7,586 matches
-
care copleșiseră revistele literare și producția editorială. Și aceasta pentru că "traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această mare ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi". Memorabil program menit să creeze fundamentele unei literaturi originale moderne. Program reluat, în 1894, la inaugurarea revistei Propășirea: "Lepădînd din coloanele sale tot ce se înțălege subt strînsul cuvînt de politică, neocupîndu-se nicidecum cu discusiile și noutățile politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Fără îndoială, Eminescu, tînăr cu lecturi temeinice și o gîndire profundă a călăuzit, cu delicatețe, formația intelectuală a noului său prieten. Erau adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
considerare sensul ce l-am acordat, în legătură cu d-sa, termenului balcanic. Deloc antieuropean, căci e un cetățean al bătrînului nostru continent, balcanicul e, tipologic, un mediteraneean estic, un individ extrovertit, curios, ager, activ, nervos, logoreic, apt a atinge, pe aceste fundamente psihice imanente, culmi ale intelectului creator și meditativ (e adevărat că e frecvent, sub rezerva unei inapetențe pentru metafizic și pentru tragic). Un anume pitoresc al mobilității intelectuale și al facondei pline de sine, încordate de contrarietate, o propensiune spre
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
sau desăvârșire, și eudaimonia, fericire) sunt de natură etică. Omul e fericit numai când e virtuos, iar virtutea e viața în conformitate cu rațiunea. Virtutea nu poate fi realizată în afara unui cadru organizat, statul. În acest context, statul e văzut ca având fundament teleologic (provenind din teoria aristotelică a cauzelor): ' Scopul cetății este viața bună'. Statul există în vederea unei vieți bune și independente. Aceasta înseamnă... o viață bună și fericită. Trebuie așadar admis faptul că o comunitate politică există în vederea faptelor bune și
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
veche și să-l citim în original. Doar că aceia care au făcut acest efort, sunt luați astăzi peste picior de alți agramați... și tot așa). După 1990, vechea traducere a avut parte de numeroase reeditări, odată cu redeșteptarea interesului pentru fundamentele teoriei politice libere. Nu mai puțin, studierea idealului de viață cosmopolit (al cinicilor care au ca model înțeleptul, 'omul care își este autosuficient sieși', retrăgându-se din vâltoarea amenințătoare a unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de Linda Hutcheon, ingenuozității, fundalului comparatist oferit de romanele lui Borges și atentei analize a fundamentelor lumilor fictive și a motivelor sale (postmoderne și nu numai). Acestea gliseazăunele peste altele în nuanțări, fapte și diluări: "pentru Ștefan Agopian cauza primă și ultimă a lucrurilor este cartea, însă, după cum spunem, o carte pe care alunecă suprafața deformatore
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
constatare: - Știți, domnule prim... Știți ce Îmi spuneați mie, cândva: „Doresc să sparg păienjenișul de relații ce stau la baza soluțiilor nedrepte. Instituția noastră are nevoie de prestigiu, de totală Încredere a oamenilor. La temelia ei trebuie să așezăm, drept fundament solid, cinstea și dreptatea. Amenințărilor să nu le dăm importanță. Eu sunt alături...“ Acum? Vă respect prea mult, pentru a nu vă spune altceva. Mă rezum doar la faptul că Iorgu Bleahu știa ce știa, atunci când amenința. Îmi spunea că
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
p. 280). Cum se vede, Călinescu îi reproșa, și în noiembrie 1945, că n-a scris o carte de critică literară (în portrete), ci una științifică. Dar asta dorise chiar Vianu, ținînd să realizeze o carte de istorie literară pe fundamentele clare ale stilisticii moderne, în care esteticianul era un efectiv specialist, iar Călinescu nu era. De aceea, tocmai hrănind ideea că singura îndeletnicire valabilă e critica literară, analiza stilistică, ca o modalitate de a propune, totuși, o istorie literară, nefiind
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
socială, la - cu o sintagmă la modă - siguranța națională (ar fi vorba deci de o "protecție culturală"). Bogdan Mihai Mandache, Filosofia - aventura unui discurs (vol. II), Editura Cronica, Iași, 2000, 191 p. Misiune dificilă O dată cu Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Constantin Aslam își recunoaște o dublă calitate: de istoric al ideilor și de hermeneut. Sarcina sa se dovedește în acest fel și ea dublă, nefiind oricum ușoară, din varii motive - precum abundența lucrărilor consacrate temei ori pasiunile
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Problematica volumului este prea complexă spre a putea fi sugerată în câteva rînduri. Singura sugestie cu adevărat importantă care poate fi făcută este cea de a deschide volumul cu un creion în mână. Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Editura Crater, București, 2000, 314 p.
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
cu care Editura Polirom își deschide colecția "Studii de gen", o feministă moderată - în contextul larg al feminismelor existente. Feminism și filosofie, așa cum titlul lasă să se ghicească, este o carte care cercetează modul în care teoriile filosofice oferă uneori fundamentul conceptual pe care se clădesc prejudecățile de gen - vizibile la nivel social și politic; modul în care aceste teorii filosofice (deloc inocente și neutre față de distincția masculin-feminin) au putut influența scrierile primelor feministe (de la Mary Wollstonecraft cu răspunsul ei la
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
complicată strategie contractuală de împăcare a nevoilor ideologice cu starea de fapt (coexistența necesară, de exemplu, dintre scriitorii proletari, scriitorii țărani și "tovarășii de drum"). Realismul socialist se dovedește astfel un instrument util pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul în care au fost aduse la un numitor comun pe tărîm ideologic realismul artistic și imperativul politic al societății fără clase; asta însă numai dacă cititorul poate depăși impedimentul creat de aparent totala
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș și Ioanichie Olteanu) peisajul natural, ca fundal al desfășurării "actului liric și ca fundament al sensibilității poetice, poate fi definit ca impregnat de un decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia: "atmosferă de mister, de ritualitate cvasi-magică, de butaforie și figurație de burg medieval, la Radu Stanca; orizont simbolic și comportament solemn, eroico-tragic
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
și crepusculară, într-un efort al materiei de a-și transcrie istoria, de a se recomanda complet de la stadiile sale primordiale pînă la cele finale. Avem a face cu o circularitate vizionară a unui lirism foarte complex, cu un amplu fundament cosmic, lirism a cărui introvertire dureroasă, maladivă, se asociază cu o extrovertire spectaculoasă la nivelul stihiilor, a biografiei universului. O altă problemă pe care o pune Daniel Dimitriu este cea a "crizei limbajului" bacovian, care ar reprezenta nu efectul unei
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
succes: Cum văd eu lumea, antologie ce reunește articole ale lui Einstein care, în 1996, la ediția întâi, apăreau pentru prima dată în versiune românească. Sunt scrieri pe teme extrem de diverse, grupate de traducători în trei mari secțiuni - Cunoașterea naturii, Fundamentele fizicii teoretice, Știință și înțelepciune. Articolele, publicate între 1914 și 1955, prezintă expuneri pe teme de fizică adresate publicului profan, meditații asupra vieții și realizărilor unor mari savanți, gânduri despre problemele fizicii teoretice și evoluția domeniului, despre problemele fundamentale ale
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar din nervurile acestei categorisiri, expusă sistematic, se înalță, sigure pe sine și perene
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
din afară, românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să mai trăim în modul
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
decât să pășesc, și n-aș respira (comunica/ e mult spus) decât printr-un soi de tunel extrem de îngust, cât deschiderea normală/ a gurii (când nu strigi, când nu caști..."). Dimensiunea existențială a scrisului este fundamentală și ține de înseși fundamentele morale și de proteismul, schimbarea perpetuă a realității :"Suntem ținuți departe de numele noastre, nimeni nu moare, nimeni nu se îndepărtează. Când ai ajuns să simți nevoia să dai/ nume - gata. A început./ Răul așteaptă întotdeauna nume noi. Este avid
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
Nu se știe ce pățise tînărul pictor sectant pentru prima dată invitat la cei doi soți atît de primitori, care stîrnise rumoare printre invitați după ce le făcuse cîteva caricaturi. Și care, sectant cum era, citise mult. De pildă despre teoria fundamentului, a bazei civilizațiilor umane, de la asirieni pînă la monoteiști. Creștini, caldeeni, iudei și la politicile... Nu spusese totalitare. Spusese "cele mai moderne", și nu le numise, fascismul, comunismul... Lumea tăcea încremenită. Convinsă că tînărul venise acolo, anume, ca să-i provoace
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
în presă, în adunările publice zgomotoase, care a ținut afișul perioadei. Regele Carol I (din 1881) refuza să demită guvernul său care, în cei 12 ani de guvernare (din 1876 pînă în 1888), nu realizase numai independența țării dar pusese fundamentele României moderne. În ciuda uzanțelor rotativei guvernamentale la fiecare patru ani, regele avea încredere în guvernul său și rezista avalanșei în manifestări a Opoziției Unite, pentru debarcarea guvernului. Și cînd a sfîrșit prin a o face, în martie 1888, nu a
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
făcut-o. Dar dl N. Georgescu socoate, totuși, că poetul și-a alcătuit sumarul, păstrîndu-l în pachet, care i-ar fi (cum?) parvenit lui Maiorescu. Astfel încît (și astfel se minimalizează inițiativa și efortul lui Maiorescu) ediția princeps are la fundamente voința poetului, materializată în acest stoc (pachet) de poezii, încît stabilirea sumarului acelei prime ediții nu e meritul criticului, ci chiar al poetului. Bizară ipoteză și prin nimic demonstrată. Într-un loc (p. 128 din întîiul volum), referindu-se la
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
în direcția opusă. Numai că acesta nu e necesar și chiar ar trebui să fie respins cu anume vigoare. Stângismul (socialist, comunist, rasist: să fim bine înțeleși - rasismul e o mișcare de stânga!), așa cum îl înțeleg eu, are ca un fundament ultim un anume absolutism: egalitate absolută, nivelare, "puritate", consecvența reducționistă, visul etern al omogenității. O gândire liberal-conservatoare, sau pur și simplu orice gândire, pornind din bunul simț moderat, caută dimpotrivă posibilul, acceptabilul, caută soluția cinstită și calmă. Iată ce trebuie
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
dorea, un panteon al vieții politice românești de la începuturile liberalismului românesc, de la 1848 (C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu) pînă tîrziu în interbelicul secolului, acum, trecut. Ceea ce nu-i puțin lucru. Printre creatorii liberalismului românesc, cărora li se datorează punerea fundamentelor României moderne, C.A. Rosetti a fost idealistul credincios convingerilor generoase de la început. Ion C. Brătianu, mai ales în lunga sa guvernare de 12 ani (1876-1888) a devenit pragmatic și a practicat compromisul (dar a făurit România modernă!) intrînd în
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
un anumit tip de poezie și de un anumit tip de critic literar care să mijlocească întîlnirea dintre cititor și poezie. Cartea pe care o scrie, Wittgenstein's Ladder, nu e o pledoarie pro domo, cît o construcție solidă a fundamentelor teoretice pe care se va întemeia, speră autoarea, poetica și poietica veacului în care de curînd am intrat. Pentru Perloff, poezia viitorului este eminamente o poezie a limbajului obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității, cum deja au încercat să
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
Maiorescu 1996, p.79). Influențat în teoria "limbii organice" de ideile lui Schopenhauer, Maiorescu folosește vechiul simbol al regularității teraselor de la Versailles pentru a sublinia astfel, în Direcția nouă în poezia și proza română (II Proza ) din 1872, necesitatea unui "fundament dinlăuntru" pentru cultura română. Respingea, așadar, artificial impusa "formă dinafară", nu numai în ceea ce privea limbajul artificial ciparian, la fel de tare forțat în forme fixe ca și merișorii de la Versailles ("viața limbei seamănă cu viața plantelor"- Maiorescu 1996, p.77), ci
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]