246 matches
-
mai de seamă în viitor ! Asta, că prea mult se extinde pecingenea ! în condițiile în care unii au și alții nu, există bătălia pentru mai mult ! Ministrul are nevoie să se mențină și să facă și avere (deci oameni de furtișag...). Parlamentarii aleargă cu limba scoasă după oameni-paravan și afaceri personale din care să-și scoată cheltuielile. Demult politica e o afacere cel mai adesea 205 murdară în care scopul scuză mijloacele... și cine și-a dat seama nu mai calcă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
plece afară unde-s niscaiva javre cu colaci în coadă ! De fapt nu știu ce înseamnă să muncească, deși le-ar place să fie băgați în seamă. Pe la acest grup de presă au trecut și destui netrebnici pu și pe chiul și furtișag, lenoși până la marginile suportabilității. Cum pe destui prostănaci i-am făcut eu să creadă că au valoare, dintre golănașii ăștia unii chiar s-au autodepășit ! Pe unul tare bun la cărat roaba (dat afară și de acolo) l-am stimulat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aspect uman în mare suferință. Mă întreb dacă n-ar trebui să se redefinească termenul pentru că e general-uman astăzi ca profitul să guverneze relațiile interpersonale. Cum am putea numi pe înșelătorii de toate categoriile care-și șubrezesc fondul uman prin furtișaguri, tâlhării, crime ? Prin abandonarea valorilor perene care guvernează societatea, găsim bogați fără onoare și sărăcime disperată; producț ie super-raționalizată și lucrători dezumanizați; conviețuire socială cu șmecheri și detracați în palidă opoziție cu tipi educați și detașați de IMEDIAT. Pare ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nou (cam a opta oară !) când i-am cerut articolele: nu se poate acomoda cu MUNCA ! Mi se pare că există în rândul tineretului (mai ales țigănesc) părerea că se poate trăi mult și bine pe spinarea părinț ilor, din furtișaguri, din vânzarea hainelor prin calculator, prin milă sau tâlhării ! Cunosc pe câț iva care trăiesc bine, au datorii multe, multe, deși câștigă destul prin... șantaj ! |știa-s nebuni ? De fapt cum să-i numim ? RIDIANUL, A in străin re au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locul într-o ierarhie bazată pe pumn și fugă. Asta când nu se spurcă pe întrecute cei bătrâni, adică țiganii între 17-50 de ani. Bătrâni de adevăratelea și neputincioși nu se prea văd, cerșitul fiind o "meserie" grea îmbinată cu furtișagul și turnătoria. Oricum, cei mai hoți și mai răi sunt cetățeni ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în regulă. Doar suntem în U.E. Seara, copiii aceștia "amestecați" mai întemeiază câte un joc de tipul "țară, țară, vrem ostași" sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sate. Am "bătut" noroaie "alese" într-un sat uitat de Dumnezeu, cu oameni tot unul și unul de săraci, unde, arar, cotcodăcește ceva prin curte. Se consideră mai înstăriți cei cu cai... Doar câțiva dintre aceștia sunt foarte bănuiți de furtișaguri din păduri, de la oameni, de unde se nimerește, drept care au o situație materială mai bună. Restul e tot o apă și-un pământ: săraci și comozi (ca să nu zic puturoși). Satul ar trebui să fie înstărit considerând pășunea aproape, 289 pământ
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ucidă pe cel dintâi, deci să comită o fărădelege de neiertat. Ulterior, "fratele"169 Giton fuge de Ascyltos și se refugiază la Encolpius. Împreună cu Eumolpus, se îmbarcă pe o corabie unde sunt puși față în față cu trecutul plin de furtișaguri cărora se dedaseră; un cuplu de foști amanți, pe care cei doi îl prădaseră (și la figurat, în sensul înșelării "sentimentelor", și la propriu), îi confruntă cu neîndurătorul adevăr, dar din fericire soarta (tyhe), amplu invocată, le stă alături și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
provoacă teamă și se dorește să se elimine (cu o confuzie dorită, pe care românii o contestă) este populația care trăiește în taberele de la marginea orașelor: este acel tip de emigrant care nu deține nimic și care trăiește din micile furtișaguri, este scandalagiu, și face parte din bandele violente ce își pierd vremea în barurile de la periferie, în cartierele degradate. Ei sunt cei pe care patrulele, introduse în urma unui discurs discutabil promovat de administrațiile Ligii Nordului, ne asigură că-i vor
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se tace fiindcă e persoană importantă și nu spui cine), flota maritimă comercială și flota de pescuit oceanic... Tot ce înseamnă inox, cupru, alamă, fontă sau oțeluri de calitate, se încarcă în toiul nopții sau ziua-n amiaza mare, prin furtișag pe față, și se duce la centrele de colectare de unde iau drumul exportului. Primele victime au fost fostele combinate ale industriei socialiste, decretate drept „nerentabile" de guvernele acelea criminale, alde Ciorbea și cei care au urmat. La Anina, Călan, Chișcani
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sprijiniți tineri cu părul lung și cu ghitare. și ne spuneam: "Ascultă, tu crezi că acum 400 de ani era foarte diferit la Innsbruck? Era tot plin de vagabonzi, trubaduri boemi adunați acolo, care puteau să mai facă și un furtișag sau chiar un omor, așa că ce să ne mirăm sau să ne indignăm?" Nu era nicio nenorocire și nu era o deosebire așa de mare față de ce va fi fost la 1479 sau la 1579. S. A.: Exact. Dacă te gândești
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
am ajuns la concluzia că: dacă în cei aproape treizeci de ani de colectivizare s-a reușit să se implementeze cu adevărat ceva temeinic în viața unora dintre noi a fost lenea, tendința de a se îmbogăți fără muncă, prin furtișaguri și excrocherii. Aici nu te contrazic. Sunt sigur că tu cunoști mai bine ca mine. Pentru mine, orășean din tată în fiu, satul își avea farmecul și poezia lui. Era un fel de refugiu intelectual, un leagăn al sufletului, acolo
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
suficient doar postul ci, trebuie să-i preceadă căința inimii însoțită de rugăciune (cap. 1). De la inimă pornește vindecarea, cum tot de la inimă izvorăsc și păcatele, dacă avem în vedere cuvântul Domnului: ,,Din inimă ies gândurile rele, ucideri adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase” (Matei 15,19). Mai apoi, Cassian arată că experiența dovedește faptul că războiul împotriva patimilor desfrânării este mai presus de puterile noastre și, în acest fel, ajutorul lui Dumnezeu este indispensabil. Ispitele cărnii sunt înăbușite fie de abstinență
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ci mai ales pentru că analizele sale atacă subiecte fierbinți și sunt mereu percutante, inteligente. Astfel, într-un recent editorial al Ziarului de Iași, autorul critica în termeni destul de duri contraperformanțele administrației locale, "plină de incompetenți, au-tiști și persoane dedate la furtișaguri", și considera că nu există în interiorul administrației actuale nici un curent novator, nici persoane capabile să îl impună. L-am contrazis pe ideea că n-o fi vorba într-adevăr de un curent, dar că persoane vrednice profesional și moral există
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
făceam pentru popor, pentru patrie... mi-a spus că ce am făcut eu... ține de Dumnezeu. "Negociază cu Dumnezeu", mi-a spus... Asta e! Sursa dublă: Ți-a intrat valetul? Plutonierul: Pe dracu'... l-am tras eu din cărți... un furtișag nevinovat. Dosar nr.: Și? Plutonierul: I-am spus: "Părinte, pentru păcatul de a nu mă ierta, o să trebuiască să negociezi mata cu Dumnezeu". Trimisul lui Dumnezeu: (după o pauză) La preot nu te duci să-i spui lui ceva... să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai sinistră deriziune, speranța redresării existențiale devine un bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru, amar și pestriț, măcinat de domnia fatală a kitschului. Coroziv, necruțător și sumbru, în ciuda exuberanței sale coloristice vestimentare (în care scenografa Geta Mendinschi aduce o contribuție remarcabilă) e un spectacol incomod, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de domiciliu, dar umflați-l". Ghiță Pristanda este înzestrat cu șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vorbește și comentează orice, nu este îngăduitoare, nu se mulțumește cu nimic, răs pun de atunci când ar trebui să fie supusă, se răzvrătește atunci când ar trebui să se arate cu blân de țe. O a doua nemulțumire o constituie micile furtișaguri săvârșite uneori pentru a se hrăni și alteori pentru a zălogi sau a vinde lucrurile furate la cârciumă. Hoa ță și bețivă, soția își ne cinsteș te casa și împinge familia la ruină. La 4 octombrie 1774, când Maria din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca înainte. Se întorsese, așadar! Viu și nevătămat, abia dacă slăbise puțin. O lună și jumătate pe drumuri! Trei sute de kilometri pe jos! Și chiar mai mult, dacă luăm în calcul inevitabilele rătăciri, remușcări, întoarceri din drum. Așadar, trăise din furtișaguri prin gospodării, comune, cantoane, departamente, navigase fără busolă, fără indicații, ghidându-se după nas, după intuiție, după inima care-l trăgea spre locul de baștină. Așadar, trecuse prin (sau pe lângă) sate, orașe (Toulouse, Montauban, Cahors, Souillac ori Gramat), traversase drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și să rămân de rușine înaintea tovarășilor” încă din copilărie cuvântul dat este respectat ca o datorie de onoare și se trece peste orice frică pentru îndeplinirea acesteia; p. 177, r. 28 30 : „Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag, fie lucru de purtat, fie de-a mâncării, fie ori de ce-a fi” nerespectarea unei porunci din decalog atrage cu sine pedeapsa, indiferent de natura lucrului sustras; r. 36 37 : „mă duceam la om și-l tot sucăleam să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
arunce o punte peste prăpastia care părea că se căscase între ei, ci, așa i se păru spătarului, vorbi alăturea cu drumul. — Fă-mă mamă cu noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră Constantin Știrbei, marele clucer? Când l-a dovedit Șerban Vodă, pomenit fie-i numele, a umblat mama de l-a scos basma curată, acum l-am descoperit noi însușindu-și dările din Mehedinți. Ce folos că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca mare stolnic ce te aflai în vremea lui Șerban Vodă, fratele domniei tale, ba chiar și în vremea lui Antonie Vodă ot Popești, unchiul domniei tale, trebuie să-ți amintești că nepotul domniei tale fusese și atunci prins cu furtișaguri. Pe cât ne aducem aminte, Șerban Vodă, fratele domniei tale, dorea să-i taie mâna”. Ce vrea de fapt Brâncoveanu? A zădărnicit planul lui Mavrocordat de a-l aduce pe Antioh Cantemir pe tron. Asta primejduiește împăcarea Cantacuzinilor din Valahia cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înțelegeți că orice intră în gură merge în pîntece, și apoi este aruncat afară în hazna? 18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]