297 matches
-
toracoscopic în herniile diafragmatice strangulate, atât datorită dificultăților în reducerea viscerelor herniate intratoracic (mult destinse într-o hernie strangulată), cât și necesității rezolvării leziunilor ischemice existente la nivelul acestora. Sutura breșei diafragmatice se face folosind fire neresorbabile. Pentru întărirea suturii frenice se recurge la fixarea cu ajutorul unui stapler pentru hernie (Protack) a unei plase de întărire (frecvent o plasă din polipropilenă - Marlex) [18, 81]. Atunci când sutura marginilor breșei diafragmatice este imposibilă se recurge la montarea unei plase de substituție, plasă care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
zone lezate din pereții lor, cât și al tensiunii dezvoltată intraparietal de distensia acestora în condițiile parezei postoperatorii. Efracția accidentală a plămânului este rezolvată prin sutura acestuia. De asemenea, deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin sutură. Lezarea nervului frenic sau a ramurilor acestuia este un incident ce conduce inevitabil la instalarea unor grade variabile de insuficiență diafragmatică în postoperator. Poate fi evitat prin cunoașterea și respectarea inervației frenice a diafragmului. Trecerea neobservată a uneia sau mai multor leziuni viscerale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin sutură. Lezarea nervului frenic sau a ramurilor acestuia este un incident ce conduce inevitabil la instalarea unor grade variabile de insuficiență diafragmatică în postoperator. Poate fi evitat prin cunoașterea și respectarea inervației frenice a diafragmului. Trecerea neobservată a uneia sau mai multor leziuni viscerale asociate, sau a unei leziuni viscerale produsă la momentul reducerii organelor abdominale din torace (efracția peretelui intestinal rezultată fie prin tracțiune excesivă, fie prin secționare cu instrumentele chirurgicale la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o pahipleurită bazală, cu fixarea plămânului la suprafața diafragmului, se poate produce o fistulă bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
chirurgicală prin laparotomie, combinată la nevoie cu toracotomia, cu tratamentul herniei diafragmatice, după principiile cunoscute, în funcție de leziunile identificate);apariția refluxului gastroesofagian postoperator (va fi rezolvat prin efectuarea unui montaj antireflux pe cale deschisă sau laparoscopică);recidiva herniei diafragmatice (impune refacerea suturii frenice, cu/fără montarea unei plase de întărire diafragmatice și combaterea factorilor care favorizează apariția de tensiuni crescute în sutura frenică). Evoluția favorabilă a pacientului supus unei reintervenții chirurgicale, pentru oricare din motivele de mai sus, presupune pe lângă un tratament chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
gastroesofagian postoperator (va fi rezolvat prin efectuarea unui montaj antireflux pe cale deschisă sau laparoscopică);recidiva herniei diafragmatice (impune refacerea suturii frenice, cu/fără montarea unei plase de întărire diafragmatice și combaterea factorilor care favorizează apariția de tensiuni crescute în sutura frenică). Evoluția favorabilă a pacientului supus unei reintervenții chirurgicale, pentru oricare din motivele de mai sus, presupune pe lângă un tratament chirurgical adecvat și la timp (în condițiile diagnosticării precoce a complicației postoperatorii), măsuri de terapie intensivă complexe, energice și precoce instituite
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu hernii diafragmatice posttraumatice, știut fiind faptul că aceștia sunt de cele mai multe ori politraumatizați, iar leziunile asociate sunt responsabile în cea mai mare parte de mortalitatea perioperatorie. SECHELE POSTOPERATORII Instalarea insuficienței diafragmatice în etapa postoperatorie este rezultatul lezării ramurilor nervilor frenici. Cu excepția dezinserției freno-costale, leziunile traumatice ale diafragmului interceptează inervația acestuia. Frecvent după un traumatism diafragmatic se instalează insuficiența diafragmatică. Această insuficiență diafragmatică (termen folosit de Ferari și colab. - [16]; precum și de Z. Popovici - [69]) este denumită de Duboucher și disfrenie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
În funcție de dimensiunile și localizarea defectului diafragmatic, poate apare insuficiența diafragmatică totală, parțială și bilaterală (apare în rupturile ambelor cupole, este rar întâlnită și foarte gravă). Insuficiența diafragmatică poate fi minoră, medie, severă și de gradul IV, cu existența paraliziei mușchiului frenic [69]. Insuficiența diafragmatică de gradul IV este regăsită frecvent în primele 4 luni de la operație, caracterizând perioada precoce de adaptare funcțională a diafragmului. Urmează perioada reversibilă, corespunzând intervalului de 4-8 luni de la operație și în care diafragmul lezat își poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
un singur caz (1,3%). Există o frecvență ridicată a strangulării la herniile recidivate. Hernia posttraumatică recidivată a fost localizată pe partea stângă. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost reprezentată de tensiunea în sutura frenică asociată cu existența sepsisului. Pacientul cu hernie posttraumatică recidivată și strangulată a asociat un tablou clinic mixt. Calea de abord la care s-a recurs a fost calea combinată (laparotomia + toracotomia) [1, 2]. HERNIILE DIAFRAGMATICE POSTOPERATORII În statistica personală am
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hipotrofic (1 caz - vârsta pacientei, fiind de 77 ani). Intervențiile chirurgicale care au precedat apariția herniei diafragmatice au fost: decorticarea pleuro-pulmonară stângă, desființarea anusului de pe colonul transvers, laparotomia exploratorie. Cauzele care au determinat apariția herniei diafragmatice postoperatorii au fost: ruptură frenică nerecunoscută intraoperator (+ ileusul dinamic postoperator), tensiunea crescută în sutura frenică determinată de ileusul dinamic postoperator (ileusul dinamic postoperator a rupt diafragmul intact fiind, dar intens hipotrofic). La 33,33% dintre pacienții cu hernie postoperatorie, aceasta a fost complicată cu strangulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
chirurgicale care au precedat apariția herniei diafragmatice au fost: decorticarea pleuro-pulmonară stângă, desființarea anusului de pe colonul transvers, laparotomia exploratorie. Cauzele care au determinat apariția herniei diafragmatice postoperatorii au fost: ruptură frenică nerecunoscută intraoperator (+ ileusul dinamic postoperator), tensiunea crescută în sutura frenică determinată de ileusul dinamic postoperator (ileusul dinamic postoperator a rupt diafragmul intact fiind, dar intens hipotrofic). La 33,33% dintre pacienții cu hernie postoperatorie, aceasta a fost complicată cu strangulare. În 66,66% din cazuri, hernia postoperatorie a fost situată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
toracice și abdominale) a fost cel mai frecvent observat (66,66%). Pentru rezolvarea chirurgicală a acestor cazuri s-au folosit (în procente egale) laparotomia sau toracotomia. Cazurile complicate cu strangulare au fost rezolvate prin laparotomie xifoombilicală. La pacienții cu ruptură frenică nerecunoscută intrao-perator, deși la momentul primei operații s-a intervenit prin laparotomie mediană xifoombilicală, la reintervenție la 75% din cazuri s-a ales calea toracică. Defectul diafragmatic a fost închis prin frenorafie cu fire separate, folosindu-se la unul din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
frenorafie cu fire separate, folosindu-se la unul din cazuri și un patch de pericard pentru întărirea suturii diafragmatice. Pentru protecția frenorafiei nu s-au utilizat niciodată plasele din material sintetic, deși ar fi fost de folos pentru protecția suturii frenice. Decesele au existat într-un procent ridicat (33,33%). Deci herniile diafragmatice postoperatorii apar cel mai frecvent ca urmare a nerecunoașterii intraoperatorii a leziunilor traumatice ale mușchiului frenic, sunt frecvent complicate cu strangulare la momentul operației (datorită parezei intestinale postoperatorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
din material sintetic, deși ar fi fost de folos pentru protecția suturii frenice. Decesele au existat într-un procent ridicat (33,33%). Deci herniile diafragmatice postoperatorii apar cel mai frecvent ca urmare a nerecunoașterii intraoperatorii a leziunilor traumatice ale mușchiului frenic, sunt frecvent complicate cu strangulare la momentul operației (datorită parezei intestinale postoperatorii, decisivă în apariția acestor hernii și în evoluția lor) și asociază o rată mare a mortalității.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
tub de drenaj în interior (care va fi atașat la un drenaj aspirativ) pentru a preveni retenția de lichide în interior, care să impună reintervenția ulterioară pentru extirparea chistului mediastinal format [28]. Sacul herniar poate fi folosit pentru întărirea suturii frenice [2, 3]. Închiderea orificiului herniar În funcție de dimensiunile orificiului herniar și de rezistența elementelor anatomice ce-l delimitează pot exista mai multe posibilități [28]. 1. Când orificiul este mărginit anterior de țesut fibromuscular, acesta se va sutura cu fire neresorbabile la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hemidiafragm. ANATOMOPATOLOGIA Orificiul herniar este localizat cel mai frecvent postero-lateral (foramen Bochdaleck), rareori antero-lateral. Excepțional se întâlnește aplazia completă a unui hemidiafragm. Foramenul Bochdaleck este situat în zona postero-laterală a cupolei diafragmatice, între porțiunea costală și cea lombară a mușchiului frenic. Este denumit și trigonul costolombar, având forma triunghiulară [69]. Cel mai adesea defectul diafragmatic este unilateral și localizat pe partea stângă (după unii autori în circa 90% din cazuri). Poziționarea la nivelul hemidiafragmului drept este mult mai rară, ficatul având
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cu ușurință a viscerelor abdominale din aderențele stabilite în torace; eliberarea pulmonului din aderențe este posibilă numai pe cale toracică; evacuarea prin puncție a stomacului sau intestinului dilatat este facilă; închiderea orificiului diafragmatic este mult mai ușoară; oferă posibilitatea strivirii nervului frenic. Deci, dacă la adult este folosit atât abordul pe cale abdominală, cât și cel pe cale toracică (cel mai frecvent impus de specialitatea chirurgicală a chirurgului ce operează cazul), în tratamentul chirurgical al HDC la nou-născuți și copii este folosită calea de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Posibilitățile tehnice de închidere a defectului diafragmatic sunt următoarele: 1.Dacă breșa diafragmatică este îngustă, aceasta se suturează cu ușurință, cu fire separate (sutură simplă), din material neresorbabil; 2.Atunci când diafragmul posterior lipsește este necesară descoperirea unui rest de mușchi frenic ascuns retroperitoneal înapoia glandei suprarenale; 3.Lipsa bordului postero-lateral obligă la sutura cupolei diafragmatice la fascia prerenală (există riscul lezării glandei suprarenale) sau la sutura prin mobilizarea masei musculare a psoasului [96]; 4. Când defectul diafragmatic este mare se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
cu fire separate, realizată într-un strat sau două, precum și „în redingotă”. Atunci când bordul posterior diafragmatic este absent, se pot ancora firele la periostul coastei IX sau pot fi trecute în jurul acesteia. Sacul herniar se poate utiliza pentru întărirea suturii frenice, prin rabatarea unui lambou creat din acesta peste frenorafie. Plasa de mersilene poate întări sutura diafragmatică sau poate fi folosită pentru substituție. În ceea ce privește cazurile cu hernie antero-laterală, de cele mai multe ori defectul diafragmatic este închis prin frenorafie cu fire separate, într-
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
a sa la copii. Unii autori consideră că existența unei comunicări largi între cavitatea peritoneală și cea pleurală poate fi o contraindicație de recurgere la chirurgia laparoscopică, datorită posibilității dezvoltării unui pneumotorax hipertensiv [105]. Mult mai periculoase pot fi defectele frenice de mici dimensiuni, mai ales cele care permit intrarea gazului în cavitatea pleurală, fără a mai asigura și ieșirea lui de aici, conducând inevitabil la apariția pneumotoraxului hipertensiv. Montarea unui drenaj pleural înainte de efectuarea pneumoperitoneului poate preveni apariția acestui incident
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de la operația primară și până la intervenția chirurgicală adresată herniei recidivate a variat între 9 luni și 6 ani pentru herniile congenitale ale cupolei diafragmatice. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost tensiunea crescută în sutura frenică asociată cu starea de denutriție a pacienților. Manifestările clinice prezente la cazurile cu hernie congenitală recidivată și fără a fi complicată cu strangularea au fost semnele și simptomele toracice. Atunci când hernia congenitală a fost complicată cu strangulare tabloul clinic a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hernie congenitală recidivată și fără a fi complicată cu strangularea au fost semnele și simptomele toracice. Atunci când hernia congenitală a fost complicată cu strangulare tabloul clinic a fost dominat de semnele și simptomele abdominale tipice pentru ocluzia intestinală mecanică. Breșa frenică a avut dimensiuni cuprinse între 3 și 6 cm. Nu au existat leziuni ale viscerelor herniate. Operațiile au fost efectuate în urgență sau urgență amânată atunci când a existat strangularea. Calea de abord la care s-a recurs a fost laparotomia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
drept al diafragmului este absent. Diferă de herniile hiatale prin faptul că orificiul herniar nu este rezultatul lărgirii hiatusului esofagian, ci al unui deficit de dezvoltare a diafragmului, o veritabilă aplazie a acestui segment postero-medial al zonei lombare a mușchiului frenic [3]. Sacul herniar se întâlnește la majoritatea cazurilor (63,63% în statistica personală). În hernia diafragmatică congenitală postero-medială nu există un hiatus esofagian și nici orificii separate pentru esofag și aortă, ci un defect diafragmatic, dezvoltat către dreapta, în care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
identică pe care o presupun ambele entități este un alt factor ce duce la includerea incorectă a herniilor diafragmatice congenitale postero-mediale în cadrul herniilor hiatale. Totuși deficitul de dezvoltare al pilierului drept creează dificultăți la închiderea defectului diafragmatic și separarea breșei frenice pentru aortă de cea pentru esofag, situație care nu se întâmplă atunci când stâlpul drept al diafragmului este prezent, chiar și hipotrofic fiind. În herniile hiatale prin alunecare sau rostogolire, lărgirea hatusului esofagian făcându-se, fie concentric (axial), fie la stânga esofagului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hiatale. Timpii operatori sunt asemănători, constând în: reducerea în abdomen a viscerelor herniate în torace și așezarea lor în poziție anatomică normală, disecția și extirparea sacului herniar, închiderea defectului diafragmatic (cu/fără folosirea plasei de material sintetic pentru întărirea suturii frenice) și realizarea unei valvuloplastii totale sau parțiale. Nu trebuie uitată importanța unei explorări corecte a cavității peritoneale pentru depistarea și rezolvarea malformațiilor congenitale asociate. Atunci când rezecția sacului herniar este dificilă acesta poate fi lăsat pe loc și drenat aspirativ, pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]