1,973 matches
-
hohot de plîns, cu modulații savante și sufocante, un discurs plasat (că și poveștile despre genii îndrăgostite) pe muchia fină dintre ridicol și sublim. Fără teama de ridicol și fără să se sinchisească de sublim, rulează în oraș un film "franțuzesc" care a avut un imens succes de public la el acasă: La vérité și je ments (Să mor eu dacă mint!). Am văzut, în ziar, că filmul e în program la un cinematograf zis "Europa". Habar n-avînd ce e cu
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
La Iași, dar mai ales la București, am văzut foarte mult teatru. Era o explozie de teatru extraordinară în ^45, ^46, în capitală. Multe trupe, cei mai buni actori, cei mai buni regizori, noutăți, cele mai bune piese. Piese americane, franțuzești, filmele care începuseră să vină. A durat pînă în ^48 cînd a căzut capacul negru peste noi și s-a întîmplat ce stim. Începusem să am gust și discernămînt pentru teatru. Amuzata într-un fel, și în secret, am vrut
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
Maestrului! Cu puține excepții, nu am văzut la Clermont - și mai ales în competiție - scurt-metraje care să dea aceeași siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în special în scurtmetrajele franțuzești -, bifări "politic corecte" ale temelor la modă, monotonie și lipsa de imaginație. Uneori, în plină "tema", sinceritatea unei viziuni personale care nu te lasă să căști (că în Patterns al irlandezei Kirsten Sheridan) sau care te-amuză de-a dreptul
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
Constantin Țoiu Nici Anglia nu scapă de bârfa ăndrăcită a celor patru ași ai vieții pariziene. Greoaia, morală, cinstită, dacă vreți, buna Anglie, orișicum, față de spiritul franțuzesc latin, ironic, spumos, tolerant și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar nu despre asta-i vorba. Dar, măi ăntăi verva, cinismul celor patru, ideile lor an materie de fericire, de morală: ..."Eh
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
de la Paris. Cu o astfel de invitație oficială, H. Brauner capătă pașaport pentru Paris. Urmează alt ciclu de corespondență trimisă acasă Lenei Constante. Cu șarmul său natural, cucerește, acolo, nu numai pe coparticipantii din juriu, dar, în general, mediul artistic franțuzesc pe care il frecventează, invitat fiind peste tot în lumea artistică suspusă. Îl cunosate pe Chagall ("Chagall a îi scrie Lenei a am impresia că m-a plăcut", stînd de vorbă cîteva ore, vorbindu-i de proiectele sale). Altădată îi
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
un nivel pur formal, grafic, prin imitarea unor tipuri de caractere, cum ar fi cele gotice. Că în orice fapt de intertextualitate, semnalele pot fi repetate sau nu, dar se sprijină de obicei pe un context dezambiguizant. Un mesaj publicitar franțuzesc reușea să transmită conotația "rusesc" prin "răsucirea" literei R din cuvintele în care aceasta apărea în franceză (rezultatul era apariția unor ). Transcrierea intenționat polemică a cuvintelor unei limbi în alfabetul alteia e un procedeu mult mai banal; folosirea conotațiilor alfabetului
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
volume, unul fiind valabil pentru majoritatea aparițiilor editoriale românești. Nu am înțeles foarte limpede ce statut a avut, inițial, antologia editata acum de Polirom. Se pare că ea a fost preluată dintr-un original italian, dar totodată și dintr-unul franțuzesc. Este vorba de unul și același volum, apărut mai întîi în Franța și apoi în Italia (sau invers), ori de o compilație pe baza a două cărți distincte? Nu reiese clar de niciunde, si cred că investigațiile mele pe coperta
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
Ediția 2015 din Petit Larousse illustré conține 32 de pagini în plus față de precedenta pentru a face loc celor 150 de cuvinte noi. Când vom avea și noi versiuni anuale din DEX, de exemplu? Că la un Littré românesc (acela franțuzesc are 26 de volume, din care 20 de la A la Z, unul de cuvinte ieșite din uz, altul de franceză originară, al treilea de onomastice și așa mai departe) nici nu ne putem gândi! Arhipelagul Gulag, 40 În două rânduri
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
distincție între romane polițiste și romane noir. În romanele noir se pune în evidență o realitate sumbră, o poveste întunecată a societății, fără să fie la mijloc o intrigă polițistă, urmărirea unui asasin. Dostoievski a scris roman noir, în accepțiunea franțuzească a termenului, dar nu roman polițist. Cred că particularitatea acestei cărți (La revedere, acolo sus, traducere din franceză de Tristana Ir, Editura Trei, 2014 - n.red.) stă în tratarea unei teme de roman noir cu mijloace narative care vin din
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
care ar trebui să arate cum se leagă prin originea îndepărtată cuvintele românești odaliscă și odaie - și să explice diferența dintre sensul de origine al cuvîntului și cel produs pe cale culturală. în română, odaliscă e un împrumut din franceză; dicționarele franțuzești sînt însă mai generoase cu explicațiile, mai ales în acest caz, interesant pentru istoria culturii, în măsura în care depinde de crearea miturilor exotice, de fabricarea occidentală a orientalismului. Enciclopediile și dicționarele nu uită să precizeze că fr. odalisque este o formă coruptă
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
urmă, de hotărîrea fiului său, care promitea să devină un eminent om de știință, de a părăsi Occidentul pentru a deveni practic altcineva în îndepărtatul și (pe atunci încă) misteriosul Tibet. Ceea ce nu înseamnă că, așa cum au insinuat unele publicații franțuzești, ar fi existat o ruptură între cei doi. Nici măcar o vremelnică înstrăinare, ne asigură filozoful. Mai curînd o nedumerire, chiar una gravă, din categoria acelor mirări-tulburări pe care le resimțim cînd ne vine greu să-i înțelegem apropiați nouă, într-atît
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
fost Cîrmaciul, Dibaciul, Genialul; li se pot adăuga cele venite pe filieră străină, prin traducere: Danubiul gîndirii, Geniul Carpaților - formule care nu au circulat cu adevărat în cultul personalității de la noi, dar au fost selectate de presa străină, mai ales franțuzească. Din faptul sau circumstanțele semnificative ale morții s-au născut, prin 1990-1991, Împușcatul (grabnic Împușcatul, primul Împușcat, Abuziv împuscatul, Împuscatul cu Zile), Ciuruitul, Doborîtul, Răposatul, Decedatul, Defunctul, Mătrășitul, Accidentatul de la Tîrgoviște etc. Au apărut clișee noi, ironic favorabile - Regretatul, Binefăcătorul
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
mai puternică și mai stabilă monedă a Europei. S-a uitat că intelectualitatea României provenea în marea ei majoritate din țărănime, iar deschiderea și nivelul ei erau cu adevărat europene. Anticariatele de provincie prin anii '70 erau pline de cărți franțuzești provenite din bibliotecile particulare, cărți pe care intelectualii români le primeau prin abonament de la editurile pariziene. S-a uitat că în România domnea, tot atît cît în Franța sau Anglia acelor vremi, legalitatea, că proprietatea și libertatea de expresie, alături de
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
rolul de favorită a Regelui Soare, și iată-i pe toți - Ludovic, Colbert, Prințul de Condé, iată-l pe Depardieu, iată toată Curtea Franței și tot filmul (Vatel) vorbind englezește! Cannes-ul 2000 a fost inaugurat, așadar, de o superproducție franțuzească, jucată în engleză, sub bagheta unui regizor britanic... În 1671, regele și suita vin în vizită la țară, la palatul Prințului de Condé. Trei zile și trei nopți de serbări fastuoase, de ospețe pantagruelice, de intrigi de curte, de povești
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
girafe, și pentru că această Românie trebuie să corespundă, neapărat, unui "dicționar al ideilor primite". Ceea ce supără e ștergerea nuanțelor, identificarea României cu o imagine restrictivă, unilaterală, exclusivă și neadevărată! (e de prisos să mai spun că și într-un film franțuzesc de anul trecut exista personajul cerșetoarei care vorbea românește; doar că pe aceea o chema Petruța, și se vedea că e "rromă"). În diversitatea ei, selecția franceză a inclus și filme de public (Vatel, Harry...), și filme care suferă de
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Nicolae Manolescu Profitînd de traducerea, în curs, la Editura Univers a romanelor lui José Saramago și de cîteva versiuni franțuzești (toate, din anii '80-'90, căci și francezii l-au descoperit tîrziu pe cel mai celebru scriitor portughez de după Pessoa), mi-am făcut o anumită idee despre autorul Plutei de piatră și al Orbirii (a nu se confunda cu aceea
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
ale strălucitului eseu al lui Ernst Jünger; de fapt, ar mai trebui scanate ilustrațiile (gravuri de Dürer, imagini ale unor nisiparnițe celebre printre care aceea a lui Erasmus, sau fotografii ale unor extrem de interesante ceasuri florare, ceasuri cu fitil, clepsidre franțuzești ș.a.m.d.). Într-un cuvînt, ar trebui citată toată cartea - și deci citită. Dacă mai este nevoie de un argument în acest sens, trebuie menționată calitatea excelentă a traducerii Vioricăi Nișcov, care ne furnizează totodată o cantitate suplimentară de
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
ar fi mai posomorâtă. Ele făcură să scapere imaginația bărbaților politici, artiștilor. La Varșovia, în subsolurile clădirilor încă avariate, văd pe ferăstruici lumini aprinse. Înăuntru ard sfeșnice cu lumânări. Câteva descinderi, de probă... În subsolul unui edificiu, cu mobilă stil franțuzească, prin miracol rămasă intactă, băieți în negru, cu papion, cântă la pian. Fete în rochii de seară între lumânările aprinse, cântă și ele la vioară. Mă înclin, și ies... La Cracovia, pe Vistula, intru în catedrala din secolul XIII. O
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
în nordul Italiei, cunoscute încă din secolul XVI, iar unii consideră că originea lor ar fi cuvîntul peto (pîrț). Alții, la rîndul lor, susțin că ar proveni din latinescul pithecus (maimuță). În alte limbi europene, originile cuvîntului sînt mai evidente. Franțuzescul commérage vine de la commater (nașă), care astăzi a devenit commère (palavragioaică). Asemănător și termenul spaniol comadreo': provine din comadre și înseamnă, printre altele, nașă, cumătră, prietenă și vecină. Franțuzescul ragot înseamnă literal grohăitul porcului mistreț. Adică bîrfa cea mai abjectă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
pithecus (maimuță). În alte limbi europene, originile cuvîntului sînt mai evidente. Franțuzescul commérage vine de la commater (nașă), care astăzi a devenit commère (palavragioaică). Asemănător și termenul spaniol comadreo': provine din comadre și înseamnă, printre altele, nașă, cumătră, prietenă și vecină. Franțuzescul ragot înseamnă literal grohăitul porcului mistreț. Adică bîrfa cea mai abjectă, calomnia ticăloasă, ce îl pune pe cel care o răspîndește pe aceeași treaptă cu animalele. Franceza deosebește și între cancan (măcăitul rațelor) și potin, o bîrfă ce nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
antipatizată țară europeană, Franța. Ca dovadă - lupta pe viață și pe moarte pentru un post călduț la Paris, farsa diplomatică și morală culminând cu numirea lui Oliviu Gherman pe post de șef al misiunii românești pe malurile Senei! Sigur, parfumurile franțuzești constituie un punct de atracție etern, numai că Italia, o mare putere economică, are un cuvânt mai greu de spus decât detestații tenori din țara lui Ronsard! E un gest de curat antipatriotism să dai cu piciorul contactelor realizate în
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
din varii perspective. Dar mereu în jurul aceleiași preocupări. Pînă acum, în 1937, precedentele sale cărți nu se asemănau, în dispunerea materiei, de celelalte care îi vor cuceri extraordinara celebritate. Repet, numai Lacrimi și sfinți vestește modalitatea scriiturii vestitelor sale cărți franțuzești din 1949 încoace. Cît despre carte, ea demonstrează net detașarea critică a autorului de dimensiunea religioasă. Începe prin a declara că încercînd să înțeleagă de unde vin lacrimile pe care le varsă, rugîndu-se, ființele religioase, a ajuns la sfinți, conchizînd că
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
apropiați, nu însă și înfeudați zonei de interes a conservatorilor, Eminescu și Caragiale se detașează în peisajul cultural al epocii drept vocile cele mai autentice ale spiritului critic aplicat unei societăți aflate în cumpăna vremii. Liberalismul, tradus direct din surse franțuzești, a propulsat o faună diversă și spectaculoasă, numai bună de țintuit în insectarul său de către Caragiale. La intersecția dintre lumea românească, dinamică, cel puțin la nivelul elitelor, și oferta ideologică occidentală, versatilitatea a devenit o trăsătură a modului românesc al
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
-l ridică pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt fabricanții de palavre, uzurpatorii, demagogii, toți trăind din munca
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
peculiarly" - "deosebit de", "întru totul" etc. - pentru a sugera întrebuințarea ușor ironică a termenului de către autor. 13 "O dată pentru totdeauna", în franceză, în original. 14 Denumirile succesive -European Economic Community, European Community, European Union - ale grupului de țări occidentale. 15 De la franțuzescul "nombril"-"buric". Cuvântul s-ar traduce prin "centrați pe sine, pe propria imagine", "obsedați de propriul lor univers" etc. 16 "Șohet" - persoană însărcinată cu sacrificarea animalelor în conformitate cu cerințele Legii evreiești.
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]