843 matches
-
în gură/ ce-au căzut pe-o arătură/ într-un altfel de răzbel” (p. 85). E ceva pentru un inventar de numai douăzeci și patru de poezii! De obicei însă, Mircea Dinescu nu se încurcă în eufemisme. Un poem de Crăciun transformă fronda publică în ritual privat exact așa cum poezia adevărată transformă viața în intimitate: „în seara când tu umfli cozonacii o să mă vâr pe horn ca să-ți ling cracii pudrați cu zahăr candel și fistic și-o să-ți extrag stafida din buric
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
cu arabescuri dese și enumerări multe, pe care le admiri pentru finețea țesăturii, dar pe care le uiți de cum ai închis cartea. E o eseistică de gingășie și rafinament, dar fără zvîcnet și fără încordare. Îi lipsește agresivitatea, imboldul de frondă, urmarea fiind o omiletică previzibilă, cu deziderate etice care sună frumos. Neavînd forță speculativă, eseurile morale ale lui Creția sunt moderate pînă la pragul convenției, tonul lor neieșind din uzanța bunului-simț. Căci Creția e apoteoza bunului-simț în varianta supunerii la
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
și a ne convinge că au dreptate cei care susțin că marele Bogza sălășluiește în poezie, nu în proză. Surpriza este unitatea de fond a acestei poezii, întinse pe multe decenii și care, dacă a renunțat, după 1948, la gesticulația frondei, nu a renunțat la fronda gândirii. Expresie a unui spirit prin excelență eretic, ea se constituie într-o stranie radiografie mentală a istoriei schizoide a veacului trecut. Poezia lui Geo Bogza răstoarnă, de fapt, convingerea avangardiștilor că reportajul este specia
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
au dreptate cei care susțin că marele Bogza sălășluiește în poezie, nu în proză. Surpriza este unitatea de fond a acestei poezii, întinse pe multe decenii și care, dacă a renunțat, după 1948, la gesticulația frondei, nu a renunțat la fronda gândirii. Expresie a unui spirit prin excelență eretic, ea se constituie într-o stranie radiografie mentală a istoriei schizoide a veacului trecut. Poezia lui Geo Bogza răstoarnă, de fapt, convingerea avangardiștilor că reportajul este specia cea mai autentică și mai
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
celor tineri, ale studențimii, atitudinea de rezistență era evidentă. Erau anii în care nici Enescu nu era cântat; nu prea se vorbea despre el, nu prea era cunoscut. Totuși, printre tineri exista un cult pentru Enescu. Exista o atitudine de frondă față de ideologia dominantă. Audițiile pe care le-am amintit, cele susținute la Casa Universitarilor, la Clubul Medicinii, la Conservator, prezentau exclusiv creații care nu intraseră în circuit; manifestările erau privite de autorități cu o vădită suspiciune în privința substratului lor ideologic
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
noastră literară trebuie căutate în conceperea sistematic eronată a valorii și funcțiilor literaturii. Supusă unui proces forțat de ortopedie canonică, literatura română s-a transformat încet, dar sigur, într-un depozit de certitudini monumentale din care provocarea și spiritul de frondă au fost mazilite. Când nu au părut ridicole sau bizare, principiilor de instabilitate textuală și indisponibilitate semantică li s-a opus tabloul imobil al unor structuri de validare prefabricate. În consecință, principiul, flexibil și profitabil, al indecidabilității literare a fost
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
titlul filmului, Potiche, nu tocmai simplu de tradus, de femeie-trofeu. Sastisit cu superioritate, Laurent Pujol (Jérémie Renier) studiază științele politice, agitând sloganurile devitalizate ale stângii și afinitatea față de pictura lui Kandinski, pe care-l alătură lui Che Guevara în spiritul frondei șaizecioptiste. Joëll (Judith Godreche), fiica familiei, este de dreapta, are doi copii și un soț vagant ale cărui tot mai lungi absențe sunt generatoare de anxietăți. Scena cu care debutează filmul este exemplară: doamna Pujol face jogging prin parcul din
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
ca precursori ai suprarealismului. Memorialistul avangardei este dublat, iată, de un critic aplicat și ingenios, capabil să găsească filiații și asociații neașteptate, în încercarea de a da un nou eșafodaj teoretic avangardei. Și de a o transforma, dintr-o superioară frondă, creatoare mai ales prin negație, în creație autentică. Dincolo de aceasta, noua ediție e importantă și pentru că anumite texte, apărute după 1944 în publicații de obediență partinică (gen „Orizont” și „Revista literară”), aduc noi probe într-un „proces” delicat, deschis de
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
Discuțiile din interiorul organizației București a PNL s-au încheiat, ajungându-se la un armistițiu. Andrei Chiliman nu va demisona din partid, dar și-a dat demisia din Biroul Politic Central, ca un gest de frondă împotriva lui Crin Antonescu. De asemenea, va contesta decizia de înlocuire din funcția de șef al organizației la Curtea de onoare și Arbitraj a partidului. Conducerea interimară a organizației locale, condusă de Eugen Nicolaescu, a reușit să pună capăt disputelelor
Chiliman rămâne în PNL. Sâmbătă vor fi gata listele () [Corola-journal/Journalistic/45379_a_46704]
-
inventar a fost sporit peste noapte cu nume ce nu aveau nimic în comun, programatic, cu autenticii poeți optzeciști). Exclusivistă, antologia realizată de Corina Bernic și de Ernst Wichner dezavuează inspirat tocmai această „larghețe” tipologică și se situează în continuarea frondei pe care o pun în act cei treisprezece poeți antologați. Fiindcă, alături de stilistica austeră (de regăsit și în volumul din 1982), trăsătura dominantă a poeziei Grupului de Acțiune Banat ținea de un anume radicalism de ordin politic. Declarându- se marxiști
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
înțelegem cu adevărat dimensiunile unei revoluții a limbajului artistic care nu-și are echivalentul decât, poate, în „descoperirea” legilor perspectivei la începuturile Renașterii. O expoziție compusă cu multă imaginație ne face să înțelegem mai bine atmosfera plină de emulație, de frondă, de îndoieli care a înconjurat, acum un secol, primii pași pe un drum care a schimbat radical modul nostru de a privi și înțelege arta.
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
a diseminării, a suprafețelor sau a „simulacrelor” (cu termenul lui Baudrillard), pe scurt o epocă lipsită de transcendență, de preocuparea metafizică. Or, „viața umană în afara iluziei metafizice e imposibilă” - scrie Gheorghe Crăciun, vechiul promotor optzecist al postmodernismului (ca formulă de frondă, de impunere teoretică și generaționistă, în anii ’80). Așa cum notează în primul eseu, „Pe un peron de metrou”, Gh. Crăciun își dorește să scrie „o carte vie, fără repere bibliografice”, în care „conceptualizarea” - adesea în siajul unor filozofi francezi poststructuraliști
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
lui, scrierii creatoare. Ei bine, Infinitul dinăuntru e o pledoarie implicită pentru ceea ce s-ar putea numi lectură creatoare. Căci Vlad Zografi oferă un model personal de înțelegere a literaturii. În șase eseuri (pe care, din modestie sau, dimpotrivă, din frondă, le numește „povestiri”), el face „un fel de critică literară” (p. 157), ocupându-se în principal de marii scriitori și, mai mult, de marile viziuni scriitoricești. Intenția nu e nici pe departe una autoritaristă. Nu fixarea sau (mai la modă
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
se ridică la nivelul cărților lui Petru Cimpoeșu (Christina Domestica și Vânătorii de suflete) și Florin Toma (Orașul jumătăților de înger), maeștri ai genului. De la cei doi scriitori, via Gogol, Ilf și Petrov, Bulgakov, Hašek și Vian, Cătălin Mihuleac împrumută fronda absurdistă, asimilând teritorii de efect pentru un text umoristic. Evoluția este certă. Într-un text din volumul de povestiri Ratarea unui setter (2004), intitulat sugestiv De ce am atâția draci, Cătălin Mihuleac mărturisea: „dacă ceea ce așterni pe hârtie nu-i strălucit
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
Drăgoi sunt niște exerciții stilistice cam prea coerente de Gică- Contra, înglobând relatările unui ins blazat și cinic, teribilist și naiv, care-și face un adevărat program din a da cu tifla convențiilor sociale de tot soiul. Primul nivel al frondei se îndreaptă, evident, împotriva familiei: „de ce ați vândut casa cu grâu mie nu/ mi-ați zis nimic și acolo voiam să fac filme/ cu iepuri jupuiți găini ca în nekroromantic 1 de jorg/ buttgereit după ce le tai gâtul zboară/ ele
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund printr-o frondă sistematică la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană e fie fățis anti-călinesciană ( G. Bogdan Duică și D. Popovici), fie discret ostilă (ca în cazul cerchiștilor de la Sibiu, de la Ion Negoițescu și Cornel Regman, pînă la Ovidiu Cotruș sau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
corupt al ordinii vechi. Și nu Vaux-le-Vicomte fusese pricina, ci Belle-Ile, cumpărat de ceva vreme de Fouquet și care îl transformase într-o fortificație, fără a-l informa pe rege, tot mai temător de inițiativele nobililor, mai ales după războaiele Frondei, și găsise prilejul să scape de scandalosul ministru. Mult prea nepăsătorul Fouquet nici nu apucase să inaugureze Vaux-le- Vicomte când l-a ajuns suverana mânie. Regele a comutat sentința, care fusese de îndepărtare a lui Fouquet de la Curte, prin închisoare
Regele și ministrul său () [Corola-journal/Journalistic/2888_a_4213]
-
a cărui gîndire să dea o impresie atît de francă de rupere de lume, ca într-o ignorare voită a convențiilor în vigoare. La prima vedere ai spune că la mijloc e o sfidare cu tentă anacronică, o dorință de frondă care, încălcînd obișnuințele, nu mai e în pas cu epoca. Dar cînd vezi cu cîtă siguranță își susține ereziile nu se poate să nu te întrebi dacă nu cumva adevărul e de partea lui. Iar detaliul neplăcut că Celibidache seamănă
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
e mizerie, ci penurie suportabilă pînă la un prag. Cînd devine sărăcie lucie, cum s-a întîmplat cu societatea românească începînd cu 1976, boema dispare. A treia trăsătură este neconformismul, dar sursa nu trebuie căutată într-un gratuit spirit de frondă, ci într-un acut simț al libertății. Boemul nu suferă constrîngerile, fiind un leneș căruia comoditatea i-a blocat exercițiul voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
Miron Radu Paraschivescu. Numai că acesta se săturase binișor de sloganurile în circulație, unele iscate cu contribuția sa ("poezia și viața", anti-arghezianismul furibund) dar simțitor pervertite și agravate, de unde o iritată circumspecție, nemulțumirea, bombăneala sa perpetuă, supărarea lui pe însăși fronda de altădată. Demonstrativ aproape, transformase frumosul turn al casei într-un fel de domeniu personal, unde se refugia ca să nu mai audă de nimic și să-și vadă, liniștit, de traducerile salvatoare. Se "salva" fiecare cum credea de cuviință. Pe
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
cei de a căror prezență mă bucur mai departe. Ne-am cunoscut cu șase decenii în urmă în casa lui Vladimir Streinu, în acel memorabil trio Stelaru-Chihaia-Tonegaru, căruia, din prima clipă, i-am intuit forța și calitatea, admirându-i concomitent fronda și ascetica trudă întru artă, aceasta de felul pustnicilor deșertului - mai târziu am înțeles miezul pasiunii cu care te-ai aplecat asupra monahilor isihaști, când plecai pe urmele lor în montanele grote buzoiene. Și care a fost și punctul de
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
le conferă autoritate. Fatalitatea accesului la discurs", s-ar numi, cu neologisme de bon ton. În același timp, toți aceștia sunt scribi devotați ai comentariului impresionist, ai verdictului sastisit și ai desființării cu intenția și efectul descurajării. Tonul mofturos și fronda generală sunt mai percutante. Acesta este efectul (mai puternic, mai eficient) retoricii negative. Când nu este abordată retorica negativă întâlnim tonul mult mai frecvent al mediei împăciuitoriste. În general sunt tineri și foarte tineri. Copii buni care confirmă în mod
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
turnesol de altă calitate) și, în sfîrșit, de prietenie. Toate jurnalele comentate în cartea Lianei Cozea sînt rezerve de afinitate. Pentru Jeni Acterian, era o problemă de atitudine istorică. Cavalerii (de ambe sexe...) ai lui '27 strîngeau rîndurile... Rețin, dincolo fronde și marote, prietenia cu Alice Botez, empatie între două intelectuale ,potrivite", mult mai puțin între două femei, tratată de Liana Cozea drept ,foarte nuanțată dizarmonie". }inînd, în alt fel, de aceeași nevoie de-a strînge rîndurile, prieteniile Monicăi Lovinescu sînt
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
cum e și folosirea în exces a cuvîntului ,șobolan") și nu cred că mai impresionează pe nimeni dispus deja să deschidă o carte a unui tînăr poet. Limbajul tare s-a cam trezit și nu mai face decît să mimeze fronda, căci repetiția oricărui nonconformism produce saturație, se clișeizează și creează imunitate. În concluzie, poezia Elenei Vlădăreanu nu excelează prin mărci distincte și merge pe drumuri prea la vedere lăsîndu-ți cumva impresia unui remix de generație, totuși, nu vreau să se
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
momente de grație smulse cu efort contextului și "domnului Ceas" ce ne măsoară destrămarea. Gesturile atât de libere, decise, ruperea convențiilor sociale și artistice, refuzul net al tiparelor comportamentale dau, într-adevăr, creației sale un aer proaspăt și nonconformist. Dar fronda aceasta "tinerească", "băiețească", "muntenească" are ca arierplan și subton liric o gravitate mai puțin discutată de critică. Ea nu apare odată cu volumul La dispoziția dumneavoastră (1979) care, mai sceptic în premise și mai amar în concluzii, va diminua considerabil superbia
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]