186 matches
-
Dispoziții finale Articolul 23 Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia. Articolul 24 Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune". Articolul 25 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezenței legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178294_a_179623]
-
Dispoziții finale Articolul 23 Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia. Articolul 24 Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune". Articolul 25 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezenței legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178293_a_179622]
-
Dispoziții finale Articolul 23 Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia. Articolul 24 Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune". Articolul 25 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezenței legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi functionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201089_a_202418]
-
sectorul 1, Editura Academiei Române, Casa Oamenilor de Știință, Clubul Oamenilor de Știință, Revista "Academica" și Fundația "Patrimoniu", cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr. 13, sectorul 5. ... (6) Sub supravegherea și controlul Academiei Române funcționează potrivit statutelor și "actului de fundațiune" Fundația testamentară a Familiei Menachem H. Elias, cu sediul în București, str. Georges Clemenceau nr. 1, sectorul 1. ... (7) În subordinea și administrarea Academiei Române funcționează Spitalul "Elias," unitate sanitară cu personalitate juridică, cu sediul în București, bd. Mărăști nr. 17
STATUTUL din 14 septembrie 2009 Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214924_a_216253]
-
Mircea Vodă 27, 29. 2783. Fotescu C. Lucia, 7 apartamente, București, str. Paris 61. 2784. Filipescu Mihail și Valeria, 8 apartamente, București, str. Ion Frimu 33. 2785. Frunzanescu Eliza, 6 apartamente, București, str. Olari 9, str. N. Filipescu 7. 2786. Fundațiuni și Constr. Ș.A., 3 apartamente, București, str. Ștefan Gheorghiu 22. 2787. Fulger Ion, 3 apartamente, București, str. Luceafărului 2. 2788. Falcoianu R. Elenă, 7 apartamente, București, str. Floreasca 112. 2789. Fischer Ferdinand, 12 apartamente, București, str. Clucerului 4, str. Sf.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
în conformitate cu legile speciale, administrația și întreținerea bisericilor și a tuturor stabilimentelor și instituțiilor de binefacere și utilitate publică din cuprinsul comunei. Inspectează aceste așezăminte, priveghează ca ele să nu se abată dela voința donatorilor și testatorilor, sau dela actele de fundațiuni și propun prin mijlocirea primarului și a administratorilor acestor stabilimente îmbunătățirile și îndreptările, ce ar fi de făcut și înlăturarea abuzurilor ce au descoperit; ... h) Verifică cât de des casa comunei, încheind despre aceasta un proces-verbal, pe care îl supune
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
buget pe capitole deosebite pentru administrație, pentru izlazul comunal, pentru serviciul sanitar, pentru învățământ, pentru cult, pentru serviciul tehnic și al drumurilor și pentru cheltueli neprevăzute. Veniturile de ori ce natură, cari prin legi, regulamente, testamente, donațiuni sau acte de fundațiuni au o destinație specială, vor fi întrebuințate obligator în scopul pentru care au fost create. Ministerul de interne va întocmi formulare de buget pentru comune și județe. Articolul 242 Când din diferite cauze bugetul nu s'ar fi votat la
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
Dispoziții finale Articolul 23 Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nicio altă instituție publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia. Articolul 24 Academia Română are drept de supraveghere și de control asupra Fundației Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundațiune". Articolul 25 (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210883_a_212212]
-
în delegațiunea permanentă a congresului [art. 2]. Art. 39 din Legea nr. 70/1925 pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, publicată în Monitorul Oficial nr. 97 din 6 mai 1925, prevedea că Fondul religionar greco-oriental din Bucovina este și rămâne o fundațiune specială de sine stătătoare, care va purta denumirea de Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei [art. 39]. Potrivit art. 40 din lege, Fondul este persoană juridică, administrat prin Consiliul eparhial, sub președinția Arhiepiscopului și Mitropolitului Bucovinei, iar excedentul realizat din
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
ulterior, în Monitorul Oficial nr. 77 din 2 aprilie 1938, în urma modificării operate prin Decretul-lege nr. 22/1938, publicat în Monitorul Oficial nr. 62 din 16 martie 1938, prevedea că Fondul Bisericesc Ortodox-Român al Mitropoliei Bucovinei "este și rămâne o fundațiune specială de sine stătătoare, ce aparține Mitropoliei Bucovinei" [art. 1]. Fondul este persoană juridică [art. 2 alin. (1)], iar creșterea cheltuielilor fondului, precum și orice virament de la un articol bugetar la altul vor putea fi făcute de Consiliul eparhial și cu
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, promulgat prin Înaltul Decret Regal nr. 2.136/1940, publicat în Monitorul Oficial nr. 148 din 29 iunie 1940, stabilește că "Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, rezultat din ctitorii voevodale, este și rămâne o fundațiune de sine stătătoare pusă sub Înaltul patronaj al Maiestății Sale Regelui" [art. 1], este persoană juridică de drept public [art. 2], iar Înaltul patronaj se execută prin numirea membrilor Eforiei, numirea administratorului și subadministratorului, prin aprobarea bugetelor anuale, prin afectarea
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
organizarea Bisericii Ortodoxe Române, publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 17 aprilie 1946, a repus în vigoare, cu modificări, art. 39-43 din Legea nr. 70/1925, reglementându-se expres faptul că Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este "o fundațiune specială de sine stătătoare a Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina" și "persoană juridică de drept public, reprezentat în justiție și în toate actele sale prin arhiepiscopul și mitropolitul Bucovinei sau delegații acestuia". Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este desființat
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
delegații acestuia". Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este desființat prin Decretul nr. 273/24 iunie 1949, act nepublicat în Monitorul Oficial al României. 25. Din cele prezentate mai sus rezultă că Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina este o fundațiune specială, preluat în noua ordine juridică de după 1918 și reorganizat în 1925 cu un regim juridic specific, iar ulterior acestui moment cunoaște, de asemenea, o reglementare specială. Acesta, ca formă de organizare, este o fundație, dar cu un regim juridic
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
acesteia. Astfel, art. 168 din Statut prevede că "Totalitatea bunurilor aparținând Patriarhiei, Mitropoliilor, Episcopiilor, Protopopiatelor, Parohiilor și Mănăstirilor constituie averea bisericească", "averea bisericească cuprinde bunuri sacre și bunuri comune" [art. 169 alin. 1], iar art. 170 alin. 1 că "Averea fundațiunilor și asociațiunilor, care au personalitate juridică, este proprietatea acestora și se administrează de Biserică în limita și în condițiunile actelor constitutive și conform dispozițiunilor acestui statut". 27. În prezent, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin Hotărârea
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
acestora din urmă și se administrează de Biserică, dacă au fost constituite de aceasta. 28. Distinct de fundațiile constituite de Biserică și reglementate prin hotărârea de Guvern anterior menționată, Curtea constată că Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei era o fundațiune specială înființată prin lege, așadar, nu de Biserică [a se vedea și paragraful 25 al prezentei decizii], tocmai pentru că bunurile imobile administrate de fond aparțineau statului. Prin urmare, din moment ce aceste bunuri imobile nu aparțineau Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
Ortodox Român al Bucovinei, cu atât mai puțin puteau face parte din proprietatea Bisericii (sub regimul de averi sau bunuri comune), persoană juridică distinctă. Astfel, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei nu se circumscrie ideii de cult religios, fiind o fundațiune specială - cu caracter public - ce nu poate fi, printr-un mimetism juridic, readusă în dreptul pozitiv prin aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1924 sau a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 . 29. De altfel, reglementând restituirea imobilelor preluate abuziv către cultele religioase
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
Grămeștii Vâlcei , în BCMI, an III, 1910, pp. 110-114. Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și conace fărâmate, BCMI, an IV, 1911, pp. 49-78. Lămuriri asupra Buzeștilor (după pisaniile fundațiunilor lor), BCMI, an IV, 1911, pp. 119-124. O ctitorie mitropolitană. Biserica din Râmeștii-Vâlcei, BCMI, an IV, 1911, pp. 130-132. O tocmeală a lui Matei Basarab, BCMI, an IV, 1911, p. 148. O Biserică Domnească, BCMI, an IV, 1911, p. 149
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
altelor noi. Numai în primii zece ani de arhipăstorire au fost construite 30 de biserici noi și au fost reparate 140. S-a îngrijit de starea fundațiilor și a creat altele noi. În anul 1876 episcopia Aradului dispunea de 17 fundațiuni în Consistoriul arădean și 12 în cel orădean. Fondurile și fundațiile și-au sporit veniturile în așa fel, încât Episcopia Aradului era considerată la acea vreme una dintre cele mai bogate eparhii din cuprinsul Mitropoliei Transilvaniei. La 16 octombrie 1898
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice: Singura statuie din Grupul statuar al voievozilor care nu are statut de monument istoric este statuia lui Vasile Lupu. Prin proiectul de construcție al Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” (actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu”), se intenționa fixarea statuii regelui Ferdinand I, încredințată sculptorului Ion Jalea, la capul scărilor centrale. Fațada urma să fie înzestrată cu grupurile statuare ale marilor domnitori (Dragoș Vodă și Alexandru
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
an. Totodată era prevăzută interzicerea vânzării surselor productive ale patrimoniului, precum și transpunerea sa în bani până în anul 2070, conservându-l astfel ca sursă productivă pentru cei 200 de ani de activitate. La 14/19 august 1880, au fost adoptate "Statutele Fundațiunii lui Gojdu", care reprezentau, alături de Testamentul din 4 noiembrie 1869, documentele juridice care reglementau activitatea Fundației. Conform Testamentului, din Reprezentanța Fundației făceau parte mitropolitul ortodox român al Ardealului și toți episcopii ortodocși români din Ungaria și Transilvania, alături de "încă trei
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
Habsburgic împotriva lui Napoleon Bonaparte, vistieria Fondului bisericesc al Bucovinei a fost secătuită și multe din domeniile statului au fost vândute, iar guvernul galițian a dat o hotărâre la 26 septembrie 1810, prin care se arăta că „moșiile mănăstirești, averile fundațiunilor și ale mănăstirilor se pot vinde”. Astfel, au fost vândute micile proprietăți ale schiturilor desființate Crișceatec, Babin, Luca și altele . Satul Crișceatec este faimos pentru un izvor considerat sfânt, care există de mulți ani. În noaptea sărbătoririi Sf. Ioan Teologul
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
a fost o fundație culturală înființată în Iași la inițiativa Regelui Ferdinand I pentru a marca împlinirea vârstei de 60 de ani. Fundația era constituită din două structuri: Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” și Institutul cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri. În scopul desfășurării activitățiilor proprii Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” a construit o clădire monumentală care a adăpostit o bibliotecă, săli de expozitie și birouri. În 1946
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Iași la inițiativa Regelui Ferdinand I pentru a marca împlinirea vârstei de 60 de ani. Fundația era constituită din două structuri: Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” și Institutul cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri. În scopul desfășurării activitățiilor proprii Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I” a construit o clădire monumentală care a adăpostit o bibliotecă, săli de expozitie și birouri. În 1946, regele Mihai I, președinte al Comitetului de Conducere și Administrație al Fundației „Regele Ferdinand I”, a emis un decret-lege
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
pe un teren situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au participat mai mulți arhitecți, în final fiind reținute planurile arhitectului Constantin Iotzu; lucrările de construcție ale Palatului Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” s-au derulat între 1930-1934 sub conducerea inginerului Emil Prager, problemele economice ulterioare împiedicând organizarea unei festivități de inaugurare. Acest Institut, administrat de „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”, al cărui prim Director administrativ a
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Regina Maria care a donat casa Cantacuzino-Pașcanu, casă în care locuise în timpul Primului Război Mondial în perioada în care conducerea țării se aflase în refugiu la Iași. A fost decis ca acest Institut să primească numele de «Institutul de Educațiune „Regina Maria”». Fundațiunea „Regele Ferdinand I” a rămas în memoria ieșenilor, devenind un eponim. Chiar și după dispariția oficială a Fundației după 1946, ieșenii au continuat să numească "„La Fundație”" locul unde se află Biblioteca Centrală Universitară, statuia poetului Mihai Eminescu și grupul
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]