411 matches
-
distincție, din clasa a VIII a B, anul 1948... Prof. univ. dr. Nicolae Crețu, cel care a făcut parte din prima promoție a liceului (1959), mi-a făcut marea bucurie a reîntâlnirii cu profesorii săi, dar și ai mei: Gheorghe Gâlcă și Hary Zupperman... - Mi se face adesea dor de inteligența vie, glasul, prezența, ironia Domniei sale, zice Nicolae C rețu , parcă pentru a-mi completa propriile-mi cerințe...privitoare la profesorul Zupperman. Detaliindu i calitățile profesorului nostru, aș a dăuga și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
viteza de lucru) la elevii de clasa a IV-a, am folosit un număr de 3 teste alcătuite de membrii cercului de inițiere în cercetarea pedagogică. Dăm spre exemplificare o parte din testul nr.1 al cărui autor este elevul Gîlcă Dinu din anul III A: Să se sublinieze literele alăturate aflate în ordine alfabetică în următoarele șiruri de litere: Testul nr. 2, al cărui autor este elevul Rusu Ioan din anul III A, cere elevilor să sublinieze litera "m" atunci când
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
același timp, formula magică de anihilare a patologicului: " Șopârlă lată, / Fost-ai la baltă? / Fost. / Prins-ai pește? / Prins. / Fiertu-l-ai? / Fiert. / Săratu-l-ai? / Sărat. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Dar lui N. n-ai lăsat? Ptiu, c-am uitat. / Și gâlca a secat."374 Construcția comparativă, din unele descântece "de deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
albastru al comorilor: Comorile joacă noaptea pe dealuri". Satul este patronat iarna de lupi și de Moșul, fostul logofăt din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale. Refugiul în această lume este generat de căutarea purității
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
răsare soarele, apoi du-l la ră spinteni* și-l întinde să treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a gărăi, a cîrîi gorgoasă - fruct cu sîmbure goz - gunoi gresie - piatră de ascuțit gropan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urgență ministrului, care la rândul lui expediază o urgență către revizorul școlar. Acesta face o anchetă și trimite o urgență cu cele constatate: "Școala despopulată complet, iar restul tușind și dureri cu umflături în gât", de unde "cazuri de amigdalită, adică gâlci", iar primăria este somată să satisfacă "justele reclamațiuni ale doamnei directoare". După interpelări în Camera Deputaților, în primăvară, directoarea primește printr-o urgență înștiințarea că va primi cinci care de lemne. În vreme de război I.L. Caragiale este un bun
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vrei! " Știu și I.H., "Iubiți-vă! Știu, dar azi nu simt nimic, îmi dau doar un acord de principiu. Pe urmă poezia, gargara imaginarului. O apă cu sare pe care o hâțâni în grumaz și o scuipi. Te mai îngăduie gâlcile, dar atât. Ai observat că nefericiții de mari poeți sunt palinodici? Își retrag la un moment dat creditul pe care l-au acordat elanului. Grand Papa Homer a "scris" el Iliada și Odiseea, însă le-a contrabalansat cu un Război
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru confortul sporit ce trebuia oferit „oaspeților” muscali nepoftiți de cineva ci, poate doar de cei din „coloana a V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase telegrama-fulger nr.233, prin care cerea fonduri Serviciului pentru aplicarea Convenției de Armistițiu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în continuare, MAI): „Rugăm trimiteți lei 8.000.000 pentru întreținerea Armatei Sovietice (subl.ns.) având de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost jefuită de briganzii roșii fără a se ști nici acum cuantumul valoric. Documentul la care ne vom referi în continuare, este un referat întocmit de către șeful Serviciului contabilității, Ștefan Donose, din cadrul prefecturii tutovene și fusese trimis pe adresa prefectului Gâlcă: „Conform ordinului Dv. verbal de a mă prezenta împreună cu un reprezentant al Serviciului technic județean la locul unde s’a depozitat materialul lemnos pentru confecționarea paturilor comune la Casa Ostășească Sovietică (subl.ns.) din Bârlad și materialul necesar pentru confecționarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la „... confecționarea ambalajelor”. Cheresteaua fusese procurată de la Depozitul „Tătaru” din Bârlad. Desigur, factura urma a fi achitată din „fondurile Armistițiului”. h. O foarte mică parte din cerealele „plătite” de către ruși Ceva mai înainte, la 5 februarie 1945, prefectul Gheorghe V. Gâlcă, raportase Ministerului de Interne prin adresa nr.4577 mai multe „ridicări” de bunuri de pe teritoriul județului Tutova: „(...) Avem onoare de a vă raporta că depe raza județului Tutova s’a ridicat de către Armata Sovietică următoarele cantități de cereale: 32.795
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta „...cu Dl. Harii (vreun evreu bolșevic local, n.n.) pentru locuința Domnișoarei Demtrescu ocupată de Partidul Comunist (subl.ns.)”. La finalul documentului, am găsit compoziția „Comisiei Județene Tutova”: „Prefectul Județului prof. Gh. Gâlcă; Comandantul Cercului Teritorial Tutova maior Eugeniu Voloagă; Comandantul Centrului de Exploatare: Căpitan Trufașu”. Prin „centrul de exploatare” trebuie înțeleasă acea instituție constituită pe toată perioada aplicării Convenției de Armistițiu ce avea misiunea ingrată de a centraliza toate bunurile ce urmau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau al orașului Bârlad, spre a fi forțați să se repatrieze. Angajații celor două instituții de forță întocmeau tabele cu aceștia după care le trimiteau Prefecturii Tutova, spre informare și luare a deciziilor. Dar, ce decizie putea lua profesorul Gheorghe Gâlcă, șeful județului, odată ce aceste acțiuni îi fuseseră ultimativ ordonate de către cei doi ofițeri aciuați pe la Bârlad, din care unul mare amator de acorduri muzicale pe pian furat cu nerușinare de la o biată profesoară vârstnică? Semna tabelele și le trimitea inchizitorilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în altă parte (cel mai probabil „uitând” să returneze instrumentul doamnei Alice Vrioni), în locul lui fiind numit căpitanul Muzrac. Exact odată cu numirea acestui muscal ce urma a fi responsabil pentru toate hoțiile și abuzurile coreligionarilor lui întru politică, profesorul Gheorghe Gâlcă, prefectul județului Tutova, fusese schimbat cu Ioan Andronache, care va rămâne pe această funcție chiar și după noua reformă administrativ teritorială de tip sovietic demarată în toamna anului 1950. z. „Loturile” repatriaților Ca orice marfă oarecare, așa au fost numite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Școala Pedagogică”, dar și spre cinstirea celor care fuseseră. „Fără să vreau comparam specimenul detronat - cineva pe care nu putea să-l numească coleg, profesor sau director - cu foștii mei directori, I. Chiriceanu, Paul Constantinescu și, mai ales, Gheorghe V. Gâlcă, căruia ar fi trebuit să i se ridice ( de autoritățile Bârladului și cetățenii săi n.m. ) o statuie pentru că salvase Școala Normală de la faliment, de la desființare”. Nu uita însă nici anii de școală parcurși la deplina maturitate, că așa fuseseră vremurile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în ziua de 2 iulie. Recunosc că nu este o treabă ușoară. În asemenea situații, se obișnuiește ca un profesor să țină absolvenților o lecție. Te ai gândit la așa ceva? Eu sunt de părere să te adresezi d-lui G. Gâlcă, pe care îl ai în localitate. În cazul când dânsul este bolnav sau nu dorește să țină lecția, atunci să te adresezi profesorului Todicescu, un bun orator și care are marele merit de a ști să se adreseze sufletului. Eu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de treaba pentru care hotărâsem să ne adunăm”, scrie Alexandru Mânăstireanu în cartea sa, p.130, și face un adevărat portret literar, de loc elogios, profesorului lor (și al meu, de mai târziu), fost director al Școlii normale, Gheorghe V. Gâlcă (în foto) participant la adunare. Ca urmare a răririi rândurilor noastre, adaugă același, colegul C. Rășcanu ne roagă să-i facem cinstea de a ne aduna în propria-i casă de la Șuletea, chiar în ziua de 21 mai anul următor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Stan Constantin: !2. Negură Grigore; 13. Cosulschi Simion; 14. Obreja Dumitru; 15. Rășcanu Constantin; 16. Totolici Ion; 17. Vârgolici Dumitru; 18. Vârgolici Aurel; 19. Balosin Vasile; 20. Moise Constantin; 21. Cucu Stan Constantin: 22. Apostoleanu Victor; 23. Vancea Ștefan; 24. Gâlcă Gheorghe; 25. Popescu Ion Pe o carte poștală, cu Bojdeuca lui Ion Creangă, foto D.F. Dumitru, la 27 aprilie 1978, din Iași, V. Apostoleanu îi scria familiei Alexandru Mânăstireanu: „Toate urările de bine pentru sărbătorile care se apropie. Mulți ani
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mie întreaga falcă de jos. La falca de sus îmi face proteza. Deci, am mai găsit un prilej de activitate ! Am o rugăminte, transmite-le salutări familiilor Butnaru, Secară, Harnagea, Neagu și lui Mustață Anton, dacă-l aflați, precum și profesorului Gâlcă Gheorghe”... La 6 aprilie 1979 iar trimiteau informații către Bârlad: „...Deacum, iar plecăm și cred că nu ne întoarcem până la sfârșitul lui august. Astăzi sunt în București, cumpăr bilete de avion și aranjez cele cuvenite pentru locuința și telefonul feciorului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ne luptăm să plecăm în Iași conform decretului 63 care mai este în vigoare. Ne ia fata în spațiu. Este recăsătorită cu un profesor de la Institutul Politehnic Iași. Nu știu ce profesori vor mai fi între noi în 1987, cred că domnul Gâlcă a plecat pentru că era bolnav. Vancea și Apostoleanu sunt bătrâni, ceea ce cred că și Cucu e la fel. Nu știu nimic despre colegi, dintre care Rășcanu mi-a făcut o impresie nemaipomenită. Ospitalitatea lui și a tuturor celor din jurul lui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]