7,086 matches
-
are doar 9 și 10, dar copilul învăța, știe că sunt alături de el, si cand greșește plătește, civilizat. Nu trebuie să lăsăm sufletele crude, în formare, pradă nebuniei dogmelor și regulilor rigide( nu încurajez anarhia), vreau copii care să iubească frumosul, natura, să zâmbească, nu vreau din nou generații de cocalari, hacheri și narcomani. Băiatul meu înțelege ca având grade de libertate numeroase, trebuie să fie responsabil, să nu facă rău sieși și celor din jur.te salut mai, dar mama
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
în faptul de a te adresa celuilalt, în care celălalt e foarte important. Ce ziceai în comentariu? Era în sensul de a îngădui sau de a garanta? Scuze dar nu știu exact sensul. ce ușor concezi tu uneori să lași frumosul să iasă din tine uite că la mine e prima dată, dar niciodată nu e prea târziu... De aici vine și cuvântul concesie ?
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
cuvinte sunt intens agreate: "vremea romanilor sau a romanelor sentimentale" (Omul exorbitant), "băgat într-o bagatelă invizibilă" (Autobiografie), " Nu știu: tracii aveau trac? Că fracii aveau frac." (Motto la Ispitele lui Moș Grămadă). Un Poem perplexează prin fractura sintaxei. "Pământul frumosului paratrăznet./ Bea lichior într-un stomac/ De unt. Eu mor." Poemul e dat în traducerea, desigur fictivă, a aceluiași Miron Grindea. Traductologii ar putea extrage vreo învățătură teoretică din acest dat original. Evreu trecut la ortodoxie în 1936, Ionathan X
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și bogăției lumii fenomenale (ca și a lumilor ficționale aferente). Un poem se intitulează chiar mopete și ficțiunile. Aflăm că "mopete citește atent despre figmenta heterocosmica - / adică despre ficțiuni imposibile în cadrul acestei lumi -/ și care proiectează globuri cu încărcături de frumos, în câte un/ punct al lumii (...)". Fragmentul trădează, înainte de orice, preocuparea sistematică a scriitorului pentru surprinderea momentului privilegiat al intersectării de planuri. Însă amalgamarea diverselor "moduri de a fi" și obstinata tentație a corporalizării inefabilului sunt permanent luate parcă în
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
să fii aceea Munți de întâmplare ceasurile poartă, Calea vieții nu e niciodată dreaptă, Când deschid bezmetic poartă după poartă, Tu să fii aceea care mă așteaptă; Și de ești minunea zilelor puține, Lângă ne-ndurarea vremilor de clește, Cu frumosul lumii întrupat în tine, Tu să fii aceea care mă-nzeiește; Când cuprinde ziua cerul ei subțire, Nu știu nici cărarea, nici cuvântul rege, De-mi va fi privirea zid de mânăstire, Tu să fii aceea care înțelege; Visul fericirii fulgeră
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
trilurilor și al cascadelor apriline, forfota veselă ca în tablourile florentine. Pe Cel care n-are nici o formă îl cânt, dar care iscă toate formele, Din El se nasc și Plinul și Golul, interogația, Nimicirea, de unde lăstărește creația. Urâtul, Pustiul, Frumosul, Locul, Focul, Norocul. El e mai mult decât Normă, umilind toate normele. Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de fântâni de la Villa d'Este îmi devin străine, amintiri irizând, în perdeaua de ceață fină, dragi, dar depărtate
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
eroină extraordinară a lui să refuze iluzia salvării prin sacrificiul asumat pentru ea de prințul Mîșkin și să aleagă drumul spre moarte alături de Rogojin, salvînd-o, astfel, ca personaj literar. Pe cînd Nabokov, care susține că nu-l interesează salvarea, ci frumosul artistic, va încerca să o salveze pe Lolita ca om, dar o va ucide ca personaj. Fiindcă, femeia obișnuită din finalul romanului nu va mai avea nimic comun cu nimfeta fugită în lume cu thăticul său vitreg, Humbert Humbert, care
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
El, în fine, în Sonetul Veneției ne-a dat adevăratul exotic romantic, care nu e decor, ci priveliște însuflețită, și tot el în Doina lui și mai ales în Satira III, a înălțat poezia noastră patriotică în domeniul etern al frumosului pur. Dar Eminescu, ca orice geniu, sparge hotarele unei școli și tot atât de bine am putea să-l numim ultimul și cel mai mare romantic ca și întâiul și cel mai mare clasic al literaturii române" (Romantismul român). într-un alt
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
descifreze, spre deosebire de ceea ce se străduiește să facă filosofia și azi mai mult ca niciodată știința, ci spre a-i afirma predestinarea și intrinseca lui inevitabilitate. Poezia vrea să ne facă coștienți de prezența simultană în noi, și în lume, a frumosului și a urâtului, a răului și a binelui, a imperfecțiunii frumosului. Nu îmbrățișează cauza frumosului absolut, ci pe cea a neputinței de a separa semnele morții de cele ale vieții, non sensul de logi-că, instinctele cele mai joase de aspirațiile
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
mult ca niciodată știința, ci spre a-i afirma predestinarea și intrinseca lui inevitabilitate. Poezia vrea să ne facă coștienți de prezența simultană în noi, și în lume, a frumosului și a urâtului, a răului și a binelui, a imperfecțiunii frumosului. Nu îmbrățișează cauza frumosului absolut, ci pe cea a neputinței de a separa semnele morții de cele ale vieții, non sensul de logi-că, instinctele cele mai joase de aspirațiile cele mai înalte, existența microcosmosului uman drept centru al unei realități
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
ci spre a-i afirma predestinarea și intrinseca lui inevitabilitate. Poezia vrea să ne facă coștienți de prezența simultană în noi, și în lume, a frumosului și a urâtului, a răului și a binelui, a imperfecțiunii frumosului. Nu îmbrățișează cauza frumosului absolut, ci pe cea a neputinței de a separa semnele morții de cele ale vieții, non sensul de logi-că, instinctele cele mai joase de aspirațiile cele mai înalte, existența microcosmosului uman drept centru al unei realități inexplorate de existența noastră
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
confesiv. Poeta știe că Divinitatea este forța creatoare supremă, iar poeții se subordonează ei. Toate lucrurile create de Dumnezeu au în ele un mister, iar misterul suprem este poezia. Poezia Dorinei Stoica este un izvor de unde ne potolim setea de frumos, de divin, o poartă deschisă spre sufletul ei dornic de a se întâlni cu alte suflete frumoase, dar și spre un alt posibil univers al unei lumi ce va să vină atunci când toți oamenii vor fi mai buni, mai credincioși
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
a iubirii pe care autoarea o poartă literaturii și scriitorilor, și, în același timp, este o pledoarie pentru lectura cărților: „ O carte bună este un privilegiu râvnit de multă lume, cerut de nestăvilita sete de a trăi emoții izvorâte din frumos și adevăr, de înrâurirea modelatoare de spirit și de etica sănătoasă asupra noastră. Lectura e o binecuvântare și pentru că are efectul detensionării chiar și atunci când ne aflăm în vecinătatea depresiei...”. Elena Buică citește mult, citește și scrie despre cărțile lecturate
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
așa cum este fiecare zidit în felul său. Și pentru că mirificul actor Florin Piersic m-a învăluit cu o cordială atenție și mi-a așternut pe o carte inspirate rânduri țâșnite din spiritul sau ales, mi-a transmis credința în biruința frumosului îngemănat cu binele și vibrația umană, daruri înstăpânite de întreaga sa ființă. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
își aducă aminte, De un om cu inimă! Care a crezut în el, Nu l-a lăsat să se oprească, Iar astăzi iată că și el, Este cel ce-ncurajează! Cu cât vom fi mai mulți aceea, Care vom crea frumosul, Urâtul va dispărea, Iar bunătatea îi ia locul. Să fie lume asta mare, Plină de lucrări frumoase, Să le vedem peste tot, Și să uitam de chin și ură!!! Neluța Stăicuț 28.05.2017 Ora 5,00 am. OK îmi
LUMEA ARTEI, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380782_a_382111]
-
din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului Nu îmi face nicio plăcere să scriu despre ură, acest sentiment cu nume scurt, dar cu o mare și grea încărcătură. Pentru că sunt prin excelență o fire solară, dornică de armonie și de frumos, întunecimea acestui sentiment nu își găsește locul în preajma mea. Dacă urăsc ceva, urăsc această blestemată ură, considerată cea mai dezolantă și mai periculoasă dintre toate trăirile omenești. Nu e prea ușor să scrii despre un asemenea sentiment atât de virulent
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
cetăți de vis, de bunăvoie, ca trilul mierlei suspendat în aer, tu lasă-ți sufletul să salte-n voie sub oglindiri de lună, ca-ntr-un straer. Cât încă-i poți deschide larg ferestre spre timpul ne-’ntâmplat, atunci când treci frumosul clipelor să-i strângi drept zestre și du-l cu tine, când va fi să pleci. Fă-l să se simtă propriul lui stăpân și-n liniștea ce-ascunde-n ea ... Citește mai mult Am întâlnit, cândva, un trubadur;nu avea chip
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mai este ca altădată, căci s-a diminuat mirajul, beatitudinea și sfințenia de odinioară, iar în anul acestea flutură amenințări teroriste, această Sfântă Sărbătoare ne amintește de faptul că oricât de pervertită poate fi o parte a omenirii, credința, binele, frumosul și dragostea față de semeni este întotdeauna mai puternică. Ne îndreptăm, Doamne, ruga spre Ține, să smulgi ura din inimile dușmanilor, să o duci departe de Pământul ținut în palma Ta, și să o spulberi în alte universuri, iar aici să
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
nu ajunge. E universul interior, care nu intră în ecuația ei, universul în care noi rămânem neatinși de scurgerea clipelor. Simțim scurgerea implacabilă a timpului în lumea exterioară, dar în cea interioară nu va ajunge să bântuie. Aceeași sete de frumos, de bine, aceeași sete de dragoste, de împlinire ne însoțesc până în ultima clipă, ba mai mult, dorim cu toată ființa noastră să o avem, chiar și mai împlinită, dincolo de zările albastre, în acea lume pe care nu o cunoaștem, dar
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
ce ne-o face Internetul, cu puterea lui de a pulveriza distanțele, reducând lumea asta largă la dimensiunea unui sat mai mare. Toate scrierile mele, inclusiv acest volum, sunt mărturii ale luptei pe care am dus-o pentru biruința binelui, frumosului și omenescului din noi prea adesea căzut în umilință, suferind înfrângeri, dureri, răni și prea adesea cuprins de însingurare și tristețe. Pentru mine scrisul devine un altar pe care sufletul meu se reconstruiește din țăndările unor lovituri și din durerile
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
sporit de aplicabilitate, în muzică (să auzi și să vezi note muzicale pentru a fi transpuse pe portativ, în chei și game care să-ți dea satisfacție), în pictură, în sculptură (aparent arte statice, dar vibrante în facerea lumii, a frumosului dăinuitor) a făcut casă bună cu litera scrisă. În combinațiile acesteia - de ordinul miilor de vibrații în funcție de contextele oferite a dat naștere la cuvinte, adică la semne. Abia de aici încolo, scriitorul vine cu nuielușa de alun, dându-le semnificații
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
din Piața Coșbuc, ne-am dus la Bellu să-i mulțumim lui Augustin Z. N. Pop, pe a cărui piatră funerară stă scris epitaful sub semnătura lui autentică, scris cu caractere gotice: „Cred În Eminescu ca În soare, În magia frumosului și În veșnicia neamului românesc”. Bineînțeles, că același gest de Închinăciune și respect nețărmurit, l-am făcut și la mormântul geniului poeziei românești, „poetul nepereche”, dar n-am putut să nu ne oprim și să ne Închinăm la mormintele altor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
brațele mele, mirosind a pere domnești, a versuri cu dor. la radio, e muzică italiană, caldă. Milva - Nulla Rimpiangerò. la fereastră, o lumânare, pentru Maica Domnului. și șoptesc „Cuvine-se cu adevărat”... și totul este așa de simplu și de frumos! precum zborul păsării, poemul libertății. și aștept stihia anotimpului... să ne punem zâmbete de dovleac, să ne luminăm palmele cu gutui sentimentale. și te aștept și pe tine, amore-amore, să Îți fiu vioară, la miezul nopții, când Îngerii se vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mea iubire, literatura. Mai scrisesem când eram la spital două cărți. Una chiar o publică sem pe vremea comuniștilor, „Nopți fără înger”, și după aceea am început să public anual câte o carte, de când am ieșit la pensie. D.C.: Ce frumos !... C.P.: Adică, asta ar însemna reîntoarcerea la prima iubire... „On revient toujours au premier amour”, spune francezul... D.C.: Bun, dar acum vin cu o altă întrebare. Ce vă place cel mai puțin în această a doua meserie, începută încă de când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întîlnirii lor cu Declan Donnellan. Ce mai cîștigi într-un astfel de festival? Plăcerea discuțiilor de după. Momentele acelea în care nimeni nu pleacă din fața teatrului, în care orgoliile moțăie, în care există numai bucurie, prospețime, toleranță, dorința de a împărtăși frumosul. Dorința să fim împreună. Teatrul nu se face de unul singur. Ar fi minunat, dacă am reuși să
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]