171 matches
-
cu cele două fante; c) sunt franje localizate; d) sunt franje de egală grosime. 12. Franjele obținute cu pana optică au următoarele caracteristici: a) sunt drepte și echidistante; b) sunt paralele cu muchia penei; c) sunt franje nelocalizate; d) sunt franje de egală grosime. 13. După trecerea unei raze de lumină printr-o lamă cu fețe plan paralele, aceasta suferă următoarele efecte: a) își schimbă direcția de propagare; b) suferă o deplasare laterală; c) rămâne paralelă cu cea incidentă; 37 d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
imaginea sa: a. crește cu d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d ; b. scade cu d ; c. crește cu 2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2d ; d. scade cu 2d . 5. Alegeți afirmația care nu este corectă în legătură cu imaginea de interferență obținută cu ajutorul unei pene optice: a. imaginea de interferență constă în franje de egală grosime; b. franjele de interferență sunt echidistante între ele; c. franjele de interferență sunt paralele cu muchia penei; d. imaginea de interferență nu este localizată. 6. Rotind o oglindă cu 300, raza reflectată se rotește cu: a. 30 0 ; b. 60 0 ; c. 45 0 ; d. 90 0 . 7. O sferă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
6,58 51 b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de lumină ; b. intensitatea undei rezultate prin interferență este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la distanță foarte mică îpractic nulă) de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. Se consideră: viteza luminii în vid c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. d = 1,47cm; c. d = 0cm. 87 5. Pe ecranul fantelor unui dispozitiv Young se execută simetric î între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
87 5. Pe ecranul fantelor unui dispozitiv Young se execută simetric î între cele două existente), o a treia fantă. Pe ecranul de observație se va modifica: a. interfranja; b. intensitatea luminoasă a franjelor; c. interfranja și intensitatea luminoasă a franjelor. 6. Ordinul cel mai mare Kmax al spectrului de difracție pentru o rețea cu 500 trăsături /mm pe care cade la un unghi de incidență i = 30° radiația luminoasă λ = 5900Å este egal cu: a. 5.00; b. 5,08
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
absorbția are loc la diferite numere de undă - un dispozitiv de interferență separă diferitele radiații, se recombină cele două radiații care trec prin probă și ajung la detector - se măsoară energia fiecărei radiații absorbite de probă - prin măsurarea intensității fiecărei franje (radiații ce au trecut printr-un sistem de franje) se obține o interferogramă - între cele două radiații apare o diferență de drum, se înregistrează un spectru (curbă) dependent de frecvență sau număr de undă Spectrometrele FT-IR au la bază un
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
dispozitiv de interferență separă diferitele radiații, se recombină cele două radiații care trec prin probă și ajung la detector - se măsoară energia fiecărei radiații absorbite de probă - prin măsurarea intensității fiecărei franje (radiații ce au trecut printr-un sistem de franje) se obține o interferogramă - între cele două radiații apare o diferență de drum, se înregistrează un spectru (curbă) dependent de frecvență sau număr de undă Spectrometrele FT-IR au la bază un interferometru Michelson, compus dintr-un separator de fascicule, o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
curajosul, dar tînărul ei fiu. După 23 August 1944, a manifestat o temeritate fără precedent, străbătînd cu mașina Bucureștiul asediat, cu un pistol în poșetă etc. 55 Lepădatu, op. cit., p. 416 1 "International Herald Tribune", 18 mai 1992 2 Tuchman, Franjo, Nationalism in Contemporary Europe ("Boulder East European Monographs", 1981), p. 13, și Bespuca povijesne zbiljnosti, Zagreb, 1990, p. 166 3 "Time", 4 ianuarie 1993, pp. 44-46 4 Michael R. Beschloss, Strobe Talbot, Ar the Highest Level, Little Brown, 1993, passim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Încape Îndoială că vechea practică otomană a naționalității definite prin religie lăsase urme (la slavii sudici ea a avut efectul de a exagera rolul creștinismului ortodox), ele erau din ce În ce mai atenuate. Deși iugoslavii din generația mai veche aveau În continuare prejudecăți (Franjo Tudjman, viitorul președinte al Croației, era de un ecumenism notoriu În această privință, disprețuindu-i fără deosebire pe sârbi, evrei și musulmani), singura discriminare generalizată din ultima vreme era probabil cea care-i viza pe albanezii din sud, categorisiți de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
etnice erau atât de Întrepătrunse (și nu suferiseră genociduri sau transferuri de populație de genul celor care au „purificat” Polonia sau Ungaria cu zeci de ani În urmă), țara oferea oportunități excelente pentru demagogi ca Miloševiæ sau omologul lui croat, Franjo Tudjman. Formând o nouă bază electorală, ei și-au aranjat ieșirea din comunism jucând o carte etnică indisponibilă În restul Europei - pe care au substituit-o dezideratului democrației. În Ucraina, Slovacia sau țările baltice, politicienii de după 1989 au putut face
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
văzut că majoritatea votanților preferau rămânerea În Iugoslavia, dar Îi favorizau pe candidații necomuniști, care se opuneau fățiș aranjamentelor federale În vigoare. Luna următoare, un nou partid naționalist a câștigat cu o majoritate zdrobitoare În Croația Învecinată, iar liderul său, Franjo Tudjman, a devenit președintele republicii. Picătura care a umplut paharul a fost În decembrie 1990, când (la ordinul lui Miloševiæ) conducerea sârbă din Belgrad și-a Însușit jumătate din Întreaga rezervă monetară a Iugoslaviei pentru a plăti salariile restante și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1993 au distrus bucată cu bucată podul otoman construit În secolul al XVI-lea peste râul Neretva, un simbol al trecutului integrat și ecumenic al orașului. Croații nu aveau așadar motive de laudă - iar printre liderii răsăriți pe ruinele comunismului, Franjo Tudjman era extraordinar de neplăcut. Mai mult decât oricine, el și-a propus să șteargă trecutul iugoslav din memoria concetățenilor: până În martie 1993, Însuși cuvântul Iugoslavia fusese scos din manualele, antologiile, hărțile și enciclopediile publicate În noua Croație. Abia după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tribunalul Internațional pentru Crime de Război de la Haga 617, 621-622 Triolet, Elsa 211 Troțki, Lev 172, 371 Truffaut, François 353-355 Truman, Harry 40, 43, 95-96, 108-110, 112, 119, 123, 128, 140, 145, 148-150, 227, 236; bomba cu hidrogen 231 Tudjman, Franjo 611, 613-614, 619, 624 Tudor, Corneliu Vadim 632 Turcia; cererea de a deveni membră a Uniunii Europene 698-699; membră NATO 698; moștenirea Europei 697; moștenirea otomană 697; probleme de imagine 698; relațiile cu Grecia 467-469; situația Ciprului 467-469 turism 317-318
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]