544 matches
-
am avut sprijin de la fanii români, cred că voi mai putea câștiga și alte meciuri datorită lor”, a spus Halep, care a fost susținută din tribune de numeroși fani români. În turul următor al competiției, Halep o va întâlni pe franțuzoaica Kristina Mladenovic (26 WTA), care a trecut de germancaa Annika Beck, locul 61 mondial, scor 6-0, 7-5. Halep și Mladenovic s-au mai întâlnit de trei ori până acum, scorul meciurilor fiind în avantajul franțuzoaicei care s-a impus de
Simona Halep merge mai departe la Indian Wells Halep, victorie clară [Corola-blog/BlogPost/92478_a_93770]
-
Halep o va întâlni pe franțuzoaica Kristina Mladenovic (26 WTA), care a trecut de germancaa Annika Beck, locul 61 mondial, scor 6-0, 7-5. Halep și Mladenovic s-au mai întâlnit de trei ori până acum, scorul meciurilor fiind în avantajul franțuzoaicei care s-a impus de două ori. Ultimul meci dintre cele două a avut loc în 2015, la Cincinnati, când Halep a câștigat, scor 7-5, 5-7, 6-4. Și perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda) s-a calificat, sâmbătă, în
Simona Halep merge mai departe la Indian Wells Halep, victorie clară [Corola-blog/BlogPost/92478_a_93770]
-
local pentru Evidență Populației spune că, deși au confirmat data nașterii sale, Mbah Gotho nu va intra în Cartea Recordurilor până când datele nu sunt verificate independent. Actuala deținătoare a titlului de cel mai longeviv om care a trăit vreodată este franțuzoaica Jeanne Calment, care a murit în 1997, la vârsta de 122 de ani. hotnews.ro
„Cel mai longeviv om din lume”, un indonezian in varsta de 145 de ani, spune ca vrea sa moara [Corola-blog/BlogPost/92952_a_94244]
-
curții boierești, unde ridicaseră o bisericuță. Gheorghe Sterian nu a avut copii, iar Petrache Sterian a avut un singur fiu cu numele Gheorghe (Jorj) care a făcut studii la Paris. S-a făcut arhitect și s-a căsătorit cu o franțuzoaică La moșie a angajat un grecă cu numele Gheorghe Polinache - care îi administra moșia. După un timp, Sterian a pierdut încrederea în Polinache și a dat moșia în arendă la niște armeni cu numele de Garabete. După ce armenii au plecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parlamentari, în legătur cu salarizarea preoților din fondurile statului, să fie scoși din situația de „cerșetori” prin sate. Prin anul 1890 s-a aprobat legea prin care preoții au fost plătiți de la buget. Jorj Sterian a fost căsătorit cu o franțuzoaică în 1900 și au avut doi copii, un băiat și o fată. Între anii 1925-1927 a pictat biserica „Sfinții împărați”din Bacău, împreună cu fiul său, care s-ar putea să fie acum (1970), arhitect la Iași, ne spune cronicarul Toader
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
eșecuri de vînzare absolute. La Paris nimeni nu dădea doi bani pe el, iar lui Cabestany i-a plăcut mereu să cumpere ieftin. — Așadar, Carax scria În spaniolă sau În franceză? — Nu se știe. Probabil În amîndouă. Maică-sa era franțuzoaică, profesoară de muzică, am impresia, iar el trăise la Paris de cînd avea nouășpe sau douăzeci de ani. Cabestany spunea că primeau manuscrisele lui Carax În spaniolă. Dacă erau traduceri sau originalul, Îi era totuna. Idiomul favorit al lui Cabestany
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
un aer confidențial, arcuindu-și o sprînceană și privind cu coada ochiului Într-o parte și-n cealaltă. Ca de pildă că băiatul nu era al pălărierului. — Julián? Adică Julián nu era fiul domnului Fortuny? — Asta i-a zis-o franțuzoaica Viçentetei, nu știu dacă din pizmă, ori cine știe de ce. Mie fata mi-a povestit-o după cîțiva ani, cînd ei nu mai locuiau aici. Așadar, cine era adevăratul tată al lui Julián? — Franțuzoaica n-a vrut să spună niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Fortuny? — Asta i-a zis-o franțuzoaica Viçentetei, nu știu dacă din pizmă, ori cine știe de ce. Mie fata mi-a povestit-o după cîțiva ani, cînd ei nu mai locuiau aici. Așadar, cine era adevăratul tată al lui Julián? — Franțuzoaica n-a vrut să spună niciodată. Poate nici nu știa. Știți cum sînt străinii. — Și credeți că de asta o bătea soțul? — Cine știe? De trei ori au trebuit s-o ducă la spital, mă auziți, de trei ori. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
poștală era 2321. M-am Îngrozit cînd m-am gîndit ce contabilitate se făcea În biroul ăla. — Ați avut mult de-a face cu domnul Fortuny? am Întrebat. — Așa și-așa. Mi-aduc aminte cum, atunci cînd am aflat că franțuzoaica Îl părăsise, l-am invitat la curve, cu niște amici ca lumea, la un local de poveste pe care-l știu pe-aici, pe lîngă La Paloma. Ca să prindă curaj, deh, atîta tot. Și să știți că nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de a fi cel mai harnic și cel mai puțin năzuros cînd era vorba să acorde miracole amoroase. Antoni Fortuny, care Împlinise treizeci de ani și plesnea de burlăcie, voia o soție și o iubea deja. Sophie era o tînără franțuzoaică și locuia Într-o rezidență pentru domnișoare de pe strada Riera Alta; dădea În particular lecții de solfegiu și de pian vlăstarelor familiilor privilegiate din Barcelona. Nu avea nici familie, nici avere, ci numai tinerețea și formația muzicală pe care tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la ce se referea. — V-a vorbit Julián vreodată despre amintirile acelea, despre anii petrecuți la Barcelona? — Foarte puțin. În săptămîna cît am stat acasă la el, la Paris, mi-a povestit cîte ceva despre familia lui. Maică-sa era franțuzoaică, profesoară de muzică. Taică-su ținea un magazin de pălării, sau cam așa ceva. Știu că era un om foarte religios, foarte strict. — V-a explicat Julián ce fel de relații avea cu el? — Știu că se aveau foarte prost. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fac. A schimbat subiectul ca și cum ar fi fost o chestiune căreia nu-i dădea importanță. Curând am descoperit că în cercul ei de prieteni circula o anumită poveste, și anume că Charles Strickland s-ar fi îndrăgostit de o dansatoare franțuzoaică pe care a văzut-o mai întâi la un balet la Empire, iar pe urmă a însoțit-o la Paris. N-am putut descoperi de unde a pornit această poveste, dar - lucru destul de ciudat - a generat multă compătimire pentru dna Strickland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
un iarmaroc aglomerat sau ca niște cuști de animale de la un circ. La fiecare poartă vezi o femeie. Unele se reazemă alene de stâlpii porții fredonând ca pentru ele sau strigând trecătorii cu glas răgușit, iar altele citesc apatia. Sunt franțuzoaice, italience, spanioloaice, japoneze și chiar și negrese. Unele sunt grase și altele slabe. Și sub stratul gros de fard de pe fețele lor, sub negrul greu de pe sprâncene și rujul stacojiu de pe buze, vezi totuși ridurile bătrâneții și urmele desfrâului. Unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
un șir de chelălăieli prelungi și sufocate. - Ce spune? exclamă Dante cu nerăbdare. Pietra făcu o mutrișoară disprețuitoare. - Nu pare să fie mare scofală de prietena dumitale, priorule. Nepoata unui călugăr, dacă am Înțeles eu bine. O cheamă Amara. E franțuzoaică, din Toulouse. - Prietena ta a Întrebat-o de ce au venit aici? Pietra șovăi. - Martina nu e sigură că a Înțeles bine. I se pare că i-a zis... „pentru visul Împăratului”. Ba chiar „ultimul” vis. Lagia se amestecă și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cocoșesc eu, păi, dă-i drumul dacă știi, zice profa pisicindu-se, am simțit asta. Pân la buzișoare Pân la țâțișoare... Recitam și mă uitam pe plapumă, îmi plimbam ochii pe mătasea aia, deloc în ochii profei sau pe pielea ei. Franțuzoaica, așa-i ziceam la școală, se ridică deodată, era goală complet, țin minte că era bronzată, fusese la mare, în vară, probabil, și se duce pe hol, ia o cană cu apă, vine înapoi, se bagă în pat, așa, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
trei „grădinari” sau trei se bat, al patrulea câștigă! Unul dintre cele mai interesante episoade care a avut loc la Paris și de care nea Mitică și-a amintit cu lux de amănunte, a fost cel legat de o tânără franțuzoaică de origine română, pe nume Nadine. Această tânără lucra împreună cu mama ei la un hotel și locuiau tot acolo. Nadine era o fată frumoasă și era privită cu admirație de către românii emigranți din Paris. În grupul de prieteni în care
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
o bună zi cu Dan Isăcescu. Omul care a ajuns la Paris sub tren, care apoi a locuit cu „cloșarii” pe malul Senei, ajunge să aibă o familie! Tatăl lui Nadine era român - căpitan de vas -, iar mama ei era franțuzoaică. Fata vorbea bine românește; deși era născută în Franța; locuise pentru o perioadă în România. După ce și-a adunat niște bani, Dan a trimis-o pe Nadine în vizită în România să o vadă pe mama lui. „Lupu-și schimbă
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
Nimeni nu i-a dat speranțe, ba mai mult l-au descurajat, spunându-i că va fi o minune dacă va putea s-o învețe vreodată pe Nicole limba lui natală. Și totuși, în ciuda previziunilor apropiaților, după doar 6 luni, franțuzoaica Nicole vorbea românește. Nimeni nu mai întâlnise o asemenea capacitate de acumulare, atâta inteligență și talent. Așa că românii au început să bârfească și să facă supoziții. Credeau că nea Mitică i-a mințit și că părinții lui Nicole sunt, de
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
de zile cu nimeni. În fața unei asemenea tragedii ... „A doua oară dacă ne-am întâlni, fie că ar fi în Franța sau în SUA, nu ar fi la fel!” În același avion s-a întâmplat să fie și o distinsă franțuzoaică, o doamnă care aparținea vârfurilor intelectualității franceze. Era căsătorită cu un japonez și călătorea de această dată spre Țara Soarelui Răsare, zburând o parte din drum cu același avion în care se afla și nea Mitică. Franțuzoaica îl cunoștea foarte
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
și o distinsă franțuzoaică, o doamnă care aparținea vârfurilor intelectualității franceze. Era căsătorită cu un japonez și călătorea de această dată spre Țara Soarelui Răsare, zburând o parte din drum cu același avion în care se afla și nea Mitică. Franțuzoaica îl cunoștea foarte bine pe Emil Cioran, soțul său îl dusese pentru prima dată în Japonia. Trei prinți japonezi, care auziseră de faima lui Cioran au fost curioși să-l cunoască și soțul acestei doamne le-a facilitat întâlnirea cu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
să spun, când deodată, nu știu ce mi-a venit și am rostit: Sunt sărac și n-am nimic / Numai pielea pe buric”. „Nici Japonia și nici Franța nu au avut vreun poet care să descrie atât de bine sărăcia!”- se minunase franțuzoaica, reflectând la versurile rostite de Dumitru Sinu care se scuzase că nu știa cine le-a scris; le preluase de la un țăran de la el din sat. Din nou, iată că spiritul țăranului român impresiona prin profunzime și nu pe oricine
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
străine, învață franceza!” „Timpul trebuie valorificat în favoarea cunoașterii, în fiecare zi trebuie să învățam câte ceva”, așa m-a îndrumat nea Mitică ori de câte ori a avut ocazia s-o facă. El a învățat tot timpul: vorbește engleza, franceza și italiana. Doamna Nicole, franțuzoaica pe care a cunoscut-o la Montreal și care i-a devenit soție, vorbește engleza și italiana și binișor româna. Ea a învățat cu timpul chiar și cântece populare românești. Dumitru Sinu a plecat împreună cu toată familia pentru o perioadă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUMUL APELOR, 51 ( ROMAN ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În afara majordomului, restul personalului prințesei sunt femei, franțuzoaice tinere și stilate. Din câte îmi pot da seama, ordinea și disciplina, dublate de politețe, pare să fie elementul comun care le caracterizează. Femeia jokeu, care preluase caii, dispăruse undeva, în direcția grajdurilor, lăsând în urmă o adieră fină de
DRUMUL APELOR, 51 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368624_a_369953]
-
autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Așadar, titlurile acestui capitol sunt următoarele: 1. Frica cea bună; 2. Curajul mărturisirii; 3. Mica franțuzoaică; 4. Soluția românească pentru dialog la nivel înalt; 5. Gânditorul; 6. Domnul profesor; 7. Despre anatomia inimii triste la români (sau infarctul sufletesc); 8. Privirea sălbaticilor - privirea ambasadorilor; 9. Neșansa României; 10. Memoria pomenire; 11. Războiul continuu; 12. Instinctul jertfelnic
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Va veni, poate, și momentul acestei amare curiozități, căci ceva trebuie să fie, cum a și scris, de pildă, Dan C. Mihăilescu, în dosarul căruia se cereau referințe despre relațiile sale cu un Ion Pop aflat în corespondență cu o franțuzoaică, cu perspective de căsătorie, și care părea să fie nemulțumit de situația din țară în comparație cu cea din Occident ... Nu ascund că mi-e și groază de ce aș putea descoperi, după ce prietenii mei germani din redacție au putut afla delațiuni extrem
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]