1,212 matches
-
de ură? Îmi închipuiam că era conștient de puterea pe care o avea. Se înfrâna pentru a nu ucide. Clar-obscurul părea să emane din trupul prințului, zebrat de șuvițe întunecate. Loviturile cădeau des, cu un zgomot de ploaie măruntă pe frunziș. Se auzea geamătul înăbușit al martirului, discret ca o foșnire. Obrazul victimei era îndreptat spre tavan și-mi puteam imagina ochii, privirea extatică. Am rămas cu ochiul lipit de gaura din perete. Să mă crezi, murmură povestitorul cu un murmur
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
Vârcolacii amurgirea împrejmuie ochiul cu fluturi albaștri zarea freamătă semne neînțelese silind norii să-și uite o clipită petrecerea la noapte către miezuri vârcolacii răstoarnă așezarea lumii pustiind zodiile cu bătaia viscolului cosmic Moartea melcului căutându-și privirea rătăcită'n frunzișuri ochii melcului rămân stingher alunecați pe povârnișul nevederii a muri orbește cu ochii pierduți în gol fără capăt deasupra melcului agonizează'n văzduh stingerea stelelor Pârâul de lemn pârâul de lemn cărare pentru alaiul de îngeri pășind tăinuiri depărtate fiecare
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
am știut de ce: cred că același sentiment împărtășești și tu, Dinu ... Nu aveam curajul nici să îți spun că nu mai vreau să te văd, că îmi încurci firul de lână al vieții prin labirintul acesta verzui ca într-un frunziș de tei primăvara...Și tu, fără vorbe, ca într-un poem viitor programat de un calculator ultraperformant, din generația ,, n’’ plus ,,unu’’, desigur, îmi ofereai cele mai frumoase flori, zambile albastre și roz din grădina unui om de la țară, se
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
ARBORELE VIEȚII Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ce se-ntâmplă?! Cum de trăiesc speranța că-n viață persist?! Reiterez pentru mine, biet călător ostenit... Ce arbore văd? Coroană bogată și frunziș pe măsură, dar lipsit de umbră?! E straniu! Și frunzele-i se rulează spre sine... Venit de la drum, tânjesc la odihnă... dar nebunul de el nu-mi oferă adăpost! Fără știre, uriașul verde-suriu licărește cald către mine. Uluit constat că
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
dulce pasiune, când totul în viață e deșertăciune. DRUMEȚULE... II .Drumețule, deschide cărarea, Ascultă-mi de departe chemarea, Se apleacă în fața noastră marea, Ce înspumează cu valuri zarea. Când vii și treci peste secrete hățișuri, Când ploaia bate-n virgine frunzișuri, Ai grijă să nu te rănească pietrișul La mal iubirea își are culcușul. Vino în suflet să îmi aduci căldură În palmă să-mi dai boabe de mură Acum când merele au dat în pârgă Și mierea din stupi a
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
suspin, Când sufletul mi-e numai venin. Drumețule, deschide cărarea, Ascultă-mi de departe chemarea, Dor tu ești leacul pentru mine prescris Ești doritul din povestea din vis. DRUMEȚULE... III. Drumețule, spre drumul tău departe cad bariere de ramuri uscate frunzișul toamnei pânză de de vise țese colindăm pe drumuri fără adrese. Drumețule drag, mi-ai furat zorii de zi fiorii iernii mă vor înzăpezi te voi aștepta în serile mai reci în miezul nopții pragul să-mi treci. Drumețule, privesc
DRUMEȚULE ( I II III IV V ) de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384805_a_386134]
-
publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Cuvintele nu mai foșnesc, iar timpul e povară, vântul hoinar le-a presărat pe pământ-pietriș, dar plugul gândului s-a pregătit de primăvară și printre piesele puzzle va intra, ca în frunziș. Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii, unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherită, iar câte-o piesă scorojită de schimbarea vremii, insistă să-și netezească ținuta deja,-ngălbenită. Aleg piesă cu piesă, le-mperechez după curbe și tresar, doi
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
deși-i timidă, inima-puzzle ingână, cuvinte alese: Citește mai mult Cuvintele nu mai foșnesc, iar timpul e povară,vântul hoinar le-a presărat pe pământ-pietriș,dar plugul gândului s-a pregătit de primăvarăși printre piesele puzzle va intra, ca în frunziș.Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii,unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherită,iar câte-o piesă scorojită de schimbarea vremii,insistă să-și netezească ținuta deja,-ngălbenită.Aleg piesă cu piesă, le-mperechez după curbeși tresar, doi ochi
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
zare, Ascultă cum te strig și mai ales Nu simți, că și eu sufăr și mă doare? Ea se îndepărtează, nu-i răspunde, Când astrul o privește pe furiș Mai plânge încăToamna, ba surâde Spre vântul ce-o urmează prin frunziș. Citește mai mult Foșnește iar sub tălpi, frunza uscatăCa un oftat prelung, răscolitor,Acceptă soarta care i-a fost dată:Toamna, cad toate frunzele și mor.Privește printre ramuri,rece, tristă,La frunza ruginie și uscată,Din raze-i face
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
ce dispar în zare,Ascultă cum te strig și mai alesNu simți, că și eu sufăr și mă doare? Ea se îndepărtează, nu-i răspunde,Când astrul o privește pe furișMai plânge încăToamna, ba surâdeSpre vântul ce-o urmează prin frunziș.... XIV. TOAMNA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016. E Toamna sus pe deal păzește via Împrăștiind miros de tămâioasă, Se-apropie tiptil-tiptil chindia, Ca o nevastă tânără, sfioasă. Eu te privesc cum stai în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CREPUSCUL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CREPUSCUL Când vine toamna, într-o zi de joi, Pădurea-i mai săracă în frunziș, Lumina cade strâmbă și pieziș, Copacii-s singuri și străini și goi. Pe margini sunt și trandafiri uciși, Căzuți în ofilire și noroi, Așa suntem de-un an, de-un timp și noi, Uitați de fericire și proscriși. Iar fluturii
CREPUSCUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384890_a_386219]
-
de biciul de foc al stăpânului. Ramurile își frâng mâinile tremurând de furia vântului care le îndoaie trupurile în iureșul pasiunilor înfricoșătoare, dezlănțuit amant în orgii, șuierându-și cu furie dorințele nesățioase dornic să le înfăptuie. Se strecoară parșiv în frunziș posedându-le Tremuratul, gustând cu sălbatică voluptate, teama arborilor ce i se pleacă frenetic abandonându-se jocurilor centaurului fantomatic, Undeva în beznă o poartă uitată deschisă Se zbate neputincioasă gemând în zvârcolirile Mistralului, ploaia tremură înfricoșată când pasiuni îi sfâșia
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
de Nicolaie Tony DINCĂ Către apus se-aprind chindii Și ruginește frunza-n vii; Pe nesimțite și-ndrăzneț Se-nalță câte-un nor răzleț Și dă de veste în lumină De ploile care-au să vină; Se-așează liniștea-n frunziș Și se scoboară pe furiș Zâna cu sâni fierbinți și tari, Cu ochi de foc, cu buze mari Și coapsele de struguri copți, Cu pielea mirosind a nopți, Cu părul răvășit de vânt, Cu zâmbet minunat și sfânt, Să-mprăștie
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
-n vară, în verde și în pace. Pe câmp se strâng recolte și se ivesc ogoare: Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
-n vară, în verde și în pace.Pe câmp se strâng recolte și se ivesc ogoare:Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
și castanii,Nu ne mai încălzim deloc prin vremuri,Doar trec stingher prin iarnă, ca sărmanii, Când stai la ușă, singură și tremuri.Leonte PetreSursa foto: Internet... CREPUSCULCând vine toamna, într-o zi de joi,Pădurea-i mai săracă în frunziș,Lumina cade strâmbă și pieziș,Copacii-s singuri și străini și goi.Pe margini sunt și trandafiri uciși,Căzuți în ofilire și noroi,Așa suntem de-un an, de-un timp și noi,Uitați de fericire și proscriși.Iar fluturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385026_a_386355]
-
nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cuvintele nu mai foșnesc, iar timpul e povară, vântul hoinar le-a presărat pe pământ-pietriș, dar plugul gândului s-a pregătit de primăvară și printre piesele puzzle va intra, ca în frunziș. Un licăr de lumină s-a deșirat pe masa tăcerii, unde planșa-poveste a-ncărunțit nestingherita, iar câte-o piesă scorojita de schimbarea vremii, insistă să-și netezească ținută deja,-ngălbenită. Aleg piesă cu piesa, le-mperechez după curbe și tresar, doi
PUZZLE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385093_a_386422]
-
-n vară, în verde și în pace. Pe câmp se strâng recolte și se ivesc ogoare: Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
de Nicolaie Tony DINCĂ Către apus se-aprind chindii Și ruginește frunza-n vii; Pe nesimțite și-ndrăzneț Se-nalță câte-un nor răzleț Și dă de veste în lumină De ploile care-au să vină; Se-așează liniștea-n frunziș Și se scoboară pe furiș Zâna cu sâni fierbinți și tari, Cu ochi de foc, cu buze mari Și coapsele de struguri copți, Cu pielea mirosind a nopți, Cu părul răvășit de vânt, Cu zâmbet minunat și sfânt, Să-mprăștie
DE TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384401_a_385730]
-
mea din frunți de cerb și de-ar fi la ce mă-ntreb? pot să cadă stele mii, noi rămâne-vom copii, cine ne deschide cartea, de ar fi să vină moartea? suntem vietăți adânci, cățărate sus pe stânci, prin frunziș verde de laur și cu suflete de aur. de ar fi să vină cruntă, noi facem din ea o nuntă, cu preoți privighetori în glas dulce de viori. și de-ar fi să vină ora, codrul ne deschide hora, cerbii
A CĂZUT DIN CER O STEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384516_a_385845]
-
timp s-o privești prea mult, serpentinele cerând concentrare, oferind senzații puternice împletite armonios cu peisajul oferit în dreapta și stânga șoselei, o adevărată plăcere pentru orice șofer experimentat. Drumul devenise deosebit de sălbatic și anevoios prin interminabilele sale serpentine și prin frunzișul verde al copacilor în dezvoltare continuă, un răsfăț al lor în vara fiecărui an - creșterea pe orizontală și verticală -, lăsând în urmă noi și noi forme de frumuseți ale naturii. Priveam muntele apărut în fața noastră și eram cuprinsă de extaz
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
ascunde după vorbe frumos alese ... Ideile despre război, despre nazism ale lui Paler sunt clare, scrise atât de convingător, dezaprobare totală, neînțelegere a mecanismelor care au declanșat aceste războaie și aceste doctrine, blamare a lor, repulsie până la greață aproape... Prin frunzișul unuia dintre puținii copaci care mai umbresc zilele noastre toride în parc, prin acest anemic frunziș parcă aud o lume trecută, o lume de soldați, de victime, de regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
atât de convingător, dezaprobare totală, neînțelegere a mecanismelor care au declanșat aceste războaie și aceste doctrine, blamare a lor, repulsie până la greață aproape... Prin frunzișul unuia dintre puținii copaci care mai umbresc zilele noastre toride în parc, prin acest anemic frunziș parcă aud o lume trecută, o lume de soldați, de victime, de regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care se repetă că într-o roată a norocului învârtita la nesfârșit și care, în scurte opriri
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
strigă, nimeni nu mă mai cheamă. cânte pasărea nopții,șuiere șerpii, până-n viul pământului, peste firul verde al ierbii se-așterne bătaia vântului... joi, 30 octombrie 2014 apus noiembrie -n gravuri de catifea, încă mai sunt țipete prin grădină și frunzișul care lunecă galben încă mai sună a ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
târziu, dezamăgit de loviturile vieții, de lipsa de înțelegere a contemporanilor săi, strâmtorat din punct de vedere material, conștient de societatea nedreaptă în care trăia, Eminescu creează poezii profunde, din ce în ce mai triste și pline de renunțări. Codrul nu mai are bogăția frunzișului verde, culoarea, lumina, aerul pur din prima parte a tinereții, este văzut în alte culori, cineva parcă stinge încet lumina, culorile devin din ce în ce mai pale, poetul începe să-și pună întrebări, încearcă să definească amorul în poezia „Ce e amorul”: „Ce
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]