269 matches
-
Își dă puțin capul pe spate, iar eu încerc să zăresc ceva sub capac. Degeaba, capacul pare să fie lipit de pielea capului. Apare un chelner, cu o tăviță pe care stau câteva bucățele microscopice de somon afumat, învelite în frunzulițe de salată. Sau trifoi, nu știu sigur. Poate că e salată, dar e mai mică decât orice trifoi pe care l-am văzut. În fiecare bucățică de somon stă înfiptă câte o scobitoare în formă de sabie. Săbiuțe de plastic
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
la strada mare. Ies în fugă după el, calculând în minte ce să fac exact ca să-l aduc înapoi și cât de periculos poate fi un taur nebun liber pe autostradă. Rodrigo se menține pe marginea drumului, apucând câte o frunzuliță și mestecând-o tacticos. Între timp, eu ajung destul de aproape de panică, odată ce am decis că gradul de pericol este mare, atât pentru mașini, trecători, cât și pentru Rodrigo. Mă poziționez către stradă ca măcar să stea prin tufișuri și continui să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
margaretă, am presat-o într-o carte de rugăciuni, o am și acum, aș putea s-o arăt lui Theo, să, coada prea lungă, golașă, eu am mai tăiat din coadă ca să-mi încapă în carte, mai jos de mijloc frunzulițele, și Theo desface încet bumbii mărunți de la rochia albă a Anei, și-a dat jos pălăria, eu văd, cu margareta în mâna stângă, dacă l-aș face pe brațul stâng al Maicii sale atunci ar trebui s-o pictez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pas spre lumea de dincolo, promisiunea fericirii veșnice; este o tandrețe naivă, sinceră, prezentă și fără rețineri. Acești țărani au delicateți neașteptate; o inimă de poet vibrează sub mantia de piele, iar dezamăgirile lor au o expresie frumoasă și emoționantă: "Frunzuliță trei smicele, Vai de păcatele mele, Aseară, pe la o vreme, Visai niște visuri grele. Pe deasupra casei mele Trecea stol de rândunele. Nu e stol de rândunele, Ci sunt ahturile mele Și dragostele tinerele, Care mă iubeam cu ele Din tinerețile
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cotidiană scrisori versificate, punctele de referință rămîn cele literare: asemenea scrisori apar în două dintre cele mai cunoscute texte ale literaturii române - Scrisoarea III a lui Eminescu ("De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine...") și Baltagul lui Sadoveanu ("Frunzuliță de mohor, / Te iubesc și te ador, / Ghiță C. Topor"). Simpla citare, chiar fragmentară, a celor două epistole evocă una dintre principalele ambiguități ale genului: fragmentul eminescian, intermezzo liric, pune în valoare autenticitatea folclorică a scrisorii versificate (cel care scrie
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
motive și același limbaj indiferent de trecerile de la o generație la alta. O trăsătură specifică a scrisorilor versificate e insistența lor metadiscursivă, tematizarea acțiunii de a scrie, cu motivele, circumstanțele, instrumentele și fazele ei. începutul emfatizează, desigur, chiar începerea scrisului: "Frunzuliță spic de grîu,/ eu încep carte să scriu, / tot din toc și din peniță / și din buna mea voință". Deschiderea se asociază, în mod tipic, urării; în același timp, textul pune în evidență, printr-o simplificare care alunecă în comic
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
limitată numai la nivelul tropicelor. Cu lăstarii ei lungi, ea se agață strâns de tulpinile copacilor și se ridică la înălțimi ce depășesc 5-6 metri. În timp ce planta crește în înălțime, pe lujerii delicați se ivesc mugurii florali. Un mănunchi de frunzulițe ce seamănă cu niște mâine protectoare ascund, parcă, o gingașă taină. După 40 de zile, bobocul se deschide, scoțând la iveală corola perfectă, mare cât o palmă, o adevărată minune a creației. În timp ce alte flori își desfac treptat petalele, pasiflora
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
hotărâtă cu multe veacuri înainte în inima lui Dumnezeu și vestită de profeți: „El a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii și a fost arătat la sfârșitul vremurilor pentru voi“. (1 Petru 1. 20). PAHARUL - Floarea e ocrotită de trei frunzulițe străbătute de firișoare vișinii. Aceste frunze formează o cupă ce amintește de suferințele amare ale Domnului: „Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu? “ (Matei 20. 20). Paharul cu vin oferit apostolilor la Cina Domnului reprezintă
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
vârf, unde lumina-i mai puternică, frunzele încep să răsară lucioase și mititele, în formă de inimă, știe asta fiindcă e suficient de impresionat ca să trag pe dreapta și să parcheze Celica lângă bordură, să coboare și să rupă o frunzuliță, pe care o studiază de parcă i-ar oferi un indiciu privitor la splendoarea asta toată. Pe trotuar, în acest lung crâng radios, lumea spectrală împinge cărucioare și stă la șuete în prag, părând să nu observe frumusețea aninată deasupra ei
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
În 1560, Ronsard plângea arborii doborâți în pădurea Gâtine. La fel, în 2003, eu plâng pădurile care dădeau viață peisajului meu. Nu mi-au lăsat decât trunchiuri goale și negre. Nu mai puteați aștepta până mor?" Nu voi mai revedea frunzulița aceea, prima care ieșea din mugur pe creanga cea mai de sus, vestind primăvara, ultima care cădea în noiembrie. Nu voi mai revedea coroanele de frunze zbătându-se frenetic în zilele furtunoase. Va aduna cineva frunzele moarte în toamna asta
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
literele una cîte una litere sobre întunecate de fier le-nvelesc meticulos cu țărîna neagră le ud cu sîngele/ să aibă cu ce se hrăni pînă cînd încolțesc pînă ies din pămîntul de fier la lumină pînă le dau primele frunzulițe de fier/ apoi mi-e iarăși foame mănînc iarăși arbori beau din nou dîmbovița mă-nvelesc încă o dată cu surîsul monei-lisa". Nici unul dintre magnifici nu-l depășește pe "Nicolae Magnificul" în privința numărului de imagini ce le emite (le "mitraliază"). Spre a
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
noi unii cu alții și nici noi pe noi căci nu se știe când vântul personal numit și îngerul păzitor se va trezi și se va apleca doar o clipă asupra unei biografii fericite dându-i un sens mai pur frunzulițele verzi să pictezi o ramură de bambus nesfârșită pe care n-ai văzut-o niciodată și fiecare frunzuliță verde să-ți ia o zi din viață astfel încât ea să fie tânără și tu foarte bătrân la sfârșit să te întrebi
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
îngerul păzitor se va trezi și se va apleca doar o clipă asupra unei biografii fericite dându-i un sens mai pur frunzulițele verzi să pictezi o ramură de bambus nesfârșită pe care n-ai văzut-o niciodată și fiecare frunzuliță verde să-ți ia o zi din viață astfel încât ea să fie tânără și tu foarte bătrân la sfârșit să te întrebi atunci la ce bun toate astea când s-ar fi putut altfel petrece totul și viața și frunzulițele
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
frunzuliță verde să-ți ia o zi din viață astfel încât ea să fie tânără și tu foarte bătrân la sfârșit să te întrebi atunci la ce bun toate astea când s-ar fi putut altfel petrece totul și viața și frunzulițele verzi și chiar ramura de bambus cu foșnetul ei foarte subtil cu tot acestea îmi treceau prin minte într-o seară de toamnă departe de locurile unde crește bambusul și fără să fi meditat îndeajuns la mine însumi înainte de a
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
fără instrumente muzicale fără aripi fără surîsuri vor rămîne tot atît de indiferenți la stările noastre înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră București, 6/5/05 Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
un muzeu de ceară "alții moare, ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo, gura lumii slobodă" dar tu ești prea mulțumită și lepădată de toate cuvintele, lumina mea, mângâierea lumii mai un șeptic, mai o cinzeacă, împăcată cu Sfântul Petru de-a binelea În Amfiteatrul Odobescu... ...ce moțăială fără pic
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
fără instrumente muzicale fără aripi fără surîsuri vor rămîne tot atît de indiferenți la stările noastre înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră Aceeași gramaticî azi ai oprit o femeie din drum doar privind-o ai făcut-o să treacă strada și să vină spre tine chiar dacă tu
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
o oră se pune înapoi în frigider. Ciocolata menaj se topește pe baie de aburi și, după îndepărtarea formei, tortul se îmbracă cu ea de jur împrejur. Marțipanul rămas se colorează în verde, se întinde și se taie din el frunzulițe. Tortul se decorează cu aceste frunze de marțipan și cu bomboane roșii de gumă. Ș. I. Tort de migdale Ingrediente: 100 g migdale, 4 ouă, 100 g zahăr tos, zahăr vanilat (5), 50 g făină, o linguriță praf de copt
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
gândit să deschidă un restaurant care să folosească rețetele adunate de Radu Anton Roman. Și câte altele... Voi menționa doar firele conducătoare ale câtorva explicații și exemple privind domenii de obicei trecute cu vederea de cei ce cred că o frunzuliță verde (adică cel mai ubicuu element, Antarctica fiind singurul loc de pe glob din care lipsește) ar fi nota specifică, brand-ul României. Dialogul continuu, suculent, a îmbogățit cunoașterea, medicii francezi fiind și ei în măsură și dornici să furnizeze informații
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
considerată de unii moraliști, în chip straniu, ticăloasă, în vreme ce această neostenită sete de viață servește schopenhaueriana voință oarbă de a fi: „Vreau să trăiesc și trăiesc, chiar dacă trăiesc împotriva oricărei logici. Nu cred în ordinea lucrurilor, dar îmi sunt dragi frunzulițele lipicioase ce se ivesc primăvara din muguri, îmi este drag cerul albastru, uneori îmi este drag chiar și omul, care, dacă vrei să mă crezi, nici nu știu pentru ce mi-este drag”. Urmează o apologie a iubirii de viață
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
se vărsa, iarăși, reinventată, redresată din noi izvoare ale viului, în fluviul iubirii de viață: „Nu voi plânge de disperare, ci doar pentru că mă voi simți fericit pentru lacrimile vărsate de mine. Mă voi adăpa din propria umilință, eu iubesc frunzulițele lipicioase de primăvară și cerul albastru, asta iubesc! Pentru asta n-ai nevoie nici de minte, nici de logică, trebuie să iubești din adâncul ființei tale, cu tot sufletul tău, cu primele tale forțe fragede de copil, să iubești ”. Iată
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
de praf/ fără instrumente muzicale/ fără aripi fără surâsuri/ vor rămâne la fel de indiferenți la stările noastre/ înainte și după trecerea prin fața Bisericii Ruse/ dar toate astea se vor întâmpla/ înainte de a călca vitejește în băltoaca/ ingenios camuflată/ de perdeaua de frunzulițe galbene/ uitate de o toamnă virtuală// apoi o vom porni din nou pe strada noastră." E, iarăși, adevărat, Andrei Codrescu n-a avut ghinionul de a debuta, în țară, cu un volum care să declanșeze valurile de antipatie aservită politic
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
în mână acel metal rece, în toți acești ani ! Aș fi în stare să-l desenez cu ochii-nchiși, cu creta, reconstituindu-l exact cum e el, dacă mi-ar cere cineva acest lucru. Îi cunosc pe de rost forma, frunzulițele cu care e ornat, de fier, cam tăioase. Îmi dau seama că tocmai am scris o prostie. De ce ar trebui cineva vreodată să-mi ceară să reconstitui balustrada cu creta? La ce mi-a folosit faptul că am învățat pe
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]