1,409 matches
-
chicoti și Îmi zări privirea. Când Îmi văzu fața, se opri brusc. —Vai! Scuză-mă! Pari atât de supărată. Sunt bine, am asigurat-o eu. Sperând că nu o să bage de seamă, mi-am șters cu dosul palmei o lacrimă fugară de pe nas. Ce s-a Întâmplat? m-a Întrebat Lauren pe un ton prietenos, plin de compasiune. —Păi... of, am suspinat eu. Poate că era o idee bună să-i povestesc lui Lauren Întreaga istorie Îngrozitoare. Era o străină pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Apoi m-am Întors spre Lauren. Ce o să faci cu inima? Am Întrebat-o. Lauren oftă. Chipul ei era numai dezamăgire. A, inima e la el, stai liniștită. Bănuiesc că norocoasa lui logodnică o va primi În curând. O lacrimă fugară Îi apăru la colțul unui ochi. Se rostogoli pe o parte a nasului și se opri pe buză, tragic. Scuză-mă, sunt așa o ratată. Pe jumătate râdea, pe jumătate plângea, ștergându-și lacrima. Nici măcar nu-l cunosc pe tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în ultima lună răspunde Lazăr jucîndu-se cu ceasul. Nu-l vînd că-i scump și bun. Vine copilul, vin necazurile... Îți plac? Am crescut deja unul. Învățam pentru bacalaureat și legănam. Zău?! îi aruncă Lazăr o privire ca o măsurătoare fugară. Și-acum unde-i? Cu mama. A. E bine să ți-l crească mama... Cum să nu-l crească dacă e-al ei! rîde studenta. Tînără mamă. Ți-e vitregă? Bună. Cînd l-a născut, împlinise deja patruzeci. Ce voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
neapărat să ajungi? a surîs el și fata a întors ochii mari în sus, fixîndu-l. Ar dori să se poată ridica acum din scaunul acesta incomod, să iasă și să se plimbe îndelung prin viscol. Ochii lui, mijiți, prind imagini fugare ale trecutului, le rețin și nasc în mintea sa conturul fetei rămase lîngă marginea patului, stingheră, mai frumoasă ca înainte tocmai prin aerul firesc al vorbelor: Tu ai mai cunoscut poate..., n-aș vrea să rîzi de mine... S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai facă o probă, dar care?, cu ce elemente?, în ce condiții?, că le-a epuziat pe toate cele propuse inițial iar concluzia se lasă așteptată încă..." În zgomotul dur al roților în mișcare de la mașinile de torsionare, cu privirea fugară peste femeile ce se agită, Mihai încearcă, în gîndul lui, o comparație cu alte munci, poate chiar din sectorul tehnico-economic, unde, dacă nu pici de oboseala brațelor, te frînge istovirea nervilor, mai ales de cînd, reducîndu-se posturile în schemă, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rămîne o clipă locului în speranța unui "mai stai" al bărbatului, apoi iese. Trecînd pe lîngă ușa bucătăriei, de unde răzbat vorbele jucătorilor, intră vijelioasă. Ce-i aici!? întreabă ea săltîndu-și palmele în șolduri, tremurînd vizibil. Profesorul îi aruncă o privire fugară, strîmbînd din nas. Lazăr, în schimb, înfierbîntat de joc și de băutură, o admiră îndelung: Stimată doamnă, chiar dacă v-ați simțit bine pînă acum... clatină el din cap -, topind ce se mai afla în geamantane, vi s-o fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cvasi completă a unei lumi pregătite să abordeze viitorul cu încredere și speranță. Radio China Internațional și Editura Junimea merită grațioasa noastră reverență pentru gestul cultural întreprins cu atâta știință și generozitate. Nu pot încheia rândurile mele fără a evoca, fugar, raporturile bilaterale româno-chineze așa cum s-au constituit ele și au trecut proba timpului. România și românii au dezvoltat, în timp, o relație de tip special cu lumea chineză. De la faimosul Nicolae Milescu Spătarul, născut în ținutul Vasluiului, care vizitează timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că există ființe cu adevărat frumoase, ca Ginger, Fred, Rita, Gary, Ava și toate celelalte Ființe Frumoase. Era un lucru foarte greu de acceptat. De atunci Încolo, am făcut tot ce-am putut ca să evit să-mi zăresc, fie și fugar, propria imagine. Era ușor să mă țin departe de oglinzi, Însă cu ferestrele și jențile mașinilor era o altă poveste. Ori de cîte ori mă zăream razant În vreuna dintre acestea, eram pe loc oripilat, de parcă aș fi văzut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
floare umedă. Un autocar al liniilor aeriene trecu pe lângă noi și pasagerii având ca destinație Stuttgart sau Milano se uitară în jos la noi. Renata își închise pelerina și luă un exemplar din Paris-Match de pe bord. Întoarse paginile, aruncând priviri fugare fotografiilor cu victimele foametei din Filipine. Afundarea în temele paralele ale violenței era o deviere protectoare. Ochii ei serioși de studentă abia se opriră la fotografia unui cadavru umflat care umplea o pagină întreagă. Această coda a morții și mutilării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
avioanele cum decolau de pe Aeroportul Londra peste gardul împrejmuitor din partea vestică, constelații de lumini verzi și roșii ce păreau să miște din loc bucăți mari de cer. Cele două femei traseră cu ochiul în mașină, măsurându-mă dintr-o privire fugară. Cea mai înaltă, pe care Vaughan mi-o alsese mie, era o blondă pasivă cu ochi lipsiți de inteligență. Cu privirea fixată la opt centimetri deasupra capului meu, aceasta întrebă, arătând spre mine cu poșeta de plastic: - Poate să conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și adolescență fără să știu cum arată și nici ce nume purta femeia care mă născuse, nici de ce mă smulsese de la sânul ei, pe când încă îi mai sugeam laptele, ca să mă târască după el, în viața lui de vagabond și fugar. Cine e mama mea? Spune-mi numele ei! - Despre mama îmi istorisise multe povești, pe vremea când eu încă nu obosisem cerându-i-le, dar erau povești, invenții, care se contraziceau una pe alta: ba era o sărmană cerșetoare, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ajungea un ordin cu acest conținut!, o primejdie nemaipomenită pentru întreaga construcție de stat a Țării. Pomenirea unor nume atît de importante cum erau cel al șefului Jandarmeriei Bucureștilor ori cel al șefului Marelui Stat Major, ori apariția, e drept, fugară, a generalului Broșteanu în cercul ofițerilor cu gărgăuni în cap îl obligau să fie atent, alarmat, să ia o decizie. Era sau nu era cazul să anunțe guvernul, pe primul-ministru? Și, dacă da, atunci care să fie momentul potrivit? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
facă atât de multe! Compunea cântecele și poezii, cupletele din spectacole erau creația ei. Cel din seara aceea îl începu Ema, așezată pe un scaun cu vioara sub barbă. Cum să iei din pod o cioară Când e tristă și fugară Și când, bătrână, abia se mișcă Ca o roată de morișcă ce deodată s-a stricat? Haideți, spuneți, nu-i păcat? Ciupi coardele și vioara făcu: "Scârț-Scârț!" Intră, apoi, Dan. Cum să iei dintr-o poiată O găină speriată Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
griji, a răspuns bărbatul, Însă părea și el Îngrijorat. Se cânta În continuare, Însă Adam a simțit că mulțimea se neliniștește. Unii Își lăsaseră discuțiile și se uitau după soldații care se Îndreptau spre toaletă. Adam a aruncat o privire fugară spre ușile de la intrare. O să alerge spre ele, o să aștepte până intră vreun nou grup, iar la deschidere, când ușile se vor da În lături, o să țâșnească afară. Nu spusese oare Din că Însuși președintele trebuia să so sească În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
băiatului. Îi spune: Mă chinuie ceva, uite! și Își Întinde fața și gâtul spre el. Iar băiatul vede doar gângania, nu buzele Întinse. E vorba despre pierderea ocaziei, despre timiditate și despre ocolirea norocului, despre regretele bătrâneții, despre scăparea clipelor fugare ale iubirii, așa bănuiesc. De ce mă-ntrebi? — De-aia! Pur și simplu mi-am adus aminte. De fapt prea puțin conta despre ce vorbea cu noul ei prieten laconian. Ea se bucura de felul neobișnuit, dar atât de plăcut al
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îmi pare rău. și-a clătinat capul, iar ea n-a priceput ce voia să Însemne asta. Un fulger. Apa care se scurgea de pe acoperiș s-a transformat Într-o trenă de cristale pierdute grabnic În Întuneric. În paloarea aceea fugară, violacee, Johan i-a văzut ochii roșii, aburiți de lacrimi, dar și surâsul. Ar trebui să mergem, Johan. Mi s-a făcut somn. Acum? Dar n-a stat ploaia! Doar suntem uzi leoarcă, nu? El a oftat și s-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Manevra îi reușise, și-a zis, ochiul furat de coafura bogată și de nuanțele plăcute și stranii ale părului, uita să mai contemple în amănunt figura. Asta însemna că va face o bună impresie a doua zi. Ai adus mica fugară? A întrebat ea radiind de fericire și abandonând în farfurioară țigara, a venit către Carmina și a sărutat-o fugitiv pe obraz. Ți-am adus rochia de la croitoreasă e în camera Fanei, poți s-o probezi. Nu acum, a intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
răspuns decât dar te iert căci te știu cum ești iar eu scriu pentru plăcerea mea de a așterne pe hârtie diferite impresii și amintiri ce le acumulez în timpul vieții) îți scriu chiar acum de dimineață câteva amintiri și impresii fugare ce le-am luat instantaneu de la balul de aseară la care am fost stând până la cinci căci tata a jucat cărți și pierdea iar eu n-am avut cu cine pleca spre norocul meu și ghinionul lui căci eu nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ofensatoare, Îl făcu să sară repede din pat și să deschidă larg și ferestrele mansardei. Unui străin, urcatul scării Înguste de lemn Îi lua două minute, poate chiar ceva mai mult, dacă și-ar fi permis să observe fie și fugar portretele atârnate pe perete, figuri mai mult sau mai puțin ilustre ale familiei Ster. Chipurile cu adevărat dragi doamnei Ster se găseau În camerele mari de jos. Grave sau surâzătoare, Întrețineau printr-o studiată așezare a tablourilor o stranie impresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și vă Înfruptați! Scăpa În acest fel de viermi și de frig. Se ghemui În scaun ca Într-o scoică. Muzica Încetase. Spațiul dintre mese rezervat dansului era gol. În zumzetul sălii se amestecau frânturi de toasturi, clinchetul paharelor, priviri fugare, zâmbete amabile, cu subînțeles, sau strict protocolare. Când amestecul deveni fluid, omogen, Începu să scadă În intensitate pentru a lăsa loc În cele din urmă unei tăceri Încordate: se servise friptura de pasăre și nu toți aveau parte de piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gândești că totul pornise de la un bezmetic de cântec. Dar cui să spună asta? Și cine să-l creadă? 8. În timp ce Flavius-Tiberius Învăța să moară, Gusti Careja, În stare de arest preventiv, Însoțit de doi polițiști amabili, Își căuta porcul fugar printre blocuri. După o oră și ceva de căutări, dădură peste o familie numeroasă care țopăia fericită În jurul unui porc uriaș pârlit sumar, dar tăiat În bucăți mari, frumos așezate pe un cearceaf alb: capul, șuncile și trunchiul Împărțit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
i se încețoșaseră de lacrimi pe care se străduia să nu le lase să curgă. — Mie chiar îmi pasă de tine, să știi. — Hei, e-n ordine. Te cred. Cu fața în sus, se hazardă să-mi arunce o privire fugară. — Iisuse. — O să fie bine, am spus. Haide, o să fie bine. Am încercat s-o cuprind cu brațul ca s-o trag spre mine, dar nu vru să se miște, încremenită și zguduită de suspine interioare, uitându-se țintă la tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dată când se apleca. Din spatele paharului meu cu hârtii, încercând să rămân neobservat, am urmărit-o cum îl dă la loc iar și iar. Mi se părea că apăruse o graniță nestatornică între noi și nu puteam risca decât priviri fugare spre ea. Singura dată când mă surprinse că o privesc, am încremenit. Lăsase repede ochii în pământ și apoi se uitase în altă parte, având poate același gânduri ca și mine, deși poate că nu. N-am înregistrat nici o reușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un moment dat i-a strâns mâna. Nu numai că nu a protestat, dar i-a strâns-o și ea la rându-i și curenți asemănători celor pe care i-a resimțit cu mult timp în urmă, în contactele ei fugare cu o anumită persoană, i-au străbătut tot trupul. Ea se străduia să-i dea răspunsuri precise și elocvente, să se justifice și continua să privească cu bucurie la chipul lui magnific și strălucitor. După ce a pus ultima întrebare, tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu-i mai asculta privirile. Ea se logodea întâi, apoi, după lungi dispute asupra dotei, a conturilor bancare ale trântorului ce trebuiau aduse ca ofrandă reginei lui, urma cununia propriu-zisă cu tot fastul, textile macabre, verighetele-cătușe de aur, cununa, sărutul fugar, rece, șters, fără gust, fără sentimentul care ar fi trebuit să-i incumbe. Dansul de rigoare și intimitatea ca răsplată a întregului ritual regizat prost și jucat fără implicare. Și zilele treceau monotone, și într-o cameră și în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]