19,594 matches
-
mari conflagrații care a zguduit lumea civilizată. Unde ne aflam noi atunci? La sfârșitul anului 1945, România era o țară sărăcită, distrusă de război, de bombardamente, cu o mare parte a populației aptă de muncă pierdută în luptele purtate pe fronturile din est și din vest, cu partide politice puse pe harță și care se luptau pentru putere, o țară aflată sub ocupație militară străină și care avea de plătit uriașe despăgubiri de război. O țarăcare, pe deasupra, avea să fie lovită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
invitat pe Jiří Stejskal, regizorul documentarului „Căminul meu”. Documentarul prezintă o poveste intriganta despre o femeie, doi soți, patru copii, șapte porci și o turmă de capre, care se luptă pentru supraviețuire în jungla imobiliarelor din Kiev. Rămași singuri pe frontul luptei împotriva constructorilor care vor să îi alunge cu orice preț, vor reuși oare să rămână o familie unită? Răspunsul îl puteți află pe 28 august la Iași, pe 29 august la Podul Iloaiei și pe 30 august la Piatră
Jiří Stejskal, regizorul filmului ”Căminul meu” invitat la KineDok 2016 – Programul filmelor în luna AUGUST [Corola-blog/BlogPost/93826_a_95118]
-
în moduri care ar putea prezenta probleme grave pentru dezvoltarea sa economică și politică internă. Bazându-mă pe tendințele regionale actuale, văd cinci riscuri emergente cu care este probabil ca România să se confrunte: Riscul unei frontiere militare reactivate pe frontul estic: avansarea continuă a Rusiei în sudul Ucrainei pune o presiune directă asupra României. În anii următori, România trebuie să se aștepte la frecvente încălcări ale spațiului său aerian din partea forțelor ruse, la hărțuire maritimă a navelor și platformelor din
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
Johann a fost trimis la garnizoana din Berlin, tatăl lui, care făcuse doi ani de armată la Bu-curești, la palatul Reginei Maria, un an de concentrare în Basarabia și încă doi ani în armata maghiară, a fost trimis direct pe front, la Viena. „Familia s-a risipit, așa cum se împrăștie păsările, în toate direcțiile”. Înainte de a pleca la gară, Johann a mai văzut-o pentru ul-ti-ma oară pe mama lui, Lene. Plângea cu-aceeași disperare cu care și-a părăsit gospodăria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
mă, ce dracului!” La Berlin, mai întâi au fost testați proaspeții recruți, tineri toți, abia trecuți de șaptesprezece ani. Trimiterea lor în linia întâi a fost un semn al slăbiciunii cu care armata germană se apropia de capitulare. Ajungeau pe front toți cei care puteau ține o pușcă în mână, nu mai conta vârsta. Johann era perfect instruit, căci făcuse în țară pregătire militară sub unguri, așa numita „levente”. Desfăcea pușca mitralieră în bucăți și-o refăcea cu ochii legați, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
de numa’-numa’!” Stă în fața mea și vorbește neîntrerupt, ca un școlar scos la tablă. Vorbește și, în primă instanță, parcă nu-mi vine să cred că ceea ce spune este real. Mă gândesc că ar putea fi doar teribilisme de pe front, așa cum povestesc toți cei care au participat la cel de al doilea război mondial care, de cele mai multe ori, le-a schimbat viețile cu totul. Fac rapid un calcul în minte, dacă acum are atâția ani, în ’45, când s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Berlin, înainte de termi-na-rea războiului. O poveste care in-firmă varianta sinuciderii lui înainte ca bunkerul să cadă în mâna rușilor. „Pe la sfârșitul lui martie 1945, eram în vestiar la Otto, acolo unde curățam cizmele. Eram curios să aud ultimele știri despre front și țineam radioul deschis tot timpul. Voiam să știu până unde a ajuns războiul. Deodată, la radio aud: «Atențiune, la ora 7 Führerul va face un anunț important. Toată lu-mea să stea la radio să-l asculte». Anunțul s-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
tribun. Alexandru Vaida ( 1894 - 1943) - notar la Cehu Silvaniei și Crasna; - comisar la Direcția de Poliție din Cluj (1919 - 1923); - organizator extrem de activ la formarea consiliilor și gărzilor naționale în Cehu Silvaniei și localitățile din jur; - decedat în 1943 pe frontul de răsărit, ca ofițer - comandant într-un lagăr românesc de muncă. Vasile Fălăuș (1896 - 1971) - - țăran din Nadișul Român, unul dintre cei mai activi militanți pentru unire, neînfricat, înfruntând de multe ori autoritățile; - animator cultural al satului; - reprezentant al Asociației
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
secolului XX, a consumat multă imaginație și a înfierbântat multe ambiții. Primul care și-a dorit acest record (tocmai în ziua de 1 Mai 1936!) a fost aviatorul și polisportivul Alexandru Papană, ce avea să devină și mai celebru pe frontul de Est , la bordul unui avion de vanatoare IAR, în al doilea război mondial. În dreapta sa, cronometrorul oficial al ACR,jurnalist la „Revista Automobila” Radu Costescu, iar în spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un fel de...Catalin Tolontan al vremii). Mașina
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]
-
de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv. Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai - Ziua Libertății Presei - jurnalismul de front, prin Dan Nițescu, fostul operator și prieten al lui Mile Cărpenișan, reținut abuziv de autoritățile de la Chișinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, pe Cristian Botez, un veteran al majorității războaielor de pe glob din ultimele două decenii și jumătate, cât
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
urmare, Planul de cooperare al Coaliției Puterilor Centrale prevedea invadarea Dobrogei de către armata condusă de Mackensen, surprinderea punctelor întărite ale armatei române de la Turcaia și Silistra, ca și pătrunderea până la cea mai îngustă porțiune dintre Marea Neagră și Dunăre. Operațiile de pe frontul transilvan avea un caracter secundar, vizând ca obiectiv rezistența pe poziții întărite. Acest plan de campanie estima că armata română urma să dezlănțuie ofensiva în Transilvania, concentrând forțele principale la trecătorile din Carpați. Forțele secundare erau lăsate la frontiera lor
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
cndb.ro Parteneri media: AGERPRES, RFI România, Radio România Cultural, Liternet, Observatorul Cultural, Scena.ro, Dilema Veche, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista CARIERE, Veioza Arte, Feeder.ro, Șapte Seri, Orașulm.eu, Onlinegallery, Pipa Păcii, Zelist, Art Out, Graphic Front
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
lansat intr-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pângăridu-ne, astfel, unul dintre simbolurile sublimului naționalism. Odată cu trecerea în neființă a a profesorului Gheorgeh Buzatu, istoriografia naționala pierde unul dintre marii apărători ai identității nationale, un combatant cu armele științei pe fronturile noului razboi informațional, ale cărui resorturi secrete le-a descifrat și adus în lumină, cu prețul unei vieți puse pe altarul Neamului Românesc. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! Schiță de portret în culorile duhului unui neam - Prof. univ.
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
încât să nu-și mai poată reveni, nu 20 de ani, cum a proorocit Brucan, ci 100 de ani, cum li se arată și cum năzuiesc următorii lui. Într-un asemenea câmp de încrâncenări răzbate pe linia din față a frontului minunatul Gheorghe Buzatu. Grăbindu-se să dezgroape documente în arhivele de la Moscova, știind ce preț are clipa cea repede, istoricul și deopotrivă patriotul fără pereche ne-a oferit una dintre primele lucrări de gravă analiză asupra Cominternului prevenindu-ne asupra
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
în roșu"... Nimic de mirare când, în iulie 1945, MRP constată, oricât n-ar vrea s-o admită: "discordanța (sau divorțul, sau îndepărtarea sau doar tensiunea) între principiul democrației comuniste și aplicarea lui. Poporul așteaptă cu totul altceva de la guvernul Frontului național democratic instalat la 6 martie. Odată cu decepțiile, s-au întrezărit și semnele precursoare ale unui divorț fără precedent la noi, între aspirațiile majorității populației și hotărârile guvernului." O scenă perfect redată de scriitor (care, în general, e un admirabil
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
10 noiembrie 1943 și 8 iulie 1946, a unui jurnal în aceeași limbă. însemnările rețin aspecte variate: întîmplări ale vieții de elev, lecturi, filme, evenimente politice... La 29 martie 1944 se închid cursurile școlilor, cu o precipitare impusă de apropierea frontului. La 3 aprilie, lui Cazimir i se eliberează copia matricolă atestînd promovarea clasei I de liceu (media 9,87, clasificat întîiul). Pe 8, 9, 13 și 14 iunie, lipește fîșii de hîrtie pe geamurile locuinței, spre a le proteja de
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Este de-a dreptul consternat în fața numeroaselor interdicții ale "forurilor" ideologice: se respinge tot ce "nu e în perspectiva marxistă": "tragedia pe motiv că e deprimant", "capodopera în care nu se exaltă spiritul colectivist". Când lumea se desparte "în două fronturi, cel sovietic și cel anglo-american" și se instalează "cortina de fier", Comarnescu se întreabă dacă să mai rămână în țară, întrucât România "e în frontul comunist sovietic". Nu are un spirit de aventurier și afirmă iarăși contradictoriu că el "nu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
deprimant", "capodopera în care nu se exaltă spiritul colectivist". Când lumea se desparte "în două fronturi, cel sovietic și cel anglo-american" și se instalează "cortina de fier", Comarnescu se întreabă dacă să mai rămână în țară, întrucât România "e în frontul comunist sovietic". Nu are un spirit de aventurier și afirmă iarăși contradictoriu că el "nu e partizanul capitalismului, nici al burgheziei, nici al imperialismului", dar, în același timp, știe "că mai există și o altă Americă și alt Occident, cu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
odată lucrul ăsta. E cea mai bună invitație la laudă de sine. Ce să zic? Cu traducerile e de două ori complicat. Fiindcă m-am angajat la prea multe și fiindcă am început să-mi pierd elanul. Am deschis cinci fronturi de traducere pentru cărți de William Golding, Nick Hornby, Des McHale, Julian Barnes și Tom Sharpe. Partea proastă e că, în afară de romanul lui Barnes (Before She Met Me), celelalte lucrări trebuie terminate în cursul lui 2004. Neuronii nimănui nu merită
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
dominau instrumentele de suflat din lemn și tobele cu clopoței. Efectul era mai mult jovial decît războinic. Neamții s-au dus în fundul Rusiei, trăgîndu-i după ei și pe români. Pagini întregi ale ziarelor publicau anunțuri mortuare ale celor căzuți pe front. Spre finele lui '42, un titlu mare în Curentul: ŤStalingradul rezistă, dar sfîrșitul său este pecetluitť. Cum a fost în realitate sfîrșitul s-a aflat puțin mai tîrziu. A început, pentru armata germană, vremea retragerilor Ťelasticeť, Ťpe poziții dinainte stabiliteť
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
în toamna anului 1916 și, după un scurt stagiu la Școala de ofițeri din Botoșani, devine combatant de linia întîi la Oituz, Mărăști și Mărășești. Ca și în cazul lui Camil Petrescu, născut și el tot în aprilie 1894, experiența frontului devine un prețios material literar. Printr-o reducție care simplifică, poate prea categoric, N. Manolescu vede �coincidența" dintre biografia lui și operă doar în primele nuvele publicate în Luceafărul, Sburătorul sau Gîndirea. Dar în recompunerea atmosferei terifiante a marii conflagrații
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
nefericitul general îndrăznise să declare război "celor fără neam și fără Dumnezeu ", Ana Pauker și V. Luca. M-a minunat că poate fi atăt de naiv. |n șase luni de armistițiu s-au lichidat primele două etape. Prima a fost: frontul democratic, care a luat sfărșit prin demisia lui Sănătescu. Ruptura între liberali și țărăniști pe de-o parte și FND pe de altă parte a marcat etapa a doua, Rădescu. Vom avea probabil un guvern FND. Maniu e lichidat. Vor
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
între trotuar și carosabil părea să nu fi existat niciodată. Revoluția îi scosese pe toți din case și, mai ales, îi scosese din minți. Ne aflam deja în februarie, dar tumultul iscat în decembrie nu amenința deloc să se mîntuie. Frontul Salvării Naționale anunțase transformarea sa în partid și hotărîrea de a participa la alegeri. Dar Consiliul FSN rămînea, pînă una-alta, organul suprem al puterii de stat. Distincția între CFSN ca organ de stat și FSN ca partid politic nu
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
și nimeni nu se gândește să-i conteste calitățile, recunoscute de cei mai mari dintre scriitorii limbii românești.” (23 oct. 1913) Într-o scrisoare din septembrie 1916, adresându-se lui Caton Theodorian, Rebreanu își manifestă amărăciunea pentru înfrângerile noastre de pe front: „În orice caz, e nespus de dureros că am trebuit să părăsim Ardealul. Cât entuziasm era când am intrat și acuma, când ieșim, cât e de trist. Și măcar de s-ar opri, de n-ar fi mai rău. O
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
prea puțne încurajări. Nimeni nu-i arată ușa spre locul acela unde să poată, în liniște, să scrie și să citească. Problema se punea chiar mai acut: fratele Nilă, la care locuise de la părăsirea internatului școlar, trebuia să plece pe front și, astfel, apare și necesitatea unei locuințe. Un singur lucru este cert în toată această istorie: tânărul Preda nu se va mai întoarce la Siliștea- Gumești. Acolo nu-l așteaptă nimic, viața de țăran nu-l atrage, nu e capabil
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]