165 matches
-
că, astăzi, omul închide ochii la evidența ce... sare în ochi (dar nu și în... conștiință), că deja lumea e în mare măsură dezumanizată, nu mai există verticalitatea valorică... E o lume a sensurilor fărâmițate, "măcinate", ce vibrează într-o fulgurație amurgit-cețoasă; lume a pluripolarităților și pluridiscursurilor, în vertijul cărora parcă nu mai există accentele clare ale unui "da" sau unui "nu". Așadar, cum trebuie să fie arta, literatura, care vor să redea o atare lume, altfel, decât cea pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
el Însuși de sunetele profetice pe care le emite, le „desenează”, le aruncă buzele sale, deodată de bronz, gura sa de piatră vie prin care iese În valuri adevărul despre alții, despre sine, despre „arta sa”, dar și despre zei. „Fulgurația unei idei” ce nu este una, deoarece formele intuiției poetice, deși seamănă, la o privire superficială, cu ceea ce numim idei, adică legături noi Între două fenomene disparate - nu sunt idei propriu-zise, deoarece nu au claritatea și aspectul paradigmatic al acestora
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de "dincolo de orice sistem ontologic, o antilume". Aici devine concluzia este "sălașul geniului". George Popa constată că această suprarealitate este relevată de știința contemporană nouă, astfel încât acel Archaeus eminescian "nu este o speculație gratuită a minții sau misticism, ci o "fulgurație intelectuală" a instinctului metafizic relevând un adevăr ultim, cel al decondiționării metafizice radicale, al totalei eliberări". Tocmai de aceea, Luceafărul îi apare ca "o melodie fără sfârșit, constituită din deschideri metafizice întrebătoare mereu și mereu reluate metaforă muzicală a spiritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
înființat un serviciu de fizioterapie. Cunoscând foarte bine clinicile din centrele universitare occidentale, a acordat o atenție deosebită bibliotecii, muzeului de mulaje, procurării aparatelor de microfotografie, de desen microscopic și, îndeosebi, a unui aparat Röentgen conexat cu un aparat de fulgurație. Prof. univ. dr. Gh. Demetriade s-a preocupat de combaterea tuberculozei, a bolilor venerice și în special a sifilisului. A fost primul dermatolog care a instituit în România dispensarizarea bolnavilor de sifilis, înființând un serviciu pentru tratamentul ambulator al sifilisului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mare, ca artist genial, să păstreze haloul poeziei eventual cu prețul unei perfecțiuni ce s-ar fi dovedit sterilă. Pe de altă parte, e tot atât de adevărat că se găsesc în postume foarte multe versuri din capul locului desăvârșite și unele fulgurații Alexandru Paleologu 130 extraordinare, dintre care pe cele mai multe poetul le-a utilizat în antume, fără ca prin aceasta să „inutilizeze”, cum spunea Ibrăileanu, textele prime de unde le-a extras, de pildă Sarmis și Gemenii, pure splendori, din care părți destul de ̀
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de un om cultivat, publicistica lui e străbătută de idealul luminării și al educării în sensul unității spirituale românești și al unei culturi naționale cu deschidere europeană. Mai importantă pentru istoria literară, prin substanța ei documentară, ca și prin unele fulgurații de critică literară, e memorialistica lui T. referitoare la revista „Luceafărul” și la Octavian Goga. Paginile publicate în timpul vieții (1936, 1939), cărora li se alătură cele postume din Spovedanii (1976), precum și bogata lui corespondență, relevă un scriitor capabil să reînvie
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică, într-o continuă fulgurație metaforică; versul liber strălucește semnificativ în ingambamente ingenioase, iar rima rară este aparent întâmplătoare și cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
în volumul Contribuții. Debutul poetic are loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
psihi, să vedem în final cum stăm și cu Biblia... Ultima cogitație. Atențiune sporită: * 3) Cât despre cărți, nu fac decât să demonstreze că Biblia greșește: înaintea cuvântului, la început, a fost gândul... (ziarul în chestiune, adică)... și nu o fulgurație cuantică a gândului, FIE ȘI DUMNEZEIESC, ci gândul împreună, plutind peste ape. DUMNEZEU NU PUTEA SĂ FACĂ ACEASTĂ LUME SINGUR... Cum să poată, Săracul? Dacă nu-L ajutau,... dacă nu contribuiau și Arhanghelul editor cutare din Slobozia, urmat de serafimii
Pastrama by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11387_a_12712]
-
ori lipsește), divagațiile abundă, dar în final nu ai sentimentul că ți-ai irosit timpul citind o asemenea carte. E drept că nu poți folosi, la rîndu-ți, decît mici fragmente, mai degrabă sugestii decît idei, sau eventual întrezăriri de idei, fulgurații care aproape se pierd în textura densă a scriiturii autoarei, dar nu ezit s-o declar pe Elaine Scarry una dintre cei mai originali și pasionanți scriitori ai vremii noastre. Un critic american compara experiența lecturii textelor ei cu un
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
jerbe poetice, fie și pe cel mai precar petec de existență. Nu naște, atunci, confuzie împrejurarea că opera poetului Gheorghe Grigurcu cristalizează pe spetezele aforisticii ale maximei, speculând-o la un prim palier, respectiv forând în profunzime zăcământul decopertat în fulgurațiile maximelor? Un simplu exercițiu de rescriere, versul „răsuflarea de bestii blânde a vechilor acoperișuri” într-un aforism de tipul „vechile acoperișuri au câteodată o răsuflare de bestii blânde” ne propune un indiciu ușor de multiplicat. Or, cu o altă mecanică
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
caz de alergie la substanță de contrast); Dozarea CĂ 19-9 (dacă ACE este negativ) 2.3. STADIALIZARE STANDARD: TNM 2002 - Definiții TNM: Tumoră: ● Tx- tumoră primară nu poate fi apreciată ● T0- nu există tumoră în specimenul rezecat (polipectomie anterioară sau fulgurație) ● Tis- carcinom în situ (deasupra muscularei mucoasei) ● T1- invadează submucoasa ● T2- invadează musculară proprie ● T3-4- depinde de prezență seroasei: Dacă există seroasa: ● T3- invadează prin musculară proprie (în subseroasa, seroasa (dar nu o depășește), grăsimea pericolică) ● T4- invadează prin seroasa
GHID din 2 septembrie 2009 de tratament al carcinoamelor colorectale - Anexa nr. 11*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215279_a_216608]
-
individual și de comun în același timp, încît, așa cum Romă văzută de Bogdan Vladuta este, in primul rînd, una a timpului nedefinit, tot așa și pictură să, apăsata de tonalitățile grave, de straturile de culoare suprapuse, isi definește expresia în fulgurații luminoase, într-o densitate ce solicită acuitatea privirii, lasind cu greu să se citească geometriile severe ale arhitecturii. Există și aici o apropiere extrem de mare între urbanitatea orașului și spectacolul veșniciei, descoperit la periferiile sale. în lumina crepusculara, cele două
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
ESPLA, 1957, pp.134-148. PERPESSICIUS 1967: Perpessicius, Ștefan Petică: Cavalerul negru, în „Opere”, II, București, Ed. pentru Literatură, 1967, pp. 78-80. PETCU 2012: Marian Petcu, "Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică", Editura Polirom, Iași, 2012 PETROVICI: I., Petrovici, "Fulgurații filosofice și literare", Editura Biblioteca pentru toți, nr. 1543-1546, Ateliere grafice, Socec & Co., pp. 309-310. PILLAT 1999: Cornelia Pillat, "Voluptatea lecturii, "în „România literară”, nr. 35, 1999 PIRU 1981: Alexandru Piru," Istoria literaturii române de la început pînă azi", (Cap. „Simboliștii
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]