251 matches
-
aia e. Și cum stăteam eu așa, benoclându-mă pe antena a treia, hop și madam Udrea. Se duseseră - amândoi, mă-nțelegi, ea și cu Băselu, ca să dea apă la comentarii... - să vadă nu știu ce fel de centrală, de-aia nucleară, cică franțujii au curent căcălău măria ta, nu le trebuie de la alții. Fac toată treaba centralele alea. Și Băselu vrea și el. Gore ciocnește halba de-a lui Gicu. Pe Argeș În jos, pe un mal frumos. Mă, povestești ca la gura
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de ce sunt maro. Cizmele. Și ministresa râdea șăgalnic și zicea că numai maro au avut numărul ei. Păi de, zic și eu ca prostu’, dacă nu a plecat cu ele-n poșeta vuton de-acasă?! Uite-așa se Întâmplă, bagă franțujii lu’ sarcozi maro la taior alb și la cască de protecție roșie... Gore și Gicu se uită unul la altul... Primul se scarpină În cap, meditează câteva secunde, mai trage cu ochiul la cizme și apoi nu se abține: Păi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
sune mie vocea lu’ Georgeta În urechi când s-o uda la picioare. Hai că mă duc să le schimb, poate iau un maro mai deschis... Le asortează Geta la ceva, nu?! Că e femeie, femeile se pricep la deastea. Franțujii nu prea, numai gura e de ei... 22.05.2009 Între europarlamentare și răceala lu’ Sandu Șpriț Iar ne mint ăștia, iar ne-ndoapă cu gulgute, iar ne Îmbuibăm cu promisiuni la tavă și șmecherii În aspic... Plus salată de brașoave
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10 iunie 1672 a strigat hogea pe când sultanul - la invitația lui Gheorghe Duca voievod - a vizitat biserica mănăstirii Cetățuia? Unde-i tipografia de carte românească din vremea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe fața pământului nostru, încît se pare că obiceiul pământului și clasele soțiale s-au luat cu colbul de pe tălpile armielor rusești de invazie și s-au ras deodată cu bărbile boierilor vechi, pe cari le-au făcut sprafcă frizorii franțuji. Vorbind cu temei, românii sunt un popor cu minte și așezat. Românul nostru are acea doză de scepticism, atât de străină popoarelor moderne, atât de familiară vechiului popor roman, care-a fost corectivul tuturor mișcărilor noastre din trecut, care s-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu-i aparține unui român, ci unui francez stabilit, cu arme, bagaje, sticle vechi și bune, borcane cu confit d’oie și multe alte minunății, taman pe malul famelic al Dâmboviței. Franțuzul despre care este vorba s a gândit, cu vreo doi ani în urmă, să ne deschidă mintea burții și a inventat sarmalele umplute cu pâté de foie gras. În foi de varză. A bon mangeur, salut! CA LA NOI, LA
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
titlu vădit ironic și amintește și prin odiseea neplăcutelor incidente de Grand Hotel "Victoria Română", scrierea lui D. D Pătrășcanu este o povestire ilustrativă pentru umorul care stârnește un zâmbet trist, indispoziția mascată de o veselie a resemnării. Personajul central, franțuzul Jean Renaud, ajuns profesoraș din provincie, este tipul fanfaronului inofensiv care provoacă sentimente contradictorii de dispreț și de compătimire, prin penibilul încercării de cosmetizare a sărăciei cu ajutorul formulărilor pretențioase. Ar fi de remarcat, în privința acestora, un aspect esențial, și anume
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe pat și luă de acolo un taler acoperit. Controlai pe menu: "Supréme de merlans batelière"... După ce mi-am căpătat porția, am gustat o bucățică, concentrându-mă... Parcă-i scrumbie... Da, da, ...scrumbie de poloboc... cu ceapă și cu oțet... Franțuzul exclamă cu entuziasm: Asta-i mâncarea mea!... Delicios!... Face bine la ficat. Și gastronomul nostru, încântat că scrumbiile au și proprietăți medicale, a scos și capetele, a consumat toată ceapa adunând cu meșteșug și oțetul, în sfârșit s-a comportat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
salonul de tatuaj Nathan din North Alvarado, numărul 463. — Ce-ai făcut acolo? Nebunul Joe își suflecă mâneca dreaptă, dezvăluind un șarpe cu limba despicată, sub care scria „Frant“. Își flexă bicepsul, iar tatuajul se lungi, dezvelind tot textul - „Sunt Franțuz“. — Sunt francez, se lăudă Dulange. Millard întoarse foaia. — Iar eu sunt polițist și începi să mă plictisești. Când mă plictisesc, preia discuția detectivul Bleichert. Detectivul Bleichert a fost cândva pe locul zece în lume la categoria semigrea și nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca o iepuroaică. — Da, ca o iepuroaică proastă. — Noaptea toate pisicile sunt negre, dobitocule. De ce-ai omorât-o? — N-a vrut să mi-o sugă. — Ăsta nu-i un motiv. Orice târfă ți-o suge pentru cinci dolari. Un franțuz ca tine ar trebui să știe asta. Mi-a supt-o nasol. — Nu există așa ceva, dobitocule! — Am ciopârțit-o! Am dat cu pumnul în masă în stilul lui Harry Sears. — Ești un mincinos nenorocit! Avocatul militar se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
acolo nu-i nici apă curentă, ca să fi putut spăla cadavrul. Iar Carroll s-a interesat în trei state pe unde a umblat Dulange între 10 și 17 ianuarie - bodegi, spitale, jocuri de noroc. Tocmai am luat-o-n barbă: franțuzul a fost la spitalul-închisoare St. Patrick din Brooklyn între 14 și 17 ianuarie. Diagnosticat cu o formă gravă de delirium tremens. A fost externat în dimineața aia și peste două ore a fost arestat în gara Pennsylvania. Omul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cei mai mulți medici chiar la începutul programului și am primit cel mai larg sortiment de negații sincere din toată cariera mea de polițist. Fiecare doctor - și cetățean de nădejde - cu care am discutat m-a convins și mai mult că amicul franțuzului trebuie să fi fost măcar un pic escroc. După ce am înfulecat un sandviș pe post de prânz, m-am apucat de indivizii dubioși. Aiuriții cu ierburile erau cu toții chinezi. Ghicitorii erau jumătate femei, jumătate niște amărășteni la locul lor. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se decise să se scoale din pat și să facă un duș. Tocmai ieșise de la duș când auzi soneria. Deschise ușa Îmbrăcată În halatul ei terry de baie. Sam stătea În ușă zâmbind larg, Încărcat cu croissante proaspete de la brutarul franțuz de după colț. O luă În brațe. Doamne, ce dor mi-a fost de tine! — Și mie, spuse ea dându-și seama ce răceală teribilă i se cunoștea În voce. Nu schiță nici un gest că ar vrea să-l ia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
toate șozurile care se previzibilează, mandea insist, fincă mi-am pus În scăfârlie să beau mate În fiecare sfântă ziulică cât oi sta pân străinătăți. Vești grase, canci. Da aseară blocase colidoru o tabără dă valize. Chiar Poyarré, care-i franțuz d-ăia de protestă, a urlat cât l-au ținut bojocii, da s-a tras gigea deoparte când i-a zisără că toată curelăraia era propietatea lu alde Lagrange sau, mai la fix, Grandvilliers-Lagrange. Se lățește zvonu că iei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
țesător (sp.); intrigant (sp.am.). Tejerina < (probabil) tejedor, „țesător“ + sobrina, „nepoată“, dar și aluzie sonoră la tijerina, „forfecuță“. Rubén Darío. A folosit cuvântul gabacho pentru franchute (nota lui H.B.D.). (Gabacho are, printre altele, la fel ca despectivul franchute, sensul de „franțuz“ (n. tr.). Numele de familie al fratelui de lapte, Paniego, trimite la pan „pâine“ + y „și“ + agua „apă“. Traducerea În limba spaniolă a numelui lui Corneille, „cioară“, dar În forma masculină „cioroi“. * Văd În dicționar că un montante este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou), plăcându-le sumanul subțire, cămașa de cânepă, căciula spartă, terciul de mămăligă, presărat cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului priveau, consternați, ca de un universal cataclism, către abnegația cu care soitarii cu fețe de plumb și alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de vizitatori săptămânal, dacă nu știe el de autorii ăștia, ei nu există. Nu te-a citit Manolescu, nu exiști. Ce-i pasă lui că Philippe Lejeune și-a mâncat ultimii ani din viață cu asta. Bine, bine, ăla e franțuz, iar ăștia care scriu pe netul românesc nu-s prea grozavi. Mai ales fiindcă nu se adaptează mediului, Înlocuiesc pur și simplu foaia de hârtie cu pagina web. Uitați-vă la Vakulovski. Dar, din când În când, tot mai apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cutare câte ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arată cât s-au muncit pentru mine în societatea omenească. Dar va zice cineva: Ei și? Cu munca românului nu pot face stat constituțional cu libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate? Franțujii sunt farmazoni de au putut-o face, - și noi să nu putem? Nu suntem noi oameni și nu putem să ne luăm după dînșii? Adică ei să fie mai cu cap decât noi? Adevărat. Franțuzul nu-i mai cu cap
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate? Franțujii sunt farmazoni de au putut-o face, - și noi să nu putem? Nu suntem noi oameni și nu putem să ne luăm după dînșii? Adică ei să fie mai cu cap decât noi? Adevărat. Franțuzul nu-i mai cu cap decât noi... dar mai este un cusur la mijloc, care ne-mpiedică sau ar fi trebuit să ne-mpiedice. Franțuzul ia o bucată de metal în preț de 50 de parale și-ți face din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să ne luăm după dînșii? Adică ei să fie mai cu cap decât noi? Adevărat. Franțuzul nu-i mai cu cap decât noi... dar mai este un cusur la mijloc, care ne-mpiedică sau ar fi trebuit să ne-mpiedice. Franțuzul ia o bucată de metal în preț de 50 de parale și-ți face din ea un ceasornic pe care ți-[l] vinde cu doi napoleoni; d-ta îi vinzi ocaua de lână cu un franc și el ți-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ea un ceasornic pe care ți-[l] vinde cu doi napoleoni; d-ta îi vinzi ocaua de lână cu un franc și el ți-o trimite înapoi sub formă de postav și-ți ia pe aceeași oca 20 de franci; franțuzul ia paie de orez, care nu-l țin nimica, și-ți împletește din el[e] o pălărie pe care nevasta dumitale dă trei sau patru napoleoni. 20 {EminescuOpX 21} Nu-i mai cu cap, pentru că mintea nu se mănâncă cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meșterul din Paris are de unde plăti Camere, universități, teatre, biblioteci, ba chiar brânză de iepure, de ar avea poftă de dânsa, poate s-o aibă. Dar noi, popor de țărani, nu le putem toate acestea decât cu-ncetul, și unde franțuzul e cu dare de mână noi trebuie sa legăm paraua cu trei noduri, pentru că ceea ce un popor agricol nu are niciodată sunt banii. Căci ce se-ntîmplă într-adevăr? Ai vândut ocaua de lână cu un frac, pe care-l ai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din nou înaintea Nicopolei, unde în fața strălucitei oști creștine stătea Baiazid Fulgerul. După planul cuminte de război trebuia ca lupta s-o înceapă românii cu oaste ușoară și abia după aceea să intre în luptă greaua cavalerie franțuzească. Dar cavalerii franțuji, setoși de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-a plecat acestui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi - substantivului repejune; apoi sânt mulțime de numiri colective cari se termină în ez sau az și au regulat ej la plural precum genoveji, franțuji, olandeji, engleji, portugeji, apoi praz/praji, obras/obraji, viteaz/viteji etc. Un exemplu și mai ciudat. Ch (x) se preface în limba noastră înaintea lui i consonans în ș de ex.: Leach, Leși; Ierarch, Ierarși, ș. a. Dorim a ști cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastră și a țării noastre. Dar asupra tuturor acestora vom reveni. [8 iunie 1879] ["ROȘII, ÎNCEPÎND DE LA ORATORII LOR... "] Roșii, începînd de la oratorii lor din Senat și de la ministrul Învățăturelor Publice și sfârșind cu redactorii "Romînului" și ai foii bărbierilor franțuji, sânt atât de neștiutori de carte încît adeseori dau ocazia la cel mai mare haz oricărui om cu oarecare cultură temeinică. D. General Manu de ex. a întrebuințat în ședința de joi a Senatului față cu guvernul actual epitetul de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]