459 matches
-
comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H. și English Ava C., când definesc frustrația au în vedere tocmai această particularitate: „...stare motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței. La fel, pentru Woodwort, R.S. și Donald G. Marquis, „când o persoană eșuează, în așteptările
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H. și English Ava C., când definesc frustrația au în vedere tocmai această particularitate: „...stare motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței. La fel, pentru Woodwort, R.S. și Donald G. Marquis, „când o persoană eșuează, în așteptările sale de a-și rezolva, problema, dar nu cedează încă pentru că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persistentă, ea este într-adevăr într-o stare nefericită. Comportamentul său, un timp, pare inteligent și, în ciuda faptului că se dirijează spre problemă, e o dirijare spre a scăpa din starea, de frustrați emoțională”. Pentru a înțelege aspectul emoțional din frustrație trebuie să recurgem la distincția făcută de Vasile Pavelcu, care deosebește două tipuri de tensiuni afective: tipul „activ” sau „pozitiv”, dinamogenetic, caracterizat prin barajul energetic opus forțelor din afară, și tipul „pasiv”, deficitar sau negativ, de apărare împotriva, solicitării din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
năzuințele și dorințele noastre (ni se refuză bunurile la care tindem); în cazul al doilea ni se cer eforturi pentru care nu suntem dispuși, suntem constrânși să acționăm împotriva înclinațiilor noastre. Primul tip se apropie de modul descris astăzi ca frustrație”. Într-adevăr, frustrația implică prezența unui conflict între două tendințe: una care se leagă de tipul de relație „scop-reacție”, și alta care apare sub influența „condițiilor interferente”. Așadar, „tensiunea afectivă”, ca aspect de conținut al fenomenului frustrației, trebuie legată de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
noastre (ni se refuză bunurile la care tindem); în cazul al doilea ni se cer eforturi pentru care nu suntem dispuși, suntem constrânși să acționăm împotriva înclinațiilor noastre. Primul tip se apropie de modul descris astăzi ca frustrație”. Într-adevăr, frustrația implică prezența unui conflict între două tendințe: una care se leagă de tipul de relație „scop-reacție”, și alta care apare sub influența „condițiilor interferente”. Așadar, „tensiunea afectivă”, ca aspect de conținut al fenomenului frustrației, trebuie legată de condițiile deposedării: dacă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
descris astăzi ca frustrație”. Într-adevăr, frustrația implică prezența unui conflict între două tendințe: una care se leagă de tipul de relație „scop-reacție”, și alta care apare sub influența „condițiilor interferente”. Așadar, „tensiunea afectivă”, ca aspect de conținut al fenomenului frustrației, trebuie legată de condițiile deposedării: dacă motivele care susțin scopul propus sunt relativ minore, atunci subiectul în cauză, fie că acceptă noua situație și continuă activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, fie că adoptă așa-numitul „comportament pentru
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
importante, sau dacă dificultățile vincibile sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci blocarea/contrarierea ivită ia aspectul unui conflict de nerezolvat, în cursul căruia energia depusă crește, emoțiile devin mai intense, iar activitatea este redirecționată. Așadar, nu este suficient să definim frustrația numai prin faptul blocării unei tendințe, dorințe, aspirații etc.: situația obiectivă de frustrare este frustrantă numai dacă ea este interpretată de către subiect ca privatoare, sau arbitrară. „Emoționalitatea” este strâns legătă, deci, de actul interpretării, de conștiința importanței motivelor, a scopurilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în care satisfacerea unora se face în deterimentul altora. Se creează, în felul acesta, un câmp afectiv intens deoarece nu este de loc ușor să punem ordine în lumea dorințelor și intereselor noastre, să le ierarhizăm după criterii valorice. Deoarece frustrația este însoțită de o creștere a tensiunii psihice, toleranța la frustrare implică un proces inhibitoriu, care depinde de aptitudinea subiectului de a suporta această tensiune fără a recurge la moduri de răspunsuri neadecvate. În acest sens, se poate vorbi de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
activitatea vitală a organismului și a personalității. Supoziția lui se întemeiază tocmai pe aceste posibilități restrânse de rezistență ale individului la frustrare, de care vor depinde limitele zonei de toleranță în care răspunsul este adecvat; când sunt depășite aceste limite, frustrația se produce - spune Maier cu necesitate și traduce un anumit gen de comportament (vezi, „Frustration”, 1949, McGraw-Hill, New-York). Cunoscutul cercetător al fenomenului de frustrație, S. Rosenzwei s-a preocupat, pe lângă alte aspecte ale frustrației, și de această problemă a precizării
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vor depinde limitele zonei de toleranță în care răspunsul este adecvat; când sunt depășite aceste limite, frustrația se produce - spune Maier cu necesitate și traduce un anumit gen de comportament (vezi, „Frustration”, 1949, McGraw-Hill, New-York). Cunoscutul cercetător al fenomenului de frustrație, S. Rosenzwei s-a preocupat, pe lângă alte aspecte ale frustrației, și de această problemă a precizării factorilor determinanți ai toleranței la frustrare, sugerând partciparea a două tipuri de factori: somatici, constituționali, strâns legați de diferențieri individuale înnăscute (deși un anumit
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adecvat; când sunt depășite aceste limite, frustrația se produce - spune Maier cu necesitate și traduce un anumit gen de comportament (vezi, „Frustration”, 1949, McGraw-Hill, New-York). Cunoscutul cercetător al fenomenului de frustrație, S. Rosenzwei s-a preocupat, pe lângă alte aspecte ale frustrației, și de această problemă a precizării factorilor determinanți ai toleranței la frustrare, sugerând partciparea a două tipuri de factori: somatici, constituționali, strâns legați de diferențieri individuale înnăscute (deși un anumit rol îl pot juca și elementele somatice dobândite, cum ar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
două tipuri de factori: somatici, constituționali, strâns legați de diferențieri individuale înnăscute (deși un anumit rol îl pot juca și elementele somatice dobândite, cum ar fi: oboseala cronicizată, diferite maladii fizice etc.), și factorii psihologici genetici (ex. absența totală a frustrației în copilăria timpurie îl va face pe subiect incapabil de a răspunde în mod adecvat la frustrare; la fel de bine, o frustrare excesivă, sau repetată poate crea zone de redusă toleranță, deoarece copilul este constrâns, datărită imaturității sale psihologice, să reacționeze
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
excesivă, sau repetată poate crea zone de redusă toleranță, deoarece copilul este constrâns, datărită imaturității sale psihologice, să reacționeze inadecvat, prin reacții de apărare a eului, care vor frâna dezvoltarea sa ulterioară). Un rol esențial în instalarea tensiunii emoționale în frustrație îl joacă anticiparea pericolului implicat în situația, frustrantă. Este important ea atât evaluarea propriu-zisă a amenințării, cât și anticiparea pericolului să se efectueze în termeni realiști, obiectivi. Sistemul personalității, prin componenta sa motivațională, prin sistemul său de idei și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situațiilor de blocare. Iar cel mai important factor îl reprezintă, gradul de maturizare intelectuală, afectivă și morală a personalității, care va impune un anumit nivel de echilibrare psihică și de obiectivitate în crearea semnificației motivaționale a situației frustrante. 4. Cercetarea frustrației din această perspectivă, a influenței reciproce dintre numeroșii săi factori determinanți, aparținând atât mediului exterior cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în lumea animală, comparativ cu cele din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
crearea semnificației motivaționale a situației frustrante. 4. Cercetarea frustrației din această perspectivă, a influenței reciproce dintre numeroșii săi factori determinanți, aparținând atât mediului exterior cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în lumea animală, comparativ cu cele din lumea umană. Vasile Pavelcu, surprinzând saltul calitativ pe care frustrația îl înregistrează în lumea umană, relevă: „Termenul de frustrație, în lumea umană, implică, după părerea noastră, un raport social și conștient între
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
factori determinanți, aparținând atât mediului exterior cât și personalității, ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în lumea animală, comparativ cu cele din lumea umană. Vasile Pavelcu, surprinzând saltul calitativ pe care frustrația îl înregistrează în lumea umană, relevă: „Termenul de frustrație, în lumea umană, implică, după părerea noastră, un raport social și conștient între ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Această deposedare creează o reacție firească
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ne determină să subliniem deosebirile de ordin calitativ existente între structurile psihologice ale frustrației produse în lumea animală, comparativ cu cele din lumea umană. Vasile Pavelcu, surprinzând saltul calitativ pe care frustrația îl înregistrează în lumea umană, relevă: „Termenul de frustrație, în lumea umană, implică, după părerea noastră, un raport social și conștient între ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului respectiv cu ajutorul acțiunii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului respectiv cu ajutorul acțiunii de revendicare, de luptă, care nu înseamnă negreșit agresiune. Privit în felul acesta, fenomenul frustrației se ridică pe un plan specific uman și social, cu înțeles de contradicție între a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității”. La rândul său, N.D. Levitov adoptă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acțiunii de revendicare, de luptă, care nu înseamnă negreșit agresiune. Privit în felul acesta, fenomenul frustrației se ridică pe un plan specific uman și social, cu înțeles de contradicție între a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității”. La rândul său, N.D. Levitov adoptă două definiții ale frustrației, una pentru om și alta pentru animal, recurgând la o argumentație asemănătoare cu cea a lui V. Pavelcu: „Necesitatea celor două
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un plan specific uman și social, cu înțeles de contradicție între a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității”. La rândul său, N.D. Levitov adoptă două definiții ale frustrației, una pentru om și alta pentru animal, recurgând la o argumentație asemănătoare cu cea a lui V. Pavelcu: „Necesitatea celor două definiții este impusă de faptul că animalul este o ființă biologică, iar omul o ființă socială și că frustrația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrației, una pentru om și alta pentru animal, recurgând la o argumentație asemănătoare cu cea a lui V. Pavelcu: „Necesitatea celor două definiții este impusă de faptul că animalul este o ființă biologică, iar omul o ființă socială și că frustrația are o semnificație diferită și cauze diferite la om și la animal, deși există multe elemente comune în această stare, ca una provocată de «bariere» care blochează activitatea” (op. cit., p. l20). De existența unei frustrații propriu-zise putem vorbi, prin urmare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o ființă socială și că frustrația are o semnificație diferită și cauze diferite la om și la animal, deși există multe elemente comune în această stare, ca una provocată de «bariere» care blochează activitatea” (op. cit., p. l20). De existența unei frustrații propriu-zise putem vorbi, prin urmare, numai în lumea umană, unde întâlnim, în strânsă legătură cu limbajul, procesele de evaluare și interpretare prin care se va acorda situațiilor de blocare/contrariere un sens precis: cel de privare, de păgubire, de lipsire
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
legătură cu limbajul, procesele de evaluare și interpretare prin care se va acorda situațiilor de blocare/contrariere un sens precis: cel de privare, de păgubire, de lipsire de un bun sau de un drept. Este limitată și, implicit insuficientă definirea frustrației numai prin blocare, prin obstacol. Nu orice blocare, nu orice conflict semnifică, o situație de frustrare. Animalul se află și el, adesea, în situații de conflict ca, de exemplu, atunci când un rival aparținând aceleiași specii îl împiedică în obținerea obiectului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de procesul reflexiv uman de analiză motivațională, prin care agentului frustrant i se atribuie o intenție de deposedare. Animalul nu are conștiința „de altul” și, implicit, nu poate atribui motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște numai în condiții de reflexivitate, respectiv în condițiile actului de evaluare și interpretare, prin care persoana frustrată, atribuie conduitei persoane frustrante acel sens specific fenomenului de frustrație: reaua intenție, adică, acțiunea în sensul privării/păgubirii de un drept
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
motivației agentului frustrant o anumită, intenționalitate rău voitoare. Fenomenul propriu-zis de frustrație se naște numai în condiții de reflexivitate, respectiv în condițiile actului de evaluare și interpretare, prin care persoana frustrată, atribuie conduitei persoane frustrante acel sens specific fenomenului de frustrație: reaua intenție, adică, acțiunea în sensul privării/păgubirii de un drept, de un bun individual; de aici și sentimentul de nemulțumire și chiar de revoltă pe care-l trăiește persoana frustrată. Dar, chiar și această definiție a frustrației rămâne îngustă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]