582 matches
-
comunicare de idei la o comunitate de oameni. De la simbolic la politic. De ce Freud, și nu Jung, sau chiar Charcot? De ce Marx, și nu Proudhon, Fourier sau Comte? O întrebare pe care nu și-o poate pune nici creștinul, nici freudianul, nici marxistul. Fiul lui Dumnezeu nu putea trece totuși neobservat, va spune primul, și cu atît mai puțin unicul Său fiu. Dacă sîntem pe drumul cel bun al ordinii istorice, spun unii că totul merge de la sine. Omne bonum est
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ceea ce-i curată nebunie. Birocrația determină ideocrația, și nu invers. Comte era un om pașnic, un pacifist, prea puțin certăreț și crud ca să fie un Sfînt Pavel sau un socianalist-șef ca Freud. Originile Mișcării creștine rezonează cu cele ale Bisericii freudiene (sau invers) pentru a demonstra că un gînditor este unul "mare" mai mult în direcția organizării, decît în cea a ideilor. Geniul lui Freud, de exemplu și norocul freudismului stă în aceea că el, spre deosebire de rivalii săi, nu a separat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe "noi" lui "ceilalți" ca să fixezi bine terenul și să atenuezi impactul. Freud, savantul, se transforma sau se lăsa transformat în călăuză, erou sau mag; devenea, în același timp, Hristos și Sfîntul Pavel, Întruparea Verbului și generalissimul recunoașterii sale. Lucrul freudian este dintr-o dată învestit de fondator cu funcția de cauză, "care trebuie să cîștige și mai mult teren ca să nu-l piardă pe cel deja cucerit". O cauză, deci o bătălie, deci un corp de luptă: "hoarda noastră sălbatică", așa cum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de radio londonez: "Eu, generalul de Gaulle [...] invit ofițerii și soldații francezi să intre în legătură cu mine". Într-o zi, s-a auzit într-un amfiteatru parizian: "Eu, Lacan, fondez, singur cum am fost întotdeauna în relația cu cauza psihanalitică, Școala freudiană de la Paris". Într-o zi de octombrie a anului 1902, pe Berggasse 19, în apartamentul din Viena, autorul unei lucrări intitulate Interpretarea viselor se întîlnea cu alți trei prieteni. Cîteva săptămîni mai tîrziu boteza această întîlnire cu numele de "Societatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ansamblul de ipoteze structurînd o viziune asupra lumii; și, în sfîrșit, un adăpost strategic, un ochi întors către viitor, care reprezintă construcții ideale, proiecte de societate, teze explicite, coerente, ofensive, pe termen scurt. Ați recunoscut în mod evident micuța mașină freudiană inconștient/preconștient/conștient. Religiosul vine din inconștient, ideologicul din preconștient, politicul din conștient. Cînd există un conflict între aceste trei nivele, primul adăpost, inconștientul, îl va elimina. Cu alte cuvinte, nu pot deveni operative, sau, dacă preferați, patogene sau surse
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
relații dense, multidimensionale, cuprinzătoare (economice, spirituale, culturale, sociale). Deși este o entitate colectivă, comunitatea are capacitatea de a fi, de a deveni subiect. Este o specificare în spiritul lui Etzioni, deoarece se indică "vocea morală a comunității", amintind de superegoul freudian care socializează și controlează impulsurile egoiste ale individului. O idee implicită, când amintim de granițele materiale sau simbolice, ține de aceea că în comunitate regăsim un set nestructurat de relații dar în același timp comunitatea este privită ca un set
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ajuns la concluzia că psihologii behavioriști americani au devenit atât de preocupați de obiectivitate și studiul comportamentului manifest, încât au ignorat câteva dintre aspectele cele mai importante ale existenței umane. În același timp, Maslow s-a convins că și perspectiva freudiană asupra psihicului are limitări, în special pentru că se bazează mai mult pe comportamentul omului nevrotic. Atunci, a început să observe comportamentele oamenilor bine adaptați Ă sau auto-actualizatori, cum i-a denumit el pe aceștiaă și a ajuns la concluzia că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
p. 220). Becker demonstrează că teoria lui Bethune conform căreia recombinările sunt conștientizate numai atunci „când se redobândește lanțul asociațiilor” a anticipat întru câtva concepția lui Freud (1995, p. 220). În realitate, destul de mulți autori au anticipat aspecte ale viziunii freudiene fără a surprinde structura alcătuită de Freud. În 1877, Jevons susține că geniul este „fundamental creator” și se manifestă acolo unde există o „deviație de la tiparele tradiționale de gândire și acțiune” (Becker, 1995, p. 225). Unii pot vedea aici o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Contra Unuia în lucrarea sa, dovedind astfel o comportare cel puțin... inamicală!), Eseurile nu par nicio clipă a fi ceea ce pretinde autorul că sunt. Cele trei volume publicate țin mai curând de proiectul unei autoanalize - și acesta tot în sens freudian - cu cititorul luat ca terță parte, dar în nici un caz de acela al unui testament pentru membrii familiei sale. în altă ordine de idei, mi se pare un lucru de mirare faptul că n-am citit niciodată ca Montaigne n-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
atacă, foarte de aproape un anumit număr de concepte cheie ale psihanalizei moderne. în afara intuiției inconștientului activ într-un corp făcut din carne și sânge, el arată cu degetul un instinct spre inumanitate care seamănă foarte mult cu pulsiunea morții freudiene... Desigur, Montaigne vede în jur masacre, războaie, persecuții, execuții prin spânzurare, torturi, arderi pe rug, violențe catolice și protestante, violențe laice și religioase, dar de aici până la a conchide la existența unei forme instinctive, adică înrădăcinate visceral în carnea și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența unei forme instinctive, adică înrădăcinate visceral în carnea și în sufletul omului, posesoare a unei forțe întunecate, cu o mare putere mortiferă! Bravo!... în altă parte, el vorbește de un stăpân lăuntric care seamănă până la confuzie cu idealul eului freudian cu începere de la care se organizează căutarea oricărei subiectivități, în așteptarea unei structurări a sinelui, a caracterului și a temperamentului său. Pentru un individ care-și caută identitatea, care a rupt-o cu supraeul profesiei sale de magistrat pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
involuntare îLimba care înțepenește; vocea care devine ezitantă - la un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc la inconștient... Mai este și altceva? Denegarea freudiană - ceea ce Jules de Gaultier numește bovarism, definit ca însușire a oamenilor de a se crede altfel decât sunt... - o regăsim și în Eseuri. Cum formulează Montaigne acest concept cu puternică încărcătură negativă? în capitolul XVIII al Cărții a II-a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căsătoria - la care consimte, desigur, dar în forme mai puțin obișnuite - duce la apariția copiilor și că timpul reflecției, atât de prețios pentru travaliul filosofic, este astfel spulberat. Frica de vaginul cu dinți, de castrare - pentru a vorbi în termeni freudieni... - îl bântuie pe acest pasionat de libertate. îi poate cineva demonstra că greșește? 43. Despre timpul petrecut cu femeile. în această privință, Montaigne gândește ca un epicurian convins: în Eseuri, el susține că n-a recurs la serviciile prostituatelor mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
carnea lui, sufletul lui, ansamblul exprimând în cuvinte diferite una și aceeași realitate atomică și materială. Gândirea epicuriană vine așadar din trupul lui Epicur. Astăzi, ideea pare banală, mai ales după demonstrarea neurobiologică certificată a omului neuronal sau după cea freudiană a omului libidinal, dar, cu patru secole înaintea erei noastre, ea făcea o adevărată spărtură în cerul filosofic, asemeni unui fulger uriaș și de lungă durată. Carnea gândește, trupul reflectează, materia elaborează, atomii cugetă. Și aceste procese complexe iau naștere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
stat, democrație ateniană, Imperiu convertire, Donația lui Constantin, religia imperiului, Iustinian, justiție, lege a lui Dumnezeu, naturală, a oamenilor, lovitură de stat, Teodosie, codul, totalitarism, violențe autodafeuri, dispariții de lucrări, corpus cimic, corpus ciremaic, Democrit, Epicur, PSIHANALIZĂ acte ratate, denegația freudiană, idealul eului, inconștient, introspecție, lapsus, pulsiunea morții, sublimare, RELIGIE Apostoli, Matei, Petru, și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
habar. Or, manuscrisul lui Dochin nu intenționează să le pună bețe În roate colaboratorilor reconvertiți, În timp ce acela al lui Céline este o adevărată bombă cu fitil pentru vechii săi complici. Expresia „mici Înțepături” este o formulă de compromis, În sens freudian, pentru cele două cărți pe care emisiunea le dezbate În același timp. Gastinel compune, astfel, În direct, În fața a milioane de telespectatori, fragmentele unei cărți comune, În stare să ofere o conciliere acceptabilă pentru cele două părți, și În care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și o istorie a ignoranței. Nimeni n-ar putea demonstra, de exemplu, că a mai vorbi astăzi despre Sfântul Toma din Aquino ignorând, în primul rând, cultura liberală, raționalistă și laică și apoi cultura marxistă în politică și pe cea freudiană în psihologie (ca să rămân în limitele unor scheme elementare) nu este un act de subcultură. Ignoranța Bisericii în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un psihanalist din a treia generație, un discipol al Melaniei Klein. Este vorba de conceptul de atenție liber-flotantă. Bion spunea că psihanalistul, În momentul În care ascultă ceea ce Îi spune pacientul, trebuie să-și reprime orice tendință de a interpreta freudian, jungian, kleinian sau În orice alt fel, păstrându-se cât mai disponibil pentru a vibra la toate simbolurile și construcțiile fantasmatice pe care i le servește pacientul. Bion a ajuns să lucreze cu tehnica atenției liber-flotante nu doar În cabinetul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trecere de la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic. Corin Braga: Bănuiesc că analogic este și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul Își propune În mod programatic nu să Îi dea un sens anagogic, să dea o interpretare, să spună, de exemplu, „aici e un conflict oedipian latent
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
termeni mai coerenți. Doru Pop: Eu aș vrea să te Întreb, Sanda, dacă tot ai menționat numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a apărut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că structurile capitalismului (piața, banii, cererea și oferta), despre care se credea că sunt Întemeiate pe logică și rațiune, sunt puse În mișcare de cu totul alte scheme decât cele ale explicabilului. Paradigma modernă se bazează tocmai pe explicabil; psihanaliza freudiană se bazează prin excelență pe explicabil. Fiind explicabil, chiar dacă e regăsit În fragmente, subiectul devine unitar În hermeneutică, În interpretare. Anarhetipul lui Corin tocmai asta Își propune, să conceptualizeze inexplicabilul. Nu inefabilul, nu iraționalul, ci inexplicabilul. Mai târziu o să Îl
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discuția despre imaginarul publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la rândul lor, pot fi organizate În două forme narative: episoade și repovestiri ale situației, conturând o analiză discursivă și pe acest palier. În această categorie de cercetări intră grupul de analize ale imaginilor și imaginarului care pornesc de la tradiția freudiană. Psihanaliza utilizează copios narațiunea și descrierea ca metode practice de identificare a unităților vizibilului. Fenomenologia și hermeneutica fenomenologică recurg și ele la această tehnică. La rândul lor, teoriile critice utilizează abundent narativitatea ca instrument interpretativ. Narațiunea constituie instrumentul cel mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin cărțile de proză mai cu seamă. Imaginând o spovedanie a eroinei (Gelia) către un tânăr medic (Vladimir), „romanul” Sunt fata lui Ion Gheorghe Antim (1936) inspiră mai adesea comentarii ce-și caută premisa în datele psihanalizei și în complexul freudian schițat (de unde însă și vulgarizări, aserțiuni riscate ori superflue). Decepția trăită de Antim, inadaptat învățător de țară, la vestea nașterii unei copile ce pare să uzurpe locul fiului dorit, e o „figură” epică tranșantă, comună și mentalității maniheice a basmului
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
al suprasaturației de stimuli și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri inexistente sau total superficiale, ci a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul incestului este înscris în psihicul nostru de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]