești Mătăsaru (Ungureni) Moară din Groapa Jugureni Frăsinei (Mogoșani) Meri (Mogoșani) �� Moroieni Ludești Gemenea (Voinești) Mircea Vodă (Sanatoriu) Pătroaia Deal Malu cu Flori Ghergani Moroieni Pătroaia Vale Măgura (Bezdead) Gherghițești Moțăieni �� Petrești (Corbii Măgura (Hulubești) Ghirdoveni Nisipurile Mari) Podu Corbencii Mărginenii De Sus Gîrleni Olteni (Lucieni) Podu Cristinii
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Sus Dobrot Crăguiș Cinciș Cerna Cărpiniș Față Roșie Dragu Brad Crivaia Ciula Mare Căstău Federi Dumbrava de Jos Cucuiș Clopotiva Certejul de Sus Feregi Dumbravița Ilia Cuieș Costești Chimindia Fizești 2 Dumești Curechiu Covragiu Chișcădaga Fîntîna Furcșoara Dăbica Cozia Ciopeea Frăsinei Gialacuța Dealu Mare Crișan Cîmpuri Surduc Galbenă Godinești Dumbrava-Peștiș Densuș Cîrnești Galeș Gotești După Piatră Dîncu Mare Crișcior Giurești Grădiștea de Munte Făgețel Dîncu Mic Crișeni Grosuri/Blăjeni Greilești Fintoag Fizeș Dobra Gură Bordului Iscroni Fizești 1 Folt Fornădia Lelese
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Deal Râuri Cătun Desești Ceretiv Dobric Cetățele Dragomirești Chelința Drăghia Chicera Drăguiasa Ciocotiș Dumbrava Ciolt Dumbrăvița Ciuta După Rău Codru Butesii Fântânele Copalnic Deal Fărcașa Copăcișa Făurești Cornești Ferești Corni Fersig Costeni Fijne Coștiui Finteușu Mare Crasna Vișeului Firiza Cupșeni Frăsinel Curtuiușu Mare Gară Curtuiușu Mic Gară Curți Gărdani Dealu Jurchii Gărlea Dealu Mare Giulești Deluț Grui Dragomirov Gură Văii Drăguiasa Hârb Dubrova Hărnicești Dubrugi Hera Fanate Hideaga Fericea Hosteze Finteușu Mic Ilba Frasinului Joseni Fundac Lăschia Gârbova I Leordina Gârbova
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
și patru osii, dispuse în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fascia undată reprezintă râul Muereasca ce traversează teritoriul localității și de la care provine numele comunei. Crucea simbolizează Mănăstirea Frăsinei, declarată monument istoric. Cele două ramuri și roata de moară semnifică ocupațiile de bază ale locuitorilor, pomicultura și morăritul, iar numărul merelor reprezintă satele componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 981 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Alunu, Bărbăteşti, Cernişoara, Muereasca şi Pietrari, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236035_a_237364]
-
o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele xerofite și termofile, ce definesc pajiștile uscate de pe substraturi calcaroase. Există de asemenea, specii precum ruscuța de primăvară - Adonis vernalis sau frăsinelul - Dictamnus albus, in galben - Linum flavum, ineață - Linum austriacum, iarba mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru calitatea peisajului. Fânețele au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara și la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Primăvara, pajiștile sunt decorative prin coloritul florilor de dediței - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, ruscuțe - Adonis vernalis și frăsinel - Dictamnus albus, care răzbat din gramineele aflate în primele stadii vegetative. La începutul verii, se succed alte specii precum: ineață - Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare - Inula salicina, veronică - Veronica orchideea, drăgaică - Galium verum, clopoței - Campanula bononiensis, care pe lângă aspectul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie, cu anteza fie primăvara devreme, precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, ruscuța - Adonis vernalis, frăsinelul - Dictamnus albus, sau la începutul verii: ineața - Linum flavum, Linum austriacum, iarbă mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru conservarea habitatului și pentru calitatea peisajului. Alte habitate, de interes conservativ mai redus, sunt cele de tipul pajiștilor mezofile, prezente
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
februarie 2000, deoarece Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române nu dăduse binecuvântare pentru a putea fi văzut. Urmașii părintelui au solicitat preoților și ierarhilor din țară și de peste hotare să facă slujbe de dezlegare. Din data de 1 mai 1999, la Mănăstirea Frăsinei s-au făcut timp de 40 de zile, slujbe de dezlegare, după Sfânta Liturghie. Cu ocazia parastasului de un an de la deshumare (29 septembrie 1999), într-o atmosfera tainică, Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, i-a citit
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
16 noiembrie 1957, în satul Spinu din comuna Perișani (județul Vâlcea), din părinții Gheorghe și Maria, primind la botez numele de Ioan. După absolvirea școlii în satul natal, în anul 1974, tânărul Ioan Popa a intrat ca frate la Mănăstirea Frăsinei. A urmat studii la Seminarul Teologic „Sf. Grigorie Teologul“ din Craiova (1975—1980) și la Institutul Teologic Universitar din București (1981—1985), obținând titlul de licențiat în teologie, cu teza "Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
1980) și la Institutul Teologic Universitar din București (1981—1985), obținând titlul de licențiat în teologie, cu teza "Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa". După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Frăsinei în anul 1985, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon (1985) și ieromonah (1986). În anul 1985 a făcut cursurile doctoratorale în specialitatea Patrologie la Institutul Teologic din București, cu dizertația "Politica religioasă a împăratului Iustinian", avându-l coordonator științific pe
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
călcate în picioare. După război nu se mai cunoșteau mormintele, rămânând neidentificate până azi, iar unii călugări, printre care Ieromonahul Iulian Drăghicioiu au fost deportați în Germania unde au murit în lagărele germane. În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
sau 5), stamine 8-10, iar gineceul din 3-5 carpele libere la bază dar unite prin stilele lor. La baza ovarului se află un disc nectarifer intrastaminal, subovarian. Fructul este bacă, drupă, samară, hesperidă, capsulă sau schizocarp (mericarpic). Dictamnus albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea subterană are proprietăți diuretice și vermifuge, iar scoarța conține ulei
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
al mânăstirii, deoarece starețul bătrân îi încredințase conducerea tuturor treburilor mânăstirii. În cursul anului 1817, a vizitat mânăstirile de la Muntele Athos, unde a cunoscut viața călugărilor și asprele lor rânduieli, rânduieli care aveau să fi aplicate peste ani la Schitul Frăsinei și cărora el s-a supus de bunăvoie toată viața. Pe 14 decembrie 1818, la 11 ani de la intrarea la mânăstire, întreaga obștea l-a ales stareț pe Calinic. De la început, noul stareț a încercat să impună ordine și disciplină
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
în 1854. Episcopul s-a preocupat de redeschiderea Seminarului, închis în timpul revoluției din 1848. Seminarul a fost redeschis mai întâi la Craiova (1851) după care a fost mutat la Râmnicu Vâlcea în 1854. Între 1859-1864 a refăcut și redeschis Schitul Frăsinei, construit în 1763, dar mai apoi părăsit. În 1863, episcopul Calinic a construit la Frăsinei o biserică nouă, o clopotniță și noi chilii. La acest schit, Calinic a introdus rânduiala atonită și "blestemul" asupra hotarelor mânăstirești, prin care se interzicea
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
a fost redeschis mai întâi la Craiova (1851) după care a fost mutat la Râmnicu Vâlcea în 1854. Între 1859-1864 a refăcut și redeschis Schitul Frăsinei, construit în 1763, dar mai apoi părăsit. În 1863, episcopul Calinic a construit la Frăsinei o biserică nouă, o clopotniță și noi chilii. La acest schit, Calinic a introdus rânduiala atonită și "blestemul" asupra hotarelor mânăstirești, prin care se interzicea intrarea oricărei părți femeiești (femei, păsări sau animale domestice). Pentru că în acea perioadă a intrat
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul și cu cărțile aflate în
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu tot inventarul și cu cărțile aflate în depozit orașului, punând însă condiția ca jumătate din veniturile viitoare să fie folosite pentru întreținerea schitului Frăsinei, iar jumătate pentru întreținerea școlilor din oraș, a elevilor săraci și a Seminarului. Episcopul Calinic a fost și un însuflețit patriot. În calitatea sa de episcop, Calinic a participat la Adunările obștești ale țării și a fost deputat în Divanul
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
Țepeș" - "ibid"., p. 81), Ștefan cel Mare, Ioan Vodă, de icoanele sfinților-cărturari: Popa Ion Românu de Sâmpetru, Șincai, Mureșan (cf. "ibid", pp. 79 - 110). În ciclul al patrulea, cinci balade sunt dedicate mânăstirilor fundamentale dacoromânești din salba carpatin-cogaionică: Tismana, Cozia, Frăsinei, Arnota și Mânăstirea-dintr-un-Lemn. Autohtonismul gândirist a culminat în anul 1943, în cel de-al cincilea ciclu, "Fântâna cu Pandur", unde, mai întâi, protagonistul baladesc-liric ia întruchiparea puterii unui Salmoș-Zalmas-Zalmoxis, alăptat de ursoaică, așa cum este surprins și într-o celebră statuetă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
singur sau împreună cu Constantin Lecca și Barbu Stănescu numeroase biserici: Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, Biserica Curtea Veche, Biserica Răzvan Vodă, Biserica Sfânta Ecaterina din București, Capela cimitirului Șerban Vodă, Catedrala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu, Biserica din Gârbovu, Biserica schitului de la Frăsinei, Biserica Mănăstirii Radu Vodă, Biserica Sfântul Nicolae de la Câmpulung Muscel și bisericile din Satulung, Cernat, Toderița, Râșnov, Țânțari (Dumbrăvița) și Arpătac (Araci). Cea mai însemnată colecție de picturi religioase realizate de către Mișu Popp se află în Biserica Adormirii Maicii Domnului
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]