316 matches
-
2000 de creștini între care doi episcopi franciscani și nenumărați frați. În 1941 a murit în lagărul de la Auschwitz, Maximilian Maria Kolbe, franciscanul luminat care împreună cu Iosif P. Maria Pal a întemeiat mișcarea populară „Armata Maicii Domnului”. Printre sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții, care și-au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfinții familiei franciscane au fost Sf. Bonaventura, Sf. Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții, care și-au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult curaj în misiuni și în apostolat, o simplificare exemplară a vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult curaj în misiuni și în apostolat, o simplificare exemplară a vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii spirituale, a teologiei și misticii franciscane. Toate formele de sfințenie îl au ca model pe Cristos, în trăirea suferințelor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii spirituale, a teologiei și misticii franciscane. Toate formele de sfințenie îl au ca model pe Cristos, în trăirea suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor (Ef. 83, 1,23)”. Sf. Ignațiu de Loyola a influențat spiritualitatea franciscană, mai ales prin ascetismul său riguros. Umanismul și Renașterea au fost pe aceeași lungime de undă cu concepțiile franciscane despre lirismul dragostei, frumusețe, armonie și credință înflăcărată. Spiritul franciscan s-a reînnoit și s-a îmbogățit cu noi nuanțe. Într-un echilibru perfect se înalță grațios coloana franciscană a poeziei, în care se îmbină Dumnezeiescul cu simplitatea umană: „Bucură
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
poezie înaltă exprimă relația „înflăcărată” cu Clara, o altă Beatrice, dar ambele încercând să o urmeze pe Sfânta Fecioară Maria, „în care Dumnezeu a văzut tot ceea ce are mai bun omenirea” (Dante). Există istorii consacrate ale poeziei, literaturii și artei franciscane, dar în ceea ce urmează se amintește doar contribuția lui Francisc și a fraților săi. În antologiile de poezie spirituală franciscană, Jacopone de Todi, Jean de Pechan, Julien de Spiro sau Sf. Bernardin de Siena, P. de Alcantara și mulți, foarte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
poezie spirituală franciscană, Jacopone de Todi, Jean de Pechan, Julien de Spiro sau Sf. Bernardin de Siena, P. de Alcantara și mulți, foarte mulți alții sunt prezenți. Spiritul poetic a fost și este o trăsătură dominantă și a fraților Provinciei Franciscane Conventuale „Sf. Iosif” din Moldova, cu reprezentanți talentați, demni de a figura în oricare antologie universală. Ciclul realist al lui Giotto „Viața lui Francisc” din Bazilica Superioară din Assisi, redă simplitatea și firescul Sărăcuțului, care, de oriunde l-ai privi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
obișnuia să cânte, plin de înflăcărare, înainte de predică, în timpul predicii și după. Julien de Spiro a compus muzică liturgică atât pentru Sf. Francisc cât și pentru Sf. Anton de Padova. În Assisi și Padova există o tradiție muzicală a spiritualității franciscane. Compozitorul franciscan Claude Osterne a creat sublima Glorie din Missa de Crăciun, în spiritul scenei nașterii pruncului Isus, din Pădurea Greccio. Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin care omul își exprimă iubirea și recunoștința față de Dumnezeu. Începând cu saluturile „Lăudat fie Isus!”, „Pace și Bine”, până la cele mai cunoscute expresii „Sfântă Marie Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoșii”, până la rugăciunea „Angelus”, toate aceste devoțiuni franciscane au devenit populare. Sfântul Francisc a ales un oficiu mai scurt (dintr-un singur volum, mai ușor de mânuit, față de acelea care se întrebuințau atunci), numit Breviar. Fratele Aimone a alcătuit o nouă redactare a rubricilor Missalului, pe care papa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Codicele Franciscan și mai apoi în Missalul Roman. Marea evlavie a Sf. Francisc pentru Cristos, pentru Euharistie, Prea Sfânta Treime, pentru Nașterea Mântuitorului (cu reprezentarea scenei din Pădurea Greccio), cultul Pătimirii Domnului, exercițiul atât de pios „Via Crucis”, sunt franciscane. Cultul Prea Sfintei inimi a lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și cu turcii, care s-au năpustit distrugând totul, și, în stilul lor au pus foc peste tot. Multe biserici și case au fost devastate și mistuite de flăcări, inclusiv biserica catolică și mănăstirea franciscană; și toate bisericile și mănăstirile franciscane din Câmpulung, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Orșova Nouă au avut aceeași soartă cruntă. Pacea de la Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de liniște și numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți credincioși din Oltenia au plecat cu preoții franciscani în Banat, unde au constituit comunități înfloritoare. Turcii au devastat și ars multe biserici și mănăstiri franciscane, după retragerea austriecilor. Războiul dintre cele trei mari imperii (austro-ruso-turc), cu toate ororile lui s-a desfășurat, de cele mai multe ori (între 1806-1812), pe teritoriul românesc, unde a provocat multe distrugeri și epidemii, iar mănăstirile și bisericile catolice din Oltenia care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numit comisar episcopal pentru Moldova și Muntenia părintele franciscan Paolo Bruni, care s-a prezentat domnitorului Alexandru Ilieș cu scrisori de recomandare de la doi venețieni foarte influenți, cu marea dorință de a obține aprobarea pentru construirea unei biserici și mănăstiri franciscane. Odată obținută aprobarea, au început imediat lucrările de construcție, și, printr-o muncă asiduă, au reușit ca în 1633 să le dea în folosință. Între timp, devenise domnitor la țării, credinciosul și devotat catolicismului, Domn, Matei Basarab (1632-1654). Biserica franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aceia care le oferă ajutorul. Ordinul terțiar regular feminin a luat amploare, în special în secolele XIII și XIV, în nordul Alpilor, iar mai apoi s-a răspândit rapid în toată Europa. Nu se cunoaște data exactă la care terțiarele franciscane au obținut aprobarea călugăriei obligatorii. Congregațiile de acțiune apostolică de caritate s-au preocupat de îngrijirea bolnavilor, a săracilor, orfanilor, și, în general, a marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pace; 8. să nu jure și să evite vorbele necuviincioase și inutile; 9. să participe des la Sf. Liturghie, chiar zilnic de le va fi cu putință; 10. să se roage în comun la moartea vreunui membru al familiei terțiare franciscane.” Părintele Iosif Tălmăcel a încheiat articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a exprimat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
terțiare în Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această complexă activitate era necesară prezența unui „îndrumător sigur” ca părintele Iosif Tălmăcel, care, cu aprobarea superiorilor, la 15 septembrie 1918 a înființat publicația „Aurora Franciscană, Curierul Terțiarilor Franciscani din România”, cu următorul program: „În primul rând se vor trata acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-au învățat valorile Bisericii Catolice. Părintele Anton Demeter a salvat o copie, a tuturor numerelor revistei „Viața” (comuniștii au distrus toate arhivele franciscane). Recunoștință și admirație pentru acest nobil și preaîncercat părinte. „Aurora Franciscană” a apărut în 3 etape: 1918-1920; 1921 - februarie 1927; martie 1938 - decembrie 1943. În cele ce urmează se vor prezenta în original rapoartele consemnate de către Comisarul Provincial pentru Terțiari
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-au dat la timp dezlegările generale și s-au pus în executare hotărârile luate la ultima adunare generală din anul trecut. În toamna anului trecut s-a înființat azilul de bătrâni la Cioplea, lângă București, condus de Surorile noastre franciscane. La înființarea acestui azil a concurat cu o sumă însemnată și fraternitatea noastră și și-a propus să mai adune fonduri ca să poată întreține încă câteva paturi. Dea Domnul ca terțiarii și terțiarele din București să se înmulțească și să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru a avea un rol capital în viața Bisericii, ca în perioadele trecute, se impune o organizare mai eficientă a acțiunilor și o colaborare constructivă. „Știința înseamnă putere”, spunea un filosof. Se impune să ne întoarcem din nou la izvoarele franciscane, și apoi să acționăm. Întâi se realizează contemplația și apoi activitatea practică. Operele Sfântului Francisc, a Sf. Bonaventura sau Gilberto de Tournai, Ugo Panziera de Prato, Roger Bacon, Duns Scot, Occam, pot fi citite și pe Internet. Suntem chemați să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]