316 matches
-
lui Isus (practicat în prima vineri din lună, de 9 ori), Vizita Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și cu turcii, care s-au năpustit distrugând totul, și, în stilul lor au pus foc peste tot. Multe biserici și case au fost devastate și mistuite de flăcări, inclusiv biserica catolică și mănăstirea franciscană; și toate bisericile și mănăstirile franciscane din Câmpulung, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Orșova Nouă au avut aceeași soartă cruntă. Pacea de la Iași (1792) a adus o înseninare și o perioadă de liniște și numărul credincioșilor catolici a înregistrat o creștere în Târgoviște. Episcopul Molajoni l-a numit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți credincioși din Oltenia au plecat cu preoții franciscani în Banat, unde au constituit comunități înfloritoare. Turcii au devastat și ars multe biserici și mănăstiri franciscane, după retragerea austriecilor. Războiul dintre cele trei mari imperii (austro-ruso-turc), cu toate ororile lui s-a desfășurat, de cele mai multe ori (între 1806-1812), pe teritoriul românesc, unde a provocat multe distrugeri și epidemii, iar mănăstirile și bisericile catolice din Oltenia care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numit comisar episcopal pentru Moldova și Muntenia părintele franciscan Paolo Bruni, care s-a prezentat domnitorului Alexandru Ilieș cu scrisori de recomandare de la doi venețieni foarte influenți, cu marea dorință de a obține aprobarea pentru construirea unei biserici și mănăstiri franciscane. Odată obținută aprobarea, au început imediat lucrările de construcție, și, printr-o muncă asiduă, au reușit ca în 1633 să le dea în folosință. Între timp, devenise domnitor la țării, credinciosul și devotat catolicismului, Domn, Matei Basarab (1632-1654). Biserica franciscană
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aceia care le oferă ajutorul. Ordinul terțiar regular feminin a luat amploare, în special în secolele XIII și XIV, în nordul Alpilor, iar mai apoi s-a răspândit rapid în toată Europa. Nu se cunoaște data exactă la care terțiarele franciscane au obținut aprobarea călugăriei obligatorii. Congregațiile de acțiune apostolică de caritate s-au preocupat de îngrijirea bolnavilor, a săracilor, orfanilor, și, în general, a marginalizaților. În sec. al XIX-lea congregațiile feminine din O.F.R. au cunoscut o vitalitate deosebită
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Filius”. Carismaticul Sfânt Părinte a văzut în fraternitatea terțiarilor o adevărată școală de spiritualitate, deschisă tuturor, dar în special laicilor. Din izvorul cel mai pur al credinței lui Poverello, s-a născut un fluviu uriaș ce a înconjurat pământul. Surorile franciscane, din toate congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
congregațiile, sunt de cinci ori mai numeroase față de frații franciscani. Încă de la sfârșitul secolului XIX, franciscanii, terțiarii și cei din Ordinul Terțiar Regular, au fost admiși de către Biserica Anglicană, pe al cărui teritoriu există, și în prezent, o comunitate masculină franciscană foarte activă, o mănăstire a clariselor și câteva fraternități de terțiari. Fenomenul s-a extins și la Biserica Lutherană din Germania și Suedia, unde există mănăstiri de călugări franciscani, precum și fraternități laice. Pe teritoriile românești, terțiarii au acționat în câteva
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
TAU, ultima literă a alfabetului ebraic, semn cu care și semna Francisc scrisorile. Pe teritoriul Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pace; 8. să nu jure și să evite vorbele necuviincioase și inutile; 9. să participe des la Sf. Liturghie, chiar zilnic de le va fi cu putință; 10. să se roage în comun la moartea vreunui membru al familiei terțiare franciscane.” Părintele Iosif Tălmăcel a încheiat articolul din nr. 1 al revistei Viața, 1914, cu urarea reînnoirii și creșterii numerice a terțiarilor din România. Într-un articol publicat de către pr. dr. Anton Bișoc în revista Viața din 1916, s-a exprimat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
terțiare în Moldova și Muntenia. Părintele doctor Iosif P. Maria Pal a considerat că pentru această complexă activitate era necesară prezența unui „îndrumător sigur” ca părintele Iosif Tălmăcel, care, cu aprobarea superiorilor, la 15 septembrie 1918 a înființat publicația „Aurora Franciscană, Curierul Terțiarilor Franciscani din România”, cu următorul program: „În primul rând se vor trata acele chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-au învățat valorile Bisericii Catolice. Părintele Anton Demeter a salvat o copie, a tuturor numerelor revistei „Viața” (comuniștii au distrus toate arhivele franciscane). Recunoștință și admirație pentru acest nobil și preaîncercat părinte. „Aurora Franciscană” a apărut în 3 etape: 1918-1920; 1921 - februarie 1927; martie 1938 - decembrie 1943. În cele ce urmează se vor prezenta în original rapoartele consemnate de către Comisarul Provincial pentru Terțiari
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-au dat la timp dezlegările generale și s-au pus în executare hotărârile luate la ultima adunare generală din anul trecut. În toamna anului trecut s-a înființat azilul de bătrâni la Cioplea, lângă București, condus de Surorile noastre franciscane. La înființarea acestui azil a concurat cu o sumă însemnată și fraternitatea noastră și și-a propus să mai adune fonduri ca să poată întreține încă câteva paturi. Dea Domnul ca terțiarii și terțiarele din București să se înmulțească și să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru a avea un rol capital în viața Bisericii, ca în perioadele trecute, se impune o organizare mai eficientă a acțiunilor și o colaborare constructivă. „Știința înseamnă putere”, spunea un filosof. Se impune să ne întoarcem din nou la izvoarele franciscane, și apoi să acționăm. Întâi se realizează contemplația și apoi activitatea practică. Operele Sfântului Francisc, a Sf. Bonaventura sau Gilberto de Tournai, Ugo Panziera de Prato, Roger Bacon, Duns Scot, Occam, pot fi citite și pe Internet. Suntem chemați să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-lea al românilor și al bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un număr mare de misionari franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania. În 1345 Clement al IV-lea i-a cerut ministrului Provinciei Franciscane din Ungaria să trimită misionari în Valahia; într-o scrisoare către regele Ludovic al Ungariei, Sfântul Părinte a declarat că foarte mulți români din Muntenia și Transilvania au trecut la catolicism. Papa Grigore al XI-lea, ultimul papă francez (1370-1378
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Săbăoani, Pildești și Corhana. Daniel Pietrobono a sosit în misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a retras la Colegiul Franciscanilor Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mică libr)rie franciscan). B)trânul librar este un arab creștin care, În urm) cu pește cincizeci de ani, a f)cut parte din armată turc) și Îi place s) vorbeasc) despre acele zile feroce. În vitrin) se afl) traduceri franciscane ale unor jurnale de c)l)torie italiene din perioada medieval). Și ce mai face p)rintele Hoade? Întreab) Kahn, interesându-se de traduc)torul acestor lucr)ri. —O, a plecat la Romă și a murit acolo acum trei ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
XIII-lea, el comportă mai mult de 1500 de case repartizate în 34 de provincii aflate în toate colțurile lumii creștine, din Italia pînă în Irlanda, din Portugalia pînă în Scandinavia. Influența sa este uriașă, preluată de cea a călugărițelor franciscane sau clarise, și de cea a celui de-al Treilea Ordin al Penitenților, care adună împreună laici asociați în numele acțiunii misionare. El este, în același timp, împărțit între "spirituali" zeloși ai unei sărăcii absolute și apropiați de ideile lui loachim
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
magică, a peisajului sălbatic și a existențelor arhaice. Ineditul personajelor și al scenelor e consolidat de ineditul tehnicii narative: joc liber între relatarea de călătorie și cinegetică, roman satiric de moravuri și de măști, poem al naturii și al adorației franciscane (sau doar laic-ecologistă, bănuindu-se aici o teză antimodernistă), scenariu mitic, inserție de epic senzațional, digresiune și disertație pe varii teme, cinegetice, dar și istorice, teologice, sociologice, metafizice - totul într-un symposion destins, în fine, narațiune ca pretext pentru parada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
redescoperă pentru bogăția informațiilor și pentru dialogul european sugerat. Din numeroasele ediții ale operei lui Pelbartus de Themeswar (de Timișoara), în fondurile bibliotecii din Alba-Iulia se numără Expositio compendiosa et familiaris sensus liberale et mystici complectes. Popularul predicator al mănăstirii franciscane din Oradea, cunoscător al literaturii teologice a timpului, erudit în filosofie, științele naturii, astrologie, este un reper convingător pentru cei ce doresc să cunoască nivelul vieții intelectuale, precum și starea de spirit orădeană care a generat curentul opoziționist franciscan. Un indiciu
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este în creștere, adeseori prin comasare. Este cazul aceleia a colegiului unitarian din Cluj, care are la bază biblioteca mai vechii mănăstiri dominicane din secolul al XVI-lea sau a aceleia a colegiului reformat din Târgu-Mureș, moștenitoare a colecției mănăstirii franciscane. La Oradea, viața unei asemenea instituții a fost întreruptă în anul 1660, când cetatea a căzut în mâinile turcilor. Mai modeste, dar nu lipsite de importanță, sunt bibliotecile școlilor reformate din Sighetu Marmației, Zalău și Orăștie. La Zalău valoarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că „Monasterium sine libris est sicut civitas sine opibus”, atunci să urmărim ce fel de carte adăpostește la început de ev iluminist edificiul din amintita localitate bănățeană, situată nu departe de Arad. Având un spațiu destinat depozitării cărților, biblioteca mănăstirii franciscane a achiziționat, pe parcursul a aproape două secole de existență, un număr de aproximativ 6.000 de volume. Ponderea o dețin volumele datând din secolele XVI-XIX. În principal, fondul este alcătuit din lucrări de cult, biblii, cărți de dogmatică, drept canonic
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
scriitori celebri, alteori de istorici de mâna a doua; manualele destinate studiului diferitelor ordine religioase; dicționarele necesare în studiul mitologiilor, al istoriei, al limbilor moderne. Importante am apreciat că sunt și cărțile de geografie, îndeosebi atlasele achiziționate pentru elevii școlii franciscane, parte circulând în diverse zone ale Europei mediane și ale aceleia Est-Centrale; între ele, am identificat un excelent Atlas compendiaris seu ita dictus scholasticus minor in usum erudiendae juventutis adornatus Excudentibus Homanianis Heredibus, editat la 1758. El denotă interesul și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]