438 matches
-
ca și În toate celelalte domenii, să protejăm atât varză puterii specialiștilor [tehnocrați], cât și capră puterii poporului (Haraszti, 1983, p. 88). # „Fiii poporului” și „elitele funcționale” se regăsesc În miezul dezbaterii care i-a opus pe marxiștii „ortodocși” celor funcționaliști În legătură cu modul de dominare și cu circulația elitelor. Dezbaterea a scos la iveală impasul, deopotrivă teoretic și politic, determinat de dublă apartenența (apartenența de clasă și apartenența la un corp profesional), proprie acestor elite (Solga, 1995a). Luările de poziție partizane
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
europeană. Practic, este vorba de a face din votul popular punctul de plecare al programului acțiunii Uniunii Europene și de a permite cetățenilor de a se reorienta periodic, de o manieră perceptibilă și transparentă, pe linia politicii comunitare. Potrivit teoriei funcționaliste, susținută de federaliști, se pune problema unificării politice a Europei, care trebuia să înceapă odată cu negocierile Tratatului privind Comunitatea Europeană de Apărare (C.E.A.). Cu Jean Monnet în frunte, liderii statelor membre care doreau acest lucru considerau că Europa trebuia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a competențelor, pe care doar Tratatul o face, cât stabilirea unui principiu regulator în exercitarea acestora. În UE, până la Tratatul de la Amsterdam, nu a fost enunțat și asumat ca un principiu al funcționării Uniunii. S-a mers îndeosebi pe metoda funcționalistă, ce presupunea atribuirea progresivă a competențelor către instituțiile europene, în funcție de conjunctură. Cu toate că această metodă excela prin flexibilitate, ea nu asigura și transparența funcționării instituțiilor UE, fiindcă mereu apăreau elemente noi8. Abia în Declarația nr. 23 anexată Tratatului de la Nisa a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
unei reflexivități auto-referențiale care și-ar găsi echivalentul material în decizia de a-și publica opera în contextul unei reclame dintr-o revistă de artă. Inversarea perspectivei de la preocupările formaliste specifice artei americane descrise de școala lui Greenberg la strategiile funcționaliste propuse de conceptualiști poate fi de asemenea exemplificată printr-un alt proiect al lui Dan Graham publicat pentru prima oară în 1969 sub titlul Subject Matter și care indica în subtitlul său schimbarea paradigmatică în curs din artele vizuale ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
moment cu caracter excepțional, prin natura sa, cum era sărbătoarea. Fără Îndoială, nu trebuie să exagerăm nici În acest sens, conferind oricărei petreceri sau manifestări festive atributele unei liturghii solemne, Încărcată de semnificații grave. Émile Durkheim, care profesa o Înțelegere funcționalistă a religiei, văzută ca factor suprem de integrare socială, este foarte categoric În această privință. Pentru el, sărbătoarea (chiar dacă are un caracter religios) ține tocmai de latura mai puțin gravă, mai săracă În sensuri spirituale, a vieții religioase. Îmbinând caracteristici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apă, pietre, stânci în formă uneori stranie și fantastică. Fiecare detaliu le vorbește. Și îi știu încă din copilărie semnificația: întreaga regiune din jurul lor este o mitologie în relief. Acest spectacol cotidian nu se banalizează niciodată."95 În viziunea sa funcționalistă, influentul Bronislaw Malinowski respinge valoarea explicativă a mitului și o reține doar pe cea justificativă. Conform poziției sale, mitul explică numai de ce și cum sunt lucrurile așa cum sunt, el neputând și netrebuind să fie evaluat în funcție de modele teoretice ipotetice, ci
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu s-ar fi regăsit în locuri diferite, fără nici un fel de contact uman, ceea ce îl determină să intuiască o ordine în mintea și în biologia umană, dacă nu chiar cosmică.98 În analizele sale el se desprinde de utilitarismul funcționalist al lui Malinowski (care lansase ideea că se pot explica instituțiile sociale, credințele sau mitologia populațiilor fără scriere, care ar trăi deci exclusiv sub impulsul biologic), afirmând că gândirea "sălbatică" poate fi și dezinteresată, eliberată de imperativul supraviețuirii strict biologice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
partidelor politice poate fi abordată în mai multe moduri. Astfel, Lapalombara și Weiner au distins trei: o manieră instituționalistă, o manieră de tip istoric și conflictual și una numită de dezvoltare politică. Noi vom adăuga aici o a patra: maniera funcționalistă. Prima, care aparține lui Duverger, leagă originea partidelor de dezvoltarea vieții parlamentare și pune accentul pe studierea lor organizatoric(. A doua plasează conceptul de criză la originea partidelor și riscă adeseori să dea o prea mare importanță faptelor și evenimentelor
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
apariția partidelor prin conceptul răspîndirii largi a modernizării; mai interesantă decît precedentele, această teorie introduce în explicație baza socială și economică; totuși, aplicarea acestei teorii duce la prezentarea evoluției ca pe un proces liniar sau, cel puțin, pe nivele. Abordarea funcționalistă examinează funcția societară asumată de partidele politice, o funcție particulară care explică originea diferită a fiecărui partid sau tip de partide. Georges Lavau a ilustrat aceasta, în Franța, prin lucrările sale privind funcția "tribunardă" a Partidului Comunist. Perspectiva schițată de
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care explică originea diferită a fiecărui partid sau tip de partide. Georges Lavau a ilustrat aceasta, în Franța, prin lucrările sale privind funcția "tribunardă" a Partidului Comunist. Perspectiva schițată de regretatul Stein Rokkan combină pozițiile istorico-conflictuale ale dezvoltării politice și funcționaliste. În acest fel, se evită, în mod judicios, riscurile pe care le-ar produce aplicarea separată a acestor teorii. Ea constituie, după părerea noastră, cea mai interesantă teorie care descrie geneza sistemelor de partide în Europa Occidentală. II. Paradigma celor
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
reacțiile motorii. O completare cu însemnătate pragmatică, a concepției sale generale, conform căreia lumea este expresia unei construcții individuale, susținută cu argumentele reacțiilor motorii ale organismului. 3.3. Critica teoriei reflexului John Dewey Al doilea reprezentat de bază al gândirii funcționaliste născut pe tărâm american a fost John Dewey (1959-1952). Acesta a așezat la baza construcției sale teoria arcului reflex, ca reprezentând o perspectivă psihologică diferită de cea schițată după modelul structuralist a lui Wundt-Titchener. Psihologia americană avea nevoie de o
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
simte durere la acțiunea căldurii focului, acesta este recepționat ca excitant. Mișcarea se îndreaptă atunci în direcția corespunzătoare focului. Când ceva atrage atenția, senzația este dependentă de mișcare, iar mișcarea de senzație. Este filosofia pe care se clădește întreaga teorie funcționalistă a lui Dewey. La o analiză mai atentă de îndată întreaga argumentație demonstrează de fapt cum comportamentul este produsul unei construcții subiective, care nu are nici o legătură cu obiectul reflectat (cu focul). Dewey împreună cu J.S. Engle (1869-1949) au fost inițiatorii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
puțin din perspectiva fundamentelor juridice și politice ale acesteia, în ciuda crizelor cu care Uniunea (sau Comunitate până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht) s-a confruntat de-a lungul a mai bine de jumătate de secol. Adepții teoriei (neo)funcționaliste estimau că mecanismul de spill-over2 era în măsură să explice ciclurile virtuoase și ... ireversibile ale procesului de integrare europeană, fie că era vorba de extinderile succesive ale Uniunii Europene, fie că era vorba de dezvoltarea de noi politici integrate/comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
capătul opus, cea de stagnare. (nnoirea trebuie să fie o realitate pentru orice comunitate viabilă. 1. Comunitate / întreprindere / stat / organizație / instituție Rolul instituțiilor în viața comunităților este tot mai mult subliniat, deși manierele de înțelegere a acestora, de la cele strict funcționaliste, organizaționale și până la cele care privesc structurile comportamentale, fac dificilă analiza lor ca atare. Astăzi comunitățile puternice sunt cele centrate pe instituții, instituțiile fiind totodată elemente-cheie și cele mai sigure paveze ale comunității. Ele cuprind valorile și potențează integrarea într-
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a face posibilă comunicarea socială. Un punct important în investigarea reprezentării este faptul că îi dă posibilitatea individului să înțeleagă realitatea prin propriul sistem de referință, fiind, din acest punct de vedere, așa cum sublinia Jean Claude Abric 506, o viziune funcționalistă asupra lumii, "produsul și procesul unei activități mentale prin care un individ sau un grup reconstituie realul cu care este confruntat și atribuie o semnificație specifică"507, dar și o "o formă de cunoaștere elaborată și împărtășită social, având un
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre un membru al altui grup este influențată de asocierea stereotipului cu dispozițiile emoționale. Mai mult, experimentele sale au evidențiat faptul că manifestările stereotipului sunt ambivalente, generând atât o viziune pozitivă, cât și una negativă. Analiza lui Dijker este una funcționalistă întrucât își propune să înțeleagă natura stereotipului ca reprezentare internă și felul cum acesta mediază între percepție și comportament. În mod inevitabil, stereotipurile sunt inexacte, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu au nicio legătură cu realitatea. Indiferent că
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson 2. A doua fază a tipologiei temperamentului liberal în Relațiile Internaționale este constituită dintr-un complex teoretic (dezvoltat între anii '50 și '70) cuprinzând scrieri ale lui Karl Deutsch, David Mitrany asociat teoriei funcționaliste a integrării , Ernst Haas (asociat teoriei neofuncționaliste și 1. Spațiul nu permite o detaliere exhaustivă a distincției necesare între conceptele școală și abordare. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
accentul pus în analiză pe studiul limbilor vii și a dialectelor acestora, au fost preluate rând pe rând de Structuralismul de la Geneva, Școala Lingvistică de la Copenhaga (cu ramura americană a acesteia de la Massachussettes, prin Roman Jakobson) și de Școala Lingvistică Funcționalistă de la Paris. Un alt membru marcant al Școlii de la Kazan, V. A. Bogorodițki (1857-1941) definea limba ca pe un instrument al gândirii și un indicator al activității intelectuale, precepte aflate în centrul dezbaterii de secol XX despre existența sau nu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al celor două științe, descoperim echivalențe și sincronii de desfășurare a analizei, care justifică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cultură, ca fiind propriu unui gen sau celuilalt. Abordarea critică a raporturilor de putere în familia tradițională (în sensul existenței unui dominator - bărbatul -, ca soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru sustenabilitatea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
referirile firești către comunism, corupția, economia informală, încrederea și relațiile sociale, practicile de schimb social sunt toate adresate. De fapt, demersul este unul integrator, discutând implicit despre interdependența subsistemelelor sistemului social, dacă ar fi să utilizăm o etichetare de tip funcționalist. Mai mult decât atât, interesul autoarei pentru etica muncii derivă dintr-o curiozitate de cercetare mai generală: Monica Heintz percepe în societatea românească un curent de opinie care pornește de la premisa că mentalitățile, mai exact „mentalitatea românească”, ar constitui „una
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cotidiană. Orientarea cantitativistă din faza II și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității vieții. Dacă epoca noastră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]