KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...14 >

327 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul se manifestă și pe fructele din etajul inferior al pomilor sub formă de pete brune, circulare, care se extind, ducând în final la uscarea și întărirea pulpei. Pe suprafața acestor pete nu apar fructificațiile agentului patogen, așa cum se întâmplă la monilioză. Rezistența pomilor depinde de aceea a portaltoilor în sensul că, pe măsură ce crește vigoarea portaltoilor scade capacitatea de rezistență a pomilor. Dintre soiurile cultivate s-au dovedit sensibile următoarele: Jonathan, Belle de Boskoop, Cox

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea alb-roză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând fi captați în livezi. Primăvara, boala reapare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste fructificații aflate în frunzele căzute pe teren și sporii ies începând de la temperatura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste fructificații aflate în frunzele căzute pe teren și sporii ies începând de la temperatura de 5șC. Cele mai puternice infecții primăvara sunt produse de către acești spori. După L. Mills și N. Laplante (1951), infecția are loc după 37-73 ore dacă temperatura este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
acest lucru la înființarea noilor plantații. O atenție deosebită trebuie să se acorde micșorării surselor de infecție. Sunt necesare arături adânci de toamnă, prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de fructificații de rezistență. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute și arderea lor, duce la micșorarea sursei de infecție. Același lucru este recomandabil să se facă și cu ramurile uscate rezultate în urma operației de tăiere de primăvară. Combaterea chimică a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se face în frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între 2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig. 147). Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni de la scuturarea florilor, prin formarea unor pete de 5-10 mm în diametru, de culoare roșie purpurie. În interiorul acestor pete destul de bine separate, apar niște formațiuni punctiforme negre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și se formează pe aceasta numeroase puncte mici, negre. Transmitere-răspândire. Sporii sunt eliminați în masă, în special pe vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vreme umedă și produc înnegrirea scoarței pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pomului. Cu ajutorul sporilor ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile tinere, până la 15 ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ani, determinând uscarea pomilor sau distrugerea ramurilor de schelet, în timp ce la merii mai bătrâni, atacul este mai puțin periculos. În dreptul rănilor, printre crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
crăpăturile scoarței, apar fructificațiile ciupercii destul de abundente pe timp umed sub forma unor pernuțe sferice roșiatice, ce conțin fructificațiile cu spori (fig. 148). Uneori atacul se manifestă pe fructe, în livezi sau în depozite. Acestea putrezesc și se acoperă cu fructificații asemănătoare celor ce apar în rănile de pe ramuri. Putregaiul total al pulpei fructului asemănător cu cel produs de Monilinia este favorizat de crăpăturile produse de rapăn sau alte lovituri. Transmitere-răspândire. Eliminarea și germinarea sporilor are loc în perioada de vegetație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera fructificații de rezistență cu spori, ce sunt eliberați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera fructificații de rezistență cu spori, ce sunt eliberați în primăvară. Prevenire și combatere. Pomii, arbuștii fructiferi și arborii din parcuri se vor curăța de ramuri uscate și debilitate; dezinfectarea rănilor se va face cu sulfat de cupru 2 % sau sulfat de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cursul anului, la temperaturi pozitive și cu maximum de intensitate vara și toamna. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
alte plante. Simptome. Atacul se manifestă în livadă, pe fructele care au atins mărimea caracteristică soiului, prin apariția unor pete brunii, circulare de câțiva centimetri în diametru. Deseori țesuturile parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
parazitate prezintă o ușoară adâncire, iar la suprafață, se constată prezența fructificațiilor sub forma unor puncte mai închise la culoare, ce sunt așezate în inele concentrice. Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii din fructificațiile de rezistență constituie sursa de infecție primară alături de sporii ce se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafața lor pete brune ce se întind la suprafață și cuprind pulpa în profunzime. În scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate, deseori căzând de pe pom. Dacă temperatura este ridicată și atmosfera umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infecțiile târzii care au loc în timpul recoltării, se manifestă în depozite. După parcurgerea a două ierni, din scleroții fructelor mumifiate care au fost îngropate în sol, în primăvara celui de al treilea an, apar fructificații de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii), de culoare gălbuie, cu diametrul de 3-5 mm. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul verii. Ei germinează la temperaturi cuprinse între 0-25șC, optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri favorizează infecțiile cu această ciupercă. Iernarea ciupercii are loc atât sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor, cât și sub formă de scleroți în interiorul fructelor mumifiate. Sporii apăruți pe fructificațiile în formă de pâlnie produc de obicei infecții pe fructele tinere, de dimensiunea unei alune, cauzând alături de infecțiile cu spori apăruți pe organele ce au "monilioză din anul precedent", "monilioza de primăvară". Comportarea soiurilor față de atacul de monilioză este diferită

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să se albească în centru, rămânând înconjurate de un inel cenușiubruniu. În dreptul petelor devenite alburii, se observă prezența unor formațiuni punctiforme mici, negre, reprezentând fructificațiile ciupercii. Uneori, la soiurile sensibile, se formează un număr foarte mare de pete, acestea se unesc și practic, frunzele se usucă și cad înainte de vreme. Puieții atacați din pepiniere pot pierde frunzele cu 1-2 luni înainte de căderea normală de toamnă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]