1,328 matches
-
legat la grajd o incidență medie a chiștilor ovarieni de 4,3 %, cu variații anuale între 3,2 % și 6,2 % , (fig. 66). Ea a devenit frecventă în fermele cu exploatare intensivă, în condițiile unei stabulații prelungite și cu o furajare abundentă cu silozuri și borhoturi. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999 privind incidența chiștilor ovarieni la vaci postpartum au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o pondere a factorilor alimentari în 50-70 % din cazuri (JOHNSON, K,E, 1990, FRANCAS, G., 1993, WATTIAUX, M 1996). Alimentația poate influența funcția de reproducție, în special în perioadele de suprasolicitare metabolică, gestație avansată sau lactație timpurie. Diferitele deficiențe în furajarea animalelor manifestate prin subalimentație, supraalimentație, carențele sau dezechilibrele în principalii nutrienți energetici, proteici, vitamino-minerali produc dereglări metabolice, hormonale și imunitare cu implicații deosebite asupra stării de sănătate a femelei și asupra funcției reproductive, în mod special (BOITOR, I, 1987, FABRY
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genitale, anestru prelungit, rată de concepție mică. Hipoglicemia determină o reducere a releasing- factorilor hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. MEGLIA G,E, și col. 2005, studiind interacțiunea dintre nutriție și funcția imună postpartum au constatat că furajarea cu nivele energetice ridicate sau scăzute în perioada de înțărcare are o influență negativă asupra componentei imune celulare, manifestată prin limfopenie, în special scăderea proporției limfocitelor T, eozinopenie, monocitoză, neutrofilie cu efecte imunosupresoare BOITOR, I., și col. 1980, FORDYCE, G.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genitale și fecunditate scazută, (JOHNSON, K.E, EVANS,T.J. 1992, REVILLO,R. 1994, WATTIAUX, M., 1996). De asemenea un aport energo-proteic scăzut în timpul lactației timpurii, rații deficitare proteic, alcătuite din furaje de slabă calitate și menținerea unei singure diete de furajare sunt erori alimentare indicate ca factori etiopatogenici ai diferitelor tulburări de fertilitate la vaci (GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, POILLY F., 1994, REVILLO,R. 1994, FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997). Dislipidoze Există numeroase studii de specialitate care indică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fiind datorată interferenței cuprului cu alte minerale, cum sunt molibdenul, sulfații, plumbul, zincul, cadmiul, fierul. Deficitul de cupru poate să apară și în cazul fertilizării solului cu calciu și molibden (SMITH și COUP, citați de DUMITRU , M. ,1996). Modul de furajare a bovinelor poate favoriza uneori carența în cupru. Furajarea cu siloz fără suplimentare cu minerale poate determina scăderea cuprului în organism. Furajele verzi sau suculente conțin cupru mai puțin disponibil decât fânul. Pentru vacile în puerperium carența în cupru se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
molibdenul, sulfații, plumbul, zincul, cadmiul, fierul. Deficitul de cupru poate să apară și în cazul fertilizării solului cu calciu și molibden (SMITH și COUP, citați de DUMITRU , M. ,1996). Modul de furajare a bovinelor poate favoriza uneori carența în cupru. Furajarea cu siloz fără suplimentare cu minerale poate determina scăderea cuprului în organism. Furajele verzi sau suculente conțin cupru mai puțin disponibil decât fânul. Pentru vacile în puerperium carența în cupru se manifestă cu stări de subestru, călduri liniștite, greu detectabile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au evidențiat faptul că acestea produc pierderi zooeconomice datorate nerealizării producției de lapte la nivelele corespunzătoare potențialului, nerealizării numărului de viței planificați la nivelul fermei, scurtării vieții productive a femelelor prin ieșirea timpurie din efectiv, cheltuielilor suplimentare cu întreținerea și furajarea animalelor bolnave . Pentru a calcula pierderile datorate afecțiunilor puerperale într-o fermă de vaci cu lapte s-au utilizat câteva formule de calcul indicate de literatura de specialitate. Astfel, s-a constatat că pierderile totale datorate acestor afecțiuni sunt alcătuite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o fermă de vaci cu lapte s-au utilizat câteva formule de calcul indicate de literatura de specialitate. Astfel, s-a constatat că pierderile totale datorate acestor afecțiuni sunt alcătuite din următoarele elemente: 1. Pierderi datorate unor cheltuieli neproductive (cu furajarea, întreținerea și îngrijirea animalelor bolnave), 225 Pc n = (C f + C i + C î ) x Z i unde: P c n cheltuieli neproductive, C f cheltuieli cu furajarea animalelor bolnave, C i cheltuieli cu întreținerea animalelor bolnave, C î cheltuieli
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt alcătuite din următoarele elemente: 1. Pierderi datorate unor cheltuieli neproductive (cu furajarea, întreținerea și îngrijirea animalelor bolnave), 225 Pc n = (C f + C i + C î ) x Z i unde: P c n cheltuieli neproductive, C f cheltuieli cu furajarea animalelor bolnave, C i cheltuieli cu întreținerea animalelor bolnave, C î cheltuieli cu îngrijirea animalelor bolnave, Z i zile de infecunditate Investigațiile au relevat faptul că vacile cu diferite afecțiuni puerperale prezintă pierderi de cicluri sexuale prin creșterea intervalului parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au fost între 2,9 cicluri sexuale/ vacă, în cazul vacilor cu infecții genitale și 3,3 cicluri sexuale în cazul vacilor cu ovariopatii. Aceste pierderi de cicluri sexuale la vacile bolnave au însemnat cheltuieli suplimentare, considerate neproductive cu întreținerea, furajarea și îngrijirea femelelor bolnave, care în studiul efectuat au însemnat 5 Euro / zi / vacă sau 18,5 Lei, iar pe total zile de infecunditate 244 277 Euro (2,9 cicluri pierdute X 21 zile, durata medie a unui ciclu sexual
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
BRAUN, R.W. MELLENBERGER, 1983, J. H. BRITT 1994). În vederea creșterii parametrilor de fecunditate la vacile de lapte recomandăm aplicarea unor măsuri de control și dirijare a perioadei de gestație avansată și puerperium, care să vizeze următoarele aspecte: a) optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestație avansată și lactație timpurie, b) optimizarea perioadei de maternitate prin aplicarea unei tehnologii de reproducție îmbunătățite , c) optimizarea perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente hormonale de stimulare a involuției uterine și a funcției ovariene postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente hormonale de stimulare a involuției uterine și a funcției ovariene postpartum, d) creșterea capacității de autoapărare nespecifice postpartum prin aplicarea autohemoterapiei și a unor imunomodulatori , e) utilizarea biostimulării femelelor în perioada puerperală a) Optimizarea furajării vacilor în perioadele de gestanție avansată și lactație timpurie Perioada de gestatie avansată corespunde cu ultimele două luni înainte de fătare. Pentru pregătirea parturiției și refacerea rezervelor corporale pentru viitoarea lactație, prevenind scăderea producției de lapte prin suprasolicitare metabolică, vacile de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Perioada de gestatie avansată corespunde cu ultimele două luni înainte de fătare. Pentru pregătirea parturiției și refacerea rezervelor corporale pentru viitoarea lactație, prevenind scăderea producției de lapte prin suprasolicitare metabolică, vacile de lapte trebuie înțărcate în medie cu 60 zile antepartum. Furajarea femelei gestante trebuie făcută cu atenție, evitându-se supraîngrășarea, fapt ce ar determina tulburări la fătare și postpartum, cu repercusiuni negative asupra fertilității ulterioare. Normele de hrană indicate de literatura de specialitate ( BURLACU Gh. și col. 1998), care trebuie luate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tabelele 33 și 34 sunt prezentate modele de rații furajere recomandate pentru vaci în lunile a 8-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
remarca la orzoaică și ovăz care au înregistrat creșteri ale suprafețelor cultivate și ale producțiilor totale. Creșterea suprafețelor cultivate de ovăz se datorează în oarecare măsură creșterii efectivelor de cabaline după 1990 (ovăzul fiind un produs de bază folosit în furajarea acestei specii de animale). Restrângeri accentuate ale suprafețelor cultivate și ale producțiilor totale obținute s-au înregistrat la culturi vegetale cum ar fi: mazărea, fasolea, soia, inul pentru ulei și fibră, cânepa, tutunul și sfecla de zahăr. Reducerea drastică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
importante, atât în ceea ce privește efectivele de animale, dar, mai ales în privința randamentelor medii pe cap de animale. Prin urmare se impune adoptarea unor măsuri radicale în direcțiile ameliorării raselor de animale și a tehnologiilor de creștere a acestora (îmbunătățirea modului de furajare astfel încât să se obțină randamente mai bune). Tabelul 4.4 Structura efectivelor de animale și randamentele medii în câteva țări europene, 1997 Țara Bovine Ovine Porcine Păsări Cabaline Efective (mii) Carne (Kg/ cap) Lapte (litri/ cap) Efective (mii) Carne (kg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
regăsesc un număr mare de plante, multe dintre ele destinate autoconsumului. Structura culturilor este foarte diversificată, ceea ce determină lipsa specializării și o pondere mare a autoconsumului. O mare parte din produsele obținute în cultura vegetală sunt folosite în continuare pentru furajarea animalelor din gospodăria proprie. Pe lângă această diversitate de culturi vegetale întâlnim o mare varietate de specii de animale, și anume: 1-2 capete vaci de lapte 1-2 capete tineret taurin 5 15 capete ovine 20 30 capete păsări 2 4 capete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
secțiune complementară: • Cap. I - Venituri și alte intrări în bani ale membrilor gospodăriei; • Cap. II - Cheltuieli și alte plăți ale membrilor gospodăriei; • Cap. III - Intrări și ieșiri de produse agroalimentare în/din gospodărie; • Cap. IV - Produse obținute din sacrificare și furajarea animalelor; • Cap. V - Alte însemnări ale gospodăriei; • Secțiune complementară - Intrări și ieșiri de sume în valută, în luna de referință. − Chestionarul gospodăriei (CG), formularul de bază al anchetei, care urmează a fi centralizat; în acesta sunt cuprinse toate caracteristicile din
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
gălbuie mai slabă; lapte de bivoliță și oaie = alb-mat, datorită conținutului ridicat în grăsimi și proteine) și sezon (laptele recoltat vara are o culoare gălbuie sau crem-deschis, datorită carotenului din furajele verzi). Abaterile de la nuanța specifică culorii denotă anomalii în furajarea animalelor sau nerespectarea condițiilor de recoltare și păstrare a laptelui: * culoarea roșie consum de roibă, drăgaică, laptele cucului, pir roșu etc; * culoarea albastră consum de coada calului, lucernă verde sau hrișcă, dar este întâlnită și la laptele din care s-
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și care pot apărea, în condiții din cele mai diferite, în producțiile agricole și în diferitele alimente ce se obțin din acestea. În România au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: · Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. · Penicillium ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. · Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. · Alternaria acid tenuazonic, alternariol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se face prin intermediul scleroților rămași în sol sau a celor care la recoltare ajung între semințele de secară. Prevenire și combatere. Întrucât alcaloizii conținuți de scleroți sunt toxici, se impune controlul calității furajelor și a semințelor de secară folosite la furajarea animalelor. Industria farmaceutică folosește scleroții obținuți în culturile de secară infectate artificial pentru obținerea de ergotină care are efect hemostatic, pentru separarea acidului sphacelinic care produce contracția mușchilor netezi și a alcaloidului cornutină ce are acțiune asupra sistemului nervos periferic
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o vor impune. 2.4. Bursa de produse agricole Din multitudinea produselor agricole, cerealele sunt cele mai tranzacționate în ringurile burselor de produse agricole ale lumii, fie că acestea sunt destinate pentru consumul alimentar uman, fie că sunt destinate pentru furajarea animalelor. Cel mai mare exportator de cereale este S.U.A., urmată de Canada, Australia, Argentina și Franța. Din cele aproximativ 70 de burse de produse agricole, pe primul loc se situează Bursa de mărfuri din Chicago (Chicago Board of Trade), înființată
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
confecționat ceramica, de croitorie, broderie, tricotaje, de fierărie, de prelucrare a pieilor, papurii și răchitei, instrumente muzicale; Acvacultură: sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea activităților de acvacultură: - Construcția sau modernizarea de ferme piscicole; - Investiții pentru crearea sau modernizarea fermelor piscicole, mecanizarea furajării, recoltării mecanizate, depozitarii, prelucrării și marketingului la nivelul fermei piscicole; Criterii de eligibilitate: - Beneficiarii (persoane fizice și/sau persoane responsabile pentru proiect din cadrul organizațiilor) trebuie să dovedească pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr-un document
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și care pot apărea, în condiții din cele mai diferite, în producțiile agricole și în diferitele alimente ce se obțin din acestea. În România au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: - Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. - Penicillium - ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. - Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. - Alternaria - acid tenuazonic, alternariol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
activator, iar filtratul este dirijat la distilare. 6.2.7. PROCEDEUL IOGEN Iogen este o companie canadiană care inițial a aplicat procedeul “steam explosion” asupra paielor și lemnului cu scopul de a mări digestibilitatea acestora și a fi utilizate în furajarea animalelor. Odată cu trecerea timpului compania a dezvoltat un centru de producere a enzimelor pentru diferite aplicații și un proces pentru obținerea etanolului din materiale lignocelulozice. Tehnologia include pretratament, hidroliză, fermentație, distilare și recuperarea coproduselor. Procedeul Iogen este un process de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]